Featured
Președintele PSD Marcel Ciolacu: „OPRIȚI INUNDAȚIILE! CĂCI NU ȘTIU UNDE MĂ AFLU!” – poate fi cel mai de succes slogan al premierului Florin Cîțu!
În loc să iasă pe teren, să coordoneze intervenția autorităților județene de salvare a oamenilor din calea apelor, prim-ministrul a participat….la o lecție de geografie. Primită de la subordonații săi! Cîțu a mutat localitarea vrânceană Biliești… printre dealurile sucevene cu oi ale liberalului Gheorghe Flutur! În videoconferința cu prefecții din țară, premierul a citit foile ca un contabil începător, fără măcar să aibă minima curiozitate – de la nivelul funcției pe care #NEALES o ocupă – unde sunt zonele afectate. Cartea de geografie n-a omorât pe nimeni, domnule Cîțu. Și notați ! Localitatea Biliești este în județul Vrancea și a fost puternic afectată, peste 50 de gospodării fiind distruse de ape. Localitatea Biliești este condusă chiar de un primar liberal, domnule candidat liberal Cîțu. Este clar tuturor acum de ce premierul nu s-a deranjat din mini-vacanța de Rusalii, să iasă să ajute sinistrații. S-ar fi pierdut pe drum, printre șuvoaie! Sub greutatea funcției, nici cu degetul nu își găsește drumul pe harta României! P.S. În loc să-i ascundă greșelile, Biroul de Presă al Guvernului mai bine i-ar cumpăra premierului o hartă! Declarațiile inepte ale prim-ministrului au fost modificate în transcriptul videoconferinței cu prefecții. Dar asta nu schimbă realitatea!
Exclusiv
Episodul 46 – «IPJ Prahova – Grădinița de cadre»: Mocanu Horia cântă tata la altă masă! SIPI și DGA joacă după ureche?
Serialul nostru despre decăderea IPJ Prahova continuă.
În episodul 46 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, Incisiv de Prahova vine cu noi dezvăluiri, sub egida:
„Mocanu Horia – cântă tata la altă masă…”!

De data asta intrăm și mai adânc în cloacă: în „cariera” lui Stoican „Pinochio” de turnător și afacerist cu halat farmaceutic pe numele nevestei, dar și în tupeul lăutarului interlop cu epoleți, Mocanu Horia, care își permite să facă mișto, noaptea, de SIPI Prahova, ca la bodegă.
Totul condimentat cu un final de an „festiv” la Poliția Băicoi, cu amenințări, înjurături și bătaie la un pas între șeful „făcut cu șpagă” și lăutarul protejat.
Și, bonus, un telefon de intimidare la adresa redacției Incisiv – în plin șir de dezvăluiri.
Țineți-vă bine.
Stoican „Pinochio” – turnătorul de la BCCO și farmacistul prin procură
Dacă până acum îl știam pe Stoican ca:
- ofițer făcut cu șpagă,
- promovat șef la Băicoi,
- plimbăreț cu Dusterul la balastiera vărului condamnat,
- protector al „fetei lui Stoican” mutată pe sub mână la Protecția Animalelor,
acum se mai adaugă un strat de mizerie la dosar.
1. Stoican – „băiatul de încredere” al doi-și-un-sfert
În perioada în care a lucrat la BCCO, Stoican s-a „remarcat” nu prin dosare grele, ci prin:
- turnarea colegilor la „doi și-un sfert” (DGIPI / SIPI),
- construirea imaginii de „informator util” pentru serviciile interne.
Un caz concret:
- își turna chiar colegul de birou;
- același coleg la care apela zilnic să-i rezolve problemele de serviciu;
- după ce se folosea de el, îl livra, pe șoptite, la informații.
Un profil clasic de șobolan de birou, promovat în timp ca „resursă de încredere”.
2. Documentele secrete și ușa de ieșire
Tot la BCCO, Stoican este prins:
- încercând să sustragă documente secrete.
Reacția sistemului:
- nu anchetă serioasă la Parchet;
- nu trimitere la „integritate”;
- ci un mesaj scurt: „pleacă de aici”.
Concluzie:
- este scos pe ușa laterală și mutat la altă formațiune;
- nu pentru a fi „curățat” din sistem, ci pentru a fi reciclat în altă parte.
Așa ajunge, mai târziu, să fie „promovat” la Băicoi, cu tot cu trecutul de turnător și hoț de documente sensibile sub braț.
3. Farmacia pe numele soției – business de familie până la fugă
În aceeași perioadă:
- face afaceri printr-o farmacie trecută pe numele soției;
- combinațiile nu merg strălucit, apar probleme cu firma;
- finalul „tușant”:
- soția îl părăsește,
- îl lasă cu farmacia și cu reputația,
- și fuge cu altul.
Un „lider de oameni” care n-a fost în stare să-și țină nici familia, nici afacerea în picioare, dar care ajunge, în mod miraculos, să conducă Poliția Băicoi și să decidă cine merită apărat și cine poate fi sacrificat.
Mocanu Horia – lăutarul interlop cu epoleți, care invită SIPI la „interval”

Dacă Stoican e turnătorul reciclat în șef, Mocanu Horia e varianta de interlop lăutar pe stat de plată al IPJ Prahova (aici):
- beat cronic,
- violent,
- suspect de consum de droguri,
- cu bani negri din manele și mașini,
- care ține Codul penal într-o mână și microfonul în cealaltă.
La toate cele deja cunoscute (accidentul din Băicoi, bătăile, dosarele fabricate, intervențiile în trafic, lăutăria neimpozitată, presiunile pe victime și femei din dosare), se adaugă acum un episod halucinant.
Noaptea „neam prost”: Mocanu îl face pe SIPI pe Facebook
Acum aproximativ doi ani, după o noapte cruntă de băutură și lăutărie:
- Mocanu Horia, „Horia de Aur”, își ia inima în dinți și:
- postează pe Facebook, public, de pe contul său,
- atacuri la adresa SIPI Prahova.
Mesajul?
- stil „neam prost”, specific de interlop băut:
- îi invită „la interval”,
- îi provoacă, dacă au curaj, „să-l facă, să-l cerceteze”,
- limbaj de bodegă, nu de polițist.
A doua zi:
- la sugestia celor mai puțin beți decât el,
- șterge postarea.
Dar amprenta a rămas:
- un ofițer MAI, în plină relație de serviciu,
- își permite să facă circ pe Facebook pe seama SIPI,
- să-i provoace public, ca pe niște rivali de cartier.
Întrebarea este simplă:
Un astfel de individ a fost protejat de SIPI și DGA tocmai pentru că:
- unul (Stoican) a fost turnător la ei,
- iar celălalt (Mocanu) i-a umilit în văzul lumii, provocându-i?
Dacă da, avem o imagine perfectă a tupeului:
- un interlop-lăutar cu haine de stat și pistol la brâu
- își permite să bată obrazul informativilor,
- și tot el să dea, ieri, telefoane de intimidare presei.
De ce îl lăsa Stoican pe Mocanu la comanda Poliției Băicoi?
În IPJ Prahova există și mirare „naivă”:
- „De ce îl lăsa Stoican pe Mocanu să asigure comanda Poliției Băicoi atunci când el, Stoican, era în concediu medical sau de odihnă?”
- „De ce nu a sesizat Stoican, ca șef, superiorii, că Mocanu face lăutărie și încasează bani ilegal?”
Răspunsul este atât de simplu, încât doare:
- pentru că știa perfect,
- pentru că erau mână în mână,
- pentru că, într-o rețea ca asta, nu-ți torni „instrumentul de serviciu”.
Stoican nu putea să-l denunțe pe Mocanu fără să se denunțe indirect pe sine:
- știa de lăutărie,
- știa de banii negri,
- știa de conexiunile cu localuri și „băieți”,
- dar Mocanu îi era util, atât în poliție, cât și în petrecerile „de familie” ale IPJ.
Așa că se făcea că nu vede.
Și-l ținea aproape, chiar la butoanele comenzii Băicoiului, când se retrăgea „strategic” în concedii.
Revelionul rușinii la Poliția Băicoi: Horia cântă, Stoican bea, scandal cât casa
Un episod ținut „mai secret” până acum, dar pe care îl scoatem la lumină:
- acum ceva „timp”, la final de an, Poliția Băicoi își face petrecerea de închidere de an;
- cine cântă? Evident, „artistul casei”: Mocanu Horia;
- atmosfera: vin, manele, bani, epoleți și egouri umflate.
Ce se întâmplă?
- se îmbată zdravăn atât Mocanu, cât și Stoican;
- de la vorbe la înjurături nu e decât un pas;
- cei doi încep să se amenințe și să se jignească reciproc;
- aproape să se ajungă la bătaie între:
- șeful „făcut cu șpagă”
- și lăutarul interlop cu epoleți.
După incident:
- nu-și vorbesc câteva luni bune;
- tensiune, supărări, orgolii rănite.
Finalul, însă, e clasic de Prahova:
- după o perioadă, își dau din nou mâna;
- nu pentru lege, ci „la hoție”;
- se reface cuplul toxic de la Băicoi:
- șeful cu trecut de turnător și documente secrete „răsfoite”,
- lăutarul cu trecut de beții, droguri, bătăi și trafic de influență.
Băicoiul, din nou, sub bagheta lor comună.
Telefonul „curajos” către Incisiv – când lăutarul vrea să cânte și la presa de investigații
În plină serie de dezvăluiri despre Stoican și Mocanu, redacția Incisiv de Prahova primește:

- un telefon de intimidare,
- de pe un număr precis (prezentat în poză către autoritățile competente).
Întrebarea noastră:
- cine ar avea „curajul” să încerce intimidarea presei exact acum, când dezvăluirile privesc:
- un șef cu dosare morale și profesionale până peste cap,
- și un lăutar interlop cu epoleți?
Noi nu credem în coincidențe.
Noi credem în reflexe de clan.
E foarte probabil ca „Horia de Aur”, obișnuit să cânte la mesele interlopilor și ale „fraților de combinații”, să încerce acum să cânte și la masa presei:
- prin presiuni,
- prin intimidare,
- prin șantaj emoțional.
Îi transmitem clar:
- noi nu stăm la masa lui;
- noi nu acceptăm „dedicații”;
- noi nu ne lăsăm intimidați, șantajați sau speriați.
Au încercat și alții, mult mai „smardoi” decât acest duo de carton, Stoican & Mocanu.
Întrebarea-cheie pentru SIPI și DGA: pe cine protejați, de fapt?
În lumina acestor episoade, rămâne o nedumerire majoră:
- Au fost Stoican și Mocanu protejați de SIPI și DGA tocmai pentru că:
- unul a fost turnător „de serviciu”,
- iar celălalt a avut tupeul să-i provoace și să-i înjure public pe Facebook?
Dacă răspunsul e „da” sau chiar „parțial”:
- atunci nu mai vorbim despre „eșecuri izolate”,
- ci despre un sistem întreg care:
- răsplătește turnătorii și agresorii,
- tolerează lăutăria cu bani negri,
- închide ochii la amenințări, beții, bătăi, trafic de influență,
- și se activează brusc doar când trebuie intimidată presa sau protejate „cadrele” de la grădiniță.
Noi, la Incisiv de Prahova, am pus întrebarea direct:
- cui aparține numărul de telefon care a sunat ieri să intimideze redacția?
- există vreo legătură cu lăutarul cu epoleți care a jignit, în trecut, SIPI Prahova pe Facebook?
- există vreo legătură cu rețeaua care l-a ținut în brațe ani de zile, în ciuda tuturor faptelor?
Așteptăm ca SIPI și DGA să arate că nu sunt doar decor în acest film.
Dacă tac, confirmă.
Concluzie: „Mocanu Horia, cântă tata la altă masă…”
Episodul 46 ne arată, încă o dată, adevărata față a IPJ Prahova:
- Stoican „Pinochio” – turnător la doi-și-un-sfert, prins cu documente secrete, afacerist ratat prin farmacie pe numele soției fugite, făcut ofițer cu șpagă, ajuns șef la Băicoi, protector de lăutari și amante;
- Mocanu Horia – lăutar interlop cu epoleți:
- beat, violent, suspect de droguri,
- cu bani negri din manele și dubă nouă,
- care invită SIPI la „interval” pe Facebook,
- cântă pe gratis patronilor, dar scump pentru lege,
- și, când presa scrie, încearcă să dea telefoane „de intimidare”;
- Sistemul – care:
- îl lasă pe Mocanu la comanda Poliției Băicoi în lipsa lui Stoican,
- închide ochii la lăutărie, bani la negru și presiuni,
- tolerează scandaluri de petrecere între șefi și „artiști”,
- și protejează, prin tăcere, această grădiniță de cadre nocive.
În acest IPJ nu se cresc polițiști.
Se cresc:
- turnători de serviciu,
- lăutari cu pistol la brâu,
- șefi făcuți cu șpagă,
- amante și protejate,
- executanți obedienți cu dosare îngropate.
Noi vom continua.
Pentru că, atunci când poliția ajunge să miroasă a șpagă, a frică, a manele cântate la urechea interlopilor și a telefoane de intimidare la presă, cineva trebuie să spună lucrurilor pe nume.
Și noi o facem.
Ne vedem în Episodul 47 cu politista „Iolanda”, sa mai schimbam „lautarii”. (Cristina T.).
Exclusiv
Bombă sindicală la Economie. Cum încearcă „garnitura Darău–Miron” să pună ministerul pe persoană fizică
Puci de birou la MEDAT: când reorganizarea miroase a lovitură de palat
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a fost lovit din plin de o „grenadă” juridică aruncată de Sindicatul Național PRO LEX, care a pulverizat, punct cu punct, proiectul de reorganizare pus la cale de tandemul Darău Irinel Ambrozie – Miron.
Într-o sesizare oficială din 19.08.2026, transmisă direct ministrului Darău (Adresa nr. 1251/19.08.2026), PRO LEX nu se încurcă în epitete: ceea ce ni se vinde drept „reformă administrativă” este, în realitate, un puci administrativ și o manevră mascată de preluare discreționară a controlului asupra funcțiilor din minister.
Sub pretextul tăierii a 109 posturi, sesizarea PRO LEX arată că noua conducere interimară pregătește un mecanism de epurare disimulată și de securizare a sinecurilor de partid, cu funcționari de carieră sacrificați la altarul „reorganizării”. Totul, ambalat în limbaj tehnic și servit opiniei publice ca o simplă „optimizare”.
„Triada” de la MEDAT: Guvernul semnează, ministrul decide cine rămâne fără scaun
Nucleul scandalului: o atentă „măcelărire” a Codului Administrativ (OUG 57/2019), reclamată explicit de PRO LEX.
Potrivit sindicatului, proiectul de Hotărâre de Guvern promovat de Darău și Miron schimbă regulile jocului astfel:
- Ce spune legea (art. 62 Cod Administrativ):
Organigrama, structura exactă și numărul de posturi ale unui minister se aprobă exclusiv prin Hotărâre de Guvern. Ministrul are competență doar pe Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF). - Ce încearcă Darău & Co.:
Să golească HG-ul de conținut și să transfere esența puterii – înființarea, desființarea și comasarea direcțiilor operative, serviciilor și compartimentelor – la un simplu ordin de ministru.
Pe românește: Guvernul pune antetul și numărul, iar adevăratele decapitări administrative se decid în biroul ministrului, cu ușile închise.
PRO LEX vorbește de o inversiune ilegală de competență: un act inferior (ordinul de ministru) ajunge mai tare decât Hotărârea de Guvern. Rezultatul? Libertate totală pentru decidenți să „remodeleze” ministerul după chipul, asemănarea și interesele lor politice. Cine rămâne, cine pleacă, cine câștigă o direcție nouă – toate, decise „la pix”.
„Impact social zero”: masacru cu ștampilă tehnocrată
În Nota de Fundamentare, conducerea MEDAT are tupeul să consemneze, negru pe alb, că reorganizarea „nu are impact social”.
PRO LEX face bucăți această formulare, pe care o tratează ca pe o insultă la adresa inteligenței publice. Realitatea juridică, așa cum o indică sindicatul, este exact invers:
- reducerea celor 109 posturi duce direct la:
- proceduri de preaviz,
- examinări arbitrare între funcționari pentru aceleași posturi rezultate din comasări,
- eliberări din funcție, conform art. 518–519 din Codul Administrativ.
Ca să fie manipularea completă, conducerea ministerului refuză să lămurească esențialul: câte dintre cele 109 posturi sunt vacante și câte sunt ocupate de oameni reali, cu nume, familii și rate la bancă.
Partenerilor sociali li s-a aruncat pe masă o organigramă-coajă, fără:
- proiectul ștatului de funcții,
- proiectul ROF.
Fără aceste documente, este imposibil de verificat dacă atribuțiile structurilor desființate nu sunt, de fapt, reambalate sub alte denumiri, croite special pentru noii „Directori Generali” loiali. Pe scurt: „te-am dat afară de la Vechea Direcție, ca să inventez imediat Noua Direcție pentru oamenii mei”.
Guvern demis, apetit maxim de reformă: „administrare” sau execuție?
PRO LEX înscrie însă și un argument cu adevărat devastator: Guvernul este demis, iar Constituția nu e poezie opțională.
MEDAT observatii ref HG reorganizare
Sindicatul cere ministerului să explice cum se încadrează această reformă structurală brutală – comasări legate de PNRR, turism, apărare, tăieri masive de posturi – în limitele art. 110 alin. (4) din Constituție, care permite unui Executiv interimar doar acte de administrare a treburilor publice, nu revoluții administrative.
Cu alte cuvinte: un Guvern aflat în prelungiri încearcă să schimbe regulile meciului și să mute liniile terenului, deși are voie, cel mult, să strângă mingile de pe margine.
Precedent nuclear: Curtea de Apel București a mai „tăiat din elan”
Ca avertisment pentru Palatul Victoria, PRO LEX invocă un precedent greu, deja consumat: Curtea de Apel București a suspendat între 30 iulie și 3 august 2026 un pachet de 11 Hotărâri ale Guvernului interimar.
Printre ele, și HG nr. 545/2026, vizând tocmai reorganizarea unui alt minister – cel al agriculturii.
Mesajul sindicaliștilor este clar: dacă MEDAT insistă să forțeze o reorganizare amplă sub semnătura unui Guvern demis, riscul ca și această HG să fie suspendată este uriaș. Ceea ce se pregătește acum ar putea deveni, în fața instanțelor de contencios administrativ, doar un experiment costisitor de abuz de putere, plătit din bani publici.
Rețeta PRO LEX pentru oprirea „măcelului administrativ”
În sesizarea transmisă ministrului Darău, Sindicatul Național PRO LEX nu se limitează la critici, ci propune explicit ce trebuie făcut pentru a opri dezastrul administrativ anunțat:
- Stoparea „Ordinului atotputernic”
Modificarea art. 8 alin. (2) astfel încât ministrul să nu mai poată modifica sau desființa structuri și posturi prin simplu ordin propriu. Puterea reală trebuie să rămână în Hotărârea de Guvern, nu în pixul unei persoane. - Transparență totală în HG
Introducerea tuturor direcțiilor, serviciilor și compartimentelor direct în Anexa Hotărârii de Guvern, cu repartizarea exactă a celor 600 de posturi propuse în locul celor 709 actuale. Fără compartimente-fantomă și fără „anexe paralele”. - Publicarea ștatului de funcții și ROF
Consilierea cu sindicatele pe date reale – ștatul de funcții și proiectul ROF – înainte de aprobarea actului normativ. Nu se poate vorbi de dialog social pe organigrame goale și promisiuni verbale. - Eliminarea inechităților salariale
Egalizarea salariilor pentru funcții similare înainte de noua reîncadrare. Altfel, reorganizarea devine instrument de perpetuare sau accentuare a discriminărilor salariale existente. - Analiza clară a legalității unui ministru interimar
O fundamentare serioasă a dreptului unui ministru aflat într-un Guvern demis de a opera tăieri și comasări de asemenea anvergură. Nu doar invocări generale, ci argumente juridice concrete.
Concluzie: „Reorganizarea” – un spectacol de abuz cu final anunțat în instanță
Sesizarea PRO LEX demolează, piesă cu piesă, farsa „reorganizării” de la Economie. Dincolo de limbajul tehnic și de paragrafele stufoase din Nota de Fundamentare, sindicatul arată o schemă limpede:
- se reduce artificial numărul de posturi,
- se golește de conținut Hotărârea de Guvern,
- se mută puterea reală în ordinul de ministru,
- se evită transparența prin lipsa ștatului de funcții și a ROF-ului,
- se încearcă operarea tuturor acestor schimbări sub semnătura unui Guvern demis.
Tentativa garniturii Darău–Miron de a-și trece ministerul „pe persoană fizică”, prin ordine discreționare și jocuri cu organigrama, riscă să se lovească frontal de zidul legii.
Dacă proiectul de reorganizare va fi forțat în forma actuală, viciată și contestată, PRO LEX anunță practic de pe acum traseul: instanțele de contencios administrativ. Rezultatul previzibil: suspendări, anulări, haos instituțional, daune financiare masive și un scandal de abuz în funcție care ar putea deveni studiu de caz despre cum nu se face reformă în administrația publică.
Și toate acestea, în timp ce, oficial, pe hârtie, „impactul social este zero”. (Cristina T.).
Exclusiv
IGPR, fabrica de „aproape demnitari”: cum a ajuns cabinetul șefului Poliției să semene cu o anexă de partid
De la funcție de poliție la poziție cu parfum de secretariat de stat
Potrivit Sindicatului Diamantul, până în anul 2015, funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției Române — IGPR — era o funcție de poliție, inclusă în categoria posturilor de conducere. Cu alte cuvinte, era o poziție profesională, ocupată în cadrul sistemului polițienesc, fără statut de demnitar și fără ambalaj politic.
În 2015, însă, formularea legală a funcției ar fi fost completată cu sintagma „cu rang de secretar de stat”. Din acel moment, susține sindicatul, postul de șef al IGPR a devenit o construcție instituțională hibridă: nici demnitar în sens deplin, nici simplu șef de poliție, ci un fel de „polițist cu aromă de demnitar”, numit direct de prim-ministru.
Iar când numirea se face pe criteriul „încrederii”, nu prin concurs și evaluarea transparentă a competenței, meritul profesional riscă să devină doar decorul de pe ușa biroului.
Marea împărțeală de după alegeri: nimic nu se pierde, totul se repartizează
Sindicatul Diamantul ironizează mecanismul prin care, după alegerile parlamentare, partidele încep negocierea funcțiilor din aparatul de stat. Nu este vorba, în această perspectivă critică, despre un prim-ministru care ar numi discreționar orice persoană, ci despre un sistem politic în care, odată stabilită majoritatea, începe distribuirea pozițiilor considerate esențiale.
Mai întâi se împart portofoliile de miniștri. Apoi urmează secretarii de stat, subsecretarii de stat, conducătorii agențiilor, membrii consiliilor de administrație, consilierii și, în final, toate pozițiile suficient de mici pentru a încăpea într-o promisiune de campanie.
În logica denunțată de sindicat, orice funcție poate deveni monedă de schimb: de la postul cu putere reală până la sinecura aparent neînsemnată. Toate pot fi utile unui partid, fie pentru un om de încredere, fie pentru un militant care a lipit afișe, a adus voturi sau a contribuit financiar la campanie.
Repartizarea funcțiilor din Ministerul Afacerilor Interne ar urma, astfel, aceeași rețetă. Dacă un partid — dat ca exemplu ipotetic de Sindicatul Diamantul, PSD — și-ar impune secretarul de stat responsabil de ordine publică, un alt partid — de pildă PNL — ar putea revendica funcția de șef al IGPR pentru propria rețea de cadre politice „camuflate” în uniforme. Și invers.
Benone Matei, varianta „Underworld” a administrației publice
În centrul pamfletului publicat de Sindicatul Diamantul se află actualul șef al IGPR, Benone Matei, prezentat ironic drept „aproape demnitar”.
Explicația este una juridico-satirică: acesta nu ar fi demnitar în sens clasic, ci un șef al Poliției Române care beneficiază de „rang de secretar de stat”. Sindicatul îl compară cu un personaj hibrid din seria cinematografică Underworld, interpretat de Kate Beckinsale: nici una, nici alta, ci o combinație instituțională cu identitate proprie.
În aceeași cheie ironică, textul întreabă dacă o funcție de „castravete cu rang de secretar de stat” nu este, în realitate, doar o formă de asimilare la funcția autentică de secretar de stat. De aici și concluzia pamfletară: dacă este „aproape demnitar”, atunci Benone Matei ar avea dreptul la un „aproape servant”, adică la o singură persoană în cabinetul său.
Surpriza din cabinet: Georgian Drăgan, „servantul” cu grad de chestor
Sindicatul susține că, în această schemă administrativă, persoana care ocupă postul de director al cabinetului șefului IGPR este chestorul Georgian Drăgan, descris în text drept unul dintre cei mai cunoscuți ofițeri de poliție.
Autorul materialului afirmă că Drăgan nu ar fi directorul unei structuri generale de cabinet a IGPR, așa cum ar putea înțelege publicul, ci șeful cabinetului personal al lui Benone Matei.
Distincția ar fi importantă, deoarece, potrivit informațiilor invocate de Sindicatul Diamantul, funcția de cabinet a IGPR nu mai există sub această denumire din anul 2021. Structura ar fi fost reorganizată și redenumită „Direcția Management Strategic și Suport Informațional”, cunoscută prin acronimul D.M.S.S.I.
Prin urmare, susține sindicatul, atunci când se spune că Georgian Drăgan este „director de cabinet la IGPR”, publicul ar putea crede că acesta conduce o direcție instituțională amplă. În realitate, potrivit interpretării prezentate, el ar conduce cabinetul personal al șefului Inspectoratului, în limita unui singur post prevăzut pentru acel cabinet.
Un singur post, o întreagă epopee a gradelor
Textul invocă articolul 546 din Codul administrativ, despre care afirmă că ar permite demnitarului să aibă un singur post în cabinetul propriu. În această logică, cabinetul șefului IGPR ar fi format dintr-o singură poziție — cea ocupată de directorul de cabinet.
Comparația propusă de Sindicatul Diamantul este menită să accentueze disproporția: Direcția Generală de Poliție a Municipiului București ar avea aproximativ 7.000 de posturi. Este ușor de înțeles, sugerează autorii pamfletului, de ce poate primi gradul de chestor un ofițer aflat la conducerea unei structuri cu mii de angajați.
Întrebarea devine însă mai complicată atunci când este vorba despre o persoană care, potrivit acestei prezentări, conduce un singur post: cel de aghiotant sau director al cabinetului unui șef cu rang de secretar de stat.
Sindicatul amintește că Benone Matei ar fi fost înaintat la gradul de chestor în anul 2023, în timpul mandatului președintelui Klaus Iohannis. De aici apare întrebarea dacă, la momentul acordării gradului, se știa în afara unui cerc restrâns din IGPR și din aparatul central că funcția ocupată ar fi fost, în interpretarea sindicatului, una de cabinet și nu conducerea unei mari unități de poliție.
Materialul menționează și o informație neconfirmată oficial, provenită — în formularea pamfletului — de la „o sursă din cartier”: postul ocupat de Georgian Drăgan ar putea beneficia de coeficienți salariali similari unei funcții de adjunct al șefului IGPR. Sindicatul precizează însă că acest aspect necesită verificare.
Fișa postului, elastică precum încrederea politică
O altă problemă ridicată de Sindicatul Diamantul privește raportul de subordonare dintre șeful IGPR și directorul cabinetului său.
În interpretarea prezentată, demnitarul ar avea dreptul să stabilească atribuțiile postului „în limitele legii”, să întocmească fișa postului și să dispună încetarea raporturilor de muncă, în condițiile legale aplicabile. Asta ar însemna că angajatul cabinetului se află într-o relație directă și exclusivă de subordonare față de persoana care l-a numit.
Sindicatul subliniază că analiza se bazează pe legislația publicată, precizând ironic că regulile nepublicate nu pot fi cunoscute și, prin urmare, nici comentate responsabil.
Conferința din 21 mai: cine vorbește în numele Poliției Române?
A doua întrebare lansată în text vizează conferința de presă din 21 mai 2026. Sindicatul afirmă că Georgian Drăgan ar fi avut o intervenție extrem de critică la adresa publicației Recorder, a presei independente și a sindicatelor Diamantul și Europol.
Formularea pamfletară susține că acesta „ar fi șters pe jos” cu jurnaliștii și cu organizațiile sindicale. Dincolo de tonul acid, întrebarea instituțională rămâne următoarea: în ce calitate a vorbit directorul cabinetului personal al șefului IGPR în numele întregii Poliții Române?
Emil Păscuț, reprezentant al Sindicatului Diamantul, întreabă de ce mesajul nu a fost transmis de șeful IGPR, de adjuncții acestuia sau de purtătorii de cuvânt oficiali ai instituției.
Poliția între carieră profesională și numiri pe bază de „încredere”
În esență, pamfletul Sindicatului Diamantul contestă transformarea unei funcții profesionale de conducere într-o poziție cu rang de secretar de stat și ridică semne de întrebare privind modul de numire, statutul real, salarizarea și autoritatea persoanelor aflate în jurul conducerii IGPR.
Imaginea descrisă este aceea a unei instituții în care funcțiile se pot multiplica prin titulaturi, ranguri și reorganizări administrative: direcția devine structură de management, șeful devine „aproape demnitar”, iar directorul de cabinet ajunge să vorbească în numele unei instituții cu mii de polițiști.
În această versiune, întrebarea finală nu mai este cine conduce Poliția Română, ci cine are dreptul să vorbească în numele ei — și în baza cărei funcții reale, nu doar a unei titulaturi cu rang de secretar de stat. (Cerasela N.).
-
Uncategorizedacum 4 zileEpisodul 43 – „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”. Resurse (In)Umane: de la „Academia de Cămătărie” la amanta făcută șefă
-
Exclusivacum 2 zileEpisodul 45 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. Lăutari cu epoleți, amante strategice și pipițe de protocol
-
Exclusivacum 4 zileGradul de chestor, noul abonament „family & friends” în Poliția Penitenciară?
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 44 – IPJ Prahova, „Grădinița de cadre”: combinații, favoruri și dosare îngropate cu lopata
-
Exclusivacum 18 oreEpisodul 46 – «IPJ Prahova – Grădinița de cadre»: Mocanu Horia cântă tata la altă masă! SIPI și DGA joacă după ureche?
-
Exclusivacum 4 zileConsiliul care doar «ia act»: Cum îl spală C.A.-ul pe Nae Comisionaru’ la TCE, după ce-a dopat hipodromul și a jumulit transportul public
-
Exclusivacum 3 zileCai drogați, trolee decapitate și mecanici beți la TCE: Ploieștiul lui „Nae Comisionaru”
-
Exclusivacum 5 zileIo no soi Marinero, soi… „el general” Despescu



