Connect with us

Featured

Mai avem vreun viitor? Cum arată viitorul?

Publicat

pe

Mai avem vreun viitor? Cum arată viitorul?Ceva foarte important ne scapă în obsedantele noastre interogaţii cotidiene asupra covidului şi pandemiei. Acuzele aduse Forumului Economic Mondial de la Davos, cu al său Great Reset, lui Klaus Schwab, lui Bill Gates, lui George Soros, clanului Rockefeller, clanului Rothschild, interpuşilor acestora, miliardarilor americani şi vest-europeni, contra guvernului mondial pe care aceştia şi-l doresc, îl pregătesc, împotriva Noii Ordini Mondiale, împotriva presupusei lor tentative de a diminua populaţia planetei (chiar vor asta ?) cu cel puţin 3 miliarde de suflete într-o primă fază – toate aceste acuze nu ne duc prea departe, nu ne ajută să înţelegem ce se gândeşte, ce se hotărăşte într-adevăr în spatele uşilor capitonate.
De ce se închid centralele nucleare în Germania? De ce se doreşte cu atâta ardoare, mai ales în Europa Occidentală, eliminarea emisiilor de CO2 până spre 50 % în 2030 şi eliminarea totală până în 2050? De ce ţine atât de mult Europa să devină primul continent verde? Temperatura ar creşte cu 3 grade Celsius până în 2050 pe toată planeta. Ce ştiu aceşti „iniţiaţi”, aceşti mari bogaţi şi nu ne spun clar şi nouă? E vorba doar de încă un raport prăpăstios al Clubului de la Roma sau ei deţin nişte informaţii ştiinţifice cu adevărat îngrijorătoare? A fost provocată sau nu criza covid? Vaccinurile sunt chiar atât de periculoase, reprezintă ele cea de-a doua etapă a unui război neconvenţional ascuns? Vor muri într-adevăr peste 60 de milioane, aşa cum se pronostica la începutul pandemiei, ca urmare a vaccinării devenită obligatorie până la urmă? Pentru că până acum mortalitatea datorată covidului nu a depăşit mortalitatea cauzată de o gripă obişnuită. Asta dincolo de cifrele umflate bizar, cu trecerea altor cauze ale mortalităţii, comorbidităţi, decese legate şi de slăbiciunei ale vârstelor înaintate, pe seama atât de periculosului SARS-CoV-2.Cum arată viitorul imediat, cel de până în 2025, să zicem? Vom supravieţui covidului şi vaccinurilor Astra Zeneca, Pfizer, Moderna etc.? După cei mai serioşi analişti, se pare că totuşi vom supravieţui. Dar o consecinţă imediată va fi „crearea unui sistem de sănătate mondial”. În epoca postcovid vom avea „o lume mult mai integrată”. Deşi vor creşte, mai ales în UE, tendinţele de repliere spre sine, care se vor generaliza. Dar istoria Europei până în 2025 nu va fi făcută numai din covid şi vaccinurile care sperie atâta lume. Italia va intra în incapacitate de plată. Turcia s-ar putea să cunoască haosul. Vom avea un război al Internet-urilor. Contestaţia exerciţiului politic va creşte exponenţial. În lume, s-ar putea să asistăm la un război civil în Brazilia. Vom avea, foarte probabil, un conflict între Israel şi Iran. Vom asista la o recentrare pe pieţele regionale. Criza petrolului va produce haos social. Bineînţeles, vom avea o sino-mondializare, China va depăşi clar SUA. Etc.

Vă întrebaţi de unde ştim atâtea lucruri formidabile, uluitoare. Ei bine, în Franţa există un institut de cercetări privind viitorul şi posibilele previziuni numit Futuribles. Asemănător cu alte institute de acelaşi fel din lume, dar şi cu organismul care funcţiona cândva la noi sub conducerea matematicianului Mircea Maliţa. Dacă accesaţi Futuribles pe Internet (accesul e liber!), puteţi lua cunoştinţă de foarte multe dintre publicaţiile institutului pentru care lucrează o mulţime de specialişti dintre cei mai respectabili reprezentând discipline diverse. Iar institutul este finanţat şi de importante bănci şi companii ale statului francez. „Cine suntem? Futuribles e un centru de reflecţie şi studii prospective care vizează integrarea eficace a termenului lung în decizii şi acţiuni. Din 1960 încoace, Futuribles joacă un rol motor în dezvoltarea prospectivei în Franţa şi în lume. Convingerea noastră e aceea că pentru a acţiona liber şi a construi viitorul organizaţiilor şi societăţilor noastre este primordială înţelegerea şi luarea în considerare a evoluţiilor în curs. Munca noastră constă deci în a repera, analiza şi înţelege marile transformări în curs, a identifica principalele incertitudini, a concepe procese de decizie şi acţiune care integrează luarea în considerare a termenului lung şi implicarea actorilor în construirea viitorului. Activităţile noastre implică o echipă de cca 12 angajaţi permanenţi şi o mare reţea de experţi şi parteneri”.

Dar ce e posibil să se întâmple, conform Futuribles, după 2025 şi până în 2030? S-ar putea să vedem ocuparea unor ţări printr-un atac cibernetic. Vom avea războiul pentru litiu (Bolivia e unul dintre cei mai mari deţinători de minereu, Zimbabwe şi Namibia sunt şi ele printre primii 10 producători). Nu e exclus un război nuclear între India şi Pakistan. Va dispărea NATO, iar Europa va fi obligată să-şi organizeze propria apărare. Va dispărea şi ONU şi vor apărea jucători non-statali. Nu înainte ca Statele Unite să părăsească agenţiile ONU. China va deveni partenerul-cheie al Americii Latine. Pentru scurtă vreme, UE va deveni un actor geopolitic de prim rang, preluând, probabil, temporar rolul SUA. O SUA care se va afunda într-o criză internă prelungită, cu războaie de secesiune etc. Lucru pe care nu ni-l mai spune însă Futuribles. Şi, încoronare, vom avea o primă internaţională ecologistă.

Şi care sunt scenariile pentru 2030-2040? Cu cât e mai îndepărtată perioada prognozată, cu atât predicţiile devin mai vagi, mai largi şi mai puţin probabile. Pentru 2030-2040 se prevede disparuţia Arabiei Saudite ca stat, spargerea Indiei (care e prea mare?), stagnarea durabilă a Chinei, supravegherea în masă a populaţiilor, înmulţirea crizelor sanitare, pierderi irecuperabile ale biodiversităţii, influenţa Chinei extinsă asupra Europei. Şi de asemenea: o UE compusă din opt ţări (probabil, cele din vestul Europei sau, mai degrabă, cele care vor compune noul imperiu german, printre care şi România), mişcări teroriste bazate pe tehnologie, slăbirea cooperării internaţionale şi moda demondializării, influenţa crescută a religiilor asupra politicii.

Pentru apropierea anului 2050 (perioada 2040-2050) se prognozează o creştere a temperaturii cu 3 grade Celsius, şi deci o planetă mai puţin ospitalieră, mai greu de locuit (topirea a 54.000 de gheţari din lanţul muntos Himalaia e prevăzută totuşi doar pentru anul 2100). Regiuni urbane din Asia de Sud vor deveni de nelocuit, migraţiile în masă se vor înmulţi, China se prăbuşeşte, „ordinea rusă” va domina Europa, vor apărea zeci de reactoare bazate pe fuziune nucleară, energiile fosile vor fi depăşite de energiile „curate”, se vor oferi răspunsuri tehnologice la degradarea ecosistemului, Pax Ecclesia.

„La orizontul lui 2050, comunitatea internaţională nu va fi reuşit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Dimpotrivă, acestea vor continua să crească, accelerând suplimentar încălzirea climatică, ajunsă la 3 grade Celsius faţă de era preindustrială, confirmând astfel scenariile cele mai pesimiste. Diferitele măsuri de adaptare şi tehnologiile testate (precum geoingineria) se arată a fi insuficiente şi un număr crescând de teritorii ale planetei devin de nelocuit. E vorba în principal de zonele de coastă (cuprinzând şi oraşe mari) inundate prin creşterea nivelului mării, precum şi de teritorii din Asia de Sud-Est, din Sahel şi din Orientul Mijlociu… Vor fi afectate mai mult de 1 miliard de persoane.

În paralel, modificările climatice cauzează şi transformarea unor spaţii în noi zone locuibile. Groenlanda şi Siberia, dar şi unele regiuni din Europa de Nord devin noi eldorado-uri, care atrag deopotrivă populaţii şi investiţii pentru a exploata terenurile agricole şi resursele geologice care devin accesibile în urma topirii gheţarilor.

În 2050, câteva zone vor fi declarate nelocuibile de către GIEC (Grupul interguvernamental de experţi în domeniul evoluţiei climatice), date fiind consecinţele schimbării climatice. Creşterea fluxurilor migratoare care rezultă va inspira o strategie internaţională de relocalizare a populaţiilor afectate, strategie expusă pe Platforma deplasărilor legate de catastrofe (PDD – Platform on Disaster Deplacement), la iniţiativa Uniunii Europene. Între 2045 şi 2065, 850 de milioane de persoane vor fi deplasate astfel într-un mod planificat, mai ales în Asia de Sud-Est, în Africa subsahariană şi în Pacificul de Sud”.

Lipsesc, surprinzător, sau sunt foarte rare previziunile despre evoluţia în următorii 30 de ani a SUA, care e încă prima putere militară şi financiară a lumii. Nu aflăm mare lucru nici despre Franţa şi Marea Britanie, marile puteri ale secolului al XIX-lea şi parţial ale secolului XX. Şi nu aflăm prea multe nici despre Germania, care pare să devină o mare putere globală, deranjantă în primul rând pentru SUA. Sau, de fapt, în ceea ce priveşte Europa, previziunile sunt acoperite de umbrela UE. Între 2040 şi 2050, „ordinea rusă” va domina Europa, şi deci şi UE (germanică), dacă aceasta va mai exista.

Nu ştim câte previziuni se vor confirma din acet tablou viitorologic şi nici când, mulţi dintre noi nu-i vom mai putea verifica pe Futuribles (pe asta se şi bazează, în general, asemenea proiecţii) pentru că vom fi plecaţi de mult. Dar studiile de futurologie au meritul de a oferi o bună porţie de optimism. Istoria nu se va încheia nici cu covidul, nici cu vaccinurile şi nici măcat odată cu noi. Cu unele schimbări bruşte, cu războaie şi cu revoluţii, sau, dimpotrivă, cu continuităţi, cu tradiţii şi cutume reînviate, planeta se va învârti mai departe în jurul Soarelui şi se vor naşte încă mulţi copii.

Petru Romosan

Exclusiv

De la „butelia de fericire” la galeata de ploaie: cum se îneacă Coca-Cola Ploiești în apă, fantome și 50 de bani taxați la fraieri

Publicat

pe

De

Fabrica de ploaie îmbuteliată

După două zile de ploi serioase, fabrica Coca-Cola HBC România de la Ploiești nu mai arăta a „templu al capitalismului fericit”, ci a micro-Delta industrială. Angajați ai fabricii povestesc, cu imagini și detalii, cum apa s-a infiltrat în asemenea cantități încât nu mai puteau circula normal prin hală în timpul programului, ci mai degrabă înotau printre motoare, reductoare și cabluri sub tensiune, cu folii și găleți drept baricade improvizate.

Surse din interior leagă dezastrul de lucrările „speciale” la acoperiș, făcute în trecut, în mandatul fostului director Dragoș Antim Nan. Reparațiile – spun oamenii – ar fi fost executate superficial, „de ochii lumii”, iar efectele se văd acum, când ploaia își face loc nestingherită până la liniile de producție.

Acoperișul lui Nan: șiroaie pentru muncitori, contracte grase pentru „preferata casei”

Sursele susțin că firma care a lucrat la acoperiș ar fi fost una dintre preferatele fostei conduceri. Aceeași societate ar fi primit mai multe contracte, la valori considerate de angajați peste nivelul pieței. Diferențele de cost, spun ei, ar fi permis finanțarea altor lucrări, inclusiv „în interesul personal, pe acasă la X și Y”.

Se ridică, astfel, întrebarea de bun-simț: chiar nu existau firme serioase de construcții în județul Prahova care să poată executa corect lucrarea? Pentru că, dacă principalul criteriu ar fi fost profesionalismul, nu „prieteniile” și „apartamentul de firmă”, atunci azi n-am fi avut o fabrică în care oamenii merg la muncă precum pe șantier inundat, cu siguranța pusă la zid și cu tavanul care curge ca o sticlă desfăcută greșit.

Apa pe linii, motorul sub valuri, iar baronul la birou uscat

Rezultatul „reparațiilor”? Din cauza ploilor recente, acoperișul a cedat în multe zone, în special acolo unde fusese „reparat”. Apa s-ar fi scurs până pe liniile de producție, pe motoare, reductoare și alte echipamente, angajații trăind cu frica permanentă că ceva se va arde – la propriu, nu doar la figurat, cum se întâmplă deja cu nervii lor.

În timp ce oamenii lucrează cu picioarele în apă și cu găleți sub furtunile din tavan, fostul director – spun sursele – și-ar fi continuat liniștit activitatea într-o altă funcție, într-un birou nou-nouț, amenajat din „diferite surse”. Responsabilitatea pentru lucrările contestate? Neclară. Apa pică la hală, dar baronul, zic angajații, s-ar fi mutat doar cu scaunul în alt colț uscat al imperiului.

Firme de apartament vs. firme reale: noua conducere încearcă să închidă robinetul

Angajați care au dorit să rămână anonimi afirmă că actuala conducere a început să reevalueze contractele, în încercarea de a elimina „firmele de apartament” preferate în trecut, în favoarea celor care chiar execută lucrări profesionale.

În mandatul lui Nan, o firmă din București, care ar fi executat inclusiv lucrările la acoperiș, ar fi fost preferată în mod repetat, în ciuda faptului că lucrarea dădea semne de probleme încă din start. Noul director ar fi început să taie din „firmele de casă” moștenite „de pe vremea lui Drăgășică”, dar nota de plată – tehnică, financiară și de imagine – e deja plătită de actuala conducere, în timp ce rădăcina problemei rămâne în trecut.

Flota care „mănâncă” combustibil și mașini întoarse din drum

Nemulțumirile angajaților nu se opresc la acoperiș. Aceștia susțin că, în perioada vechii conduceri, costurile cu flota auto ar fi explodat: consum de combustibil „nestingherit”, număr mare de accidente rutiere în care au fost implicate mașinile companiei și o natură de mașini contractate care ar fi ridicat serioase semne de întrebare.

Sursele vorbesc de peste 300 de mașini returnate în service de șefi din diferite departamente, noile mașini fiind catalogate ca defectuoase. În urma verificărilor și analizelor interne, aceste aspecte ar fi contribuit la deteriorarea climatului intern și la decizia de a „tăia” din beneficiile legate de flota auto, angajații simțind tot mai pregnant că „parcursul” lor se scurtează în weekend și li se îngreunează viața în timpul săptămânii.

Foraje, demolări și aceeași curte: dosarul birocratic al apei

În paralel cu inundațiile din hală, compania figurează în acte cu lucrări serioase la Ploiești. Din documentele depuse la autorități reiese că SC COCA COLA HBC ROMANIA SRL, cu punct de lucru în județul Prahova, Ploiești, str. Gheorghe Grigore Cantacuzino nr. 285, are în derulare:

  • lucrări de desființare – clădiri cu funcțiuni industriale
  • lucrări de construire – clădiri cu funcțiuni industriale – foraje put apă

Forajele se fac „cu același nume, în aceeași curte”, potrivit documentelor oficiale consemnate de consilieri de specialitate în 2025, pentru perioada 2025–2027.

În timp ce în hală curge apă de ploaie peste utilaje, la dosar curg hârtii despre foraje și potabilitatea apei. Autorizația pentru potabilitate încă e „în așteptare”. Între timp, angajații au impresia că singura apă sigură e cea cărată în sticlă de acasă.

„Nan – maestrul forajelor-fantomă”: când presa desface dopul

Presa locală nu a rămas indiferentă. Site-ul incisivdeprahova.ro a publicat materiale cu titluri care spun tot despre atmosfera de la Ploiești:

  • „Nan – maestrul forajelor-fantomă. Coca-Cola Ploiești: o fabrică de coșmaruri cu apă neconformă și autorități corupte cu șpagă” (sursa: incisivdeprahova.ro, 30.03.2026)
  • „Nan – fantastica fabrică de absurdități. Cum noul director Nan a transformat butelia de fericire în coșmaruri pe gheață și apă de canal” (sursa: incisivdeprahova.ro, 30.03.2026)

Aceste articole descriu, în stil la fel de dur, suspiciuni privind calitatea apei, rolul autorităților și modul în care managementul ar fi gestionat (sau eșuat să gestioneze) infrastructura critică a fabricii.

RetuRO: sclavia de 50 de bani pe PET

În timp ce în fabrică oamenii se luptă cu apă de ploaie, în viața de zi cu zi consumatorul român se luptă cu un alt tip de apă: cea îmbuteliată, taxată de sistemul de garanție-returnare prin RetuRO.

Afacerea construită în jurul RetuRO funcționează simplu: plătești 50 de bani în plus pentru fiecare sticlă, doză sau PET, înainte să deschizi băutura. Ca să-ți recuperezi banii, trebuie:

  • să păstrezi bonul fiscal,
  • să nu-l rătăcești,
  • să cari după tine sticle, doze și PET-uri,
  • să te prezinți docil la aparatele de garanție.

Ești, practic, transformat într-un sclav al PET-ului, un hamal de plastic pe banii și pe timpul tău. Pentru 50 de bani, tu te conformezi la virgulă. Pentru miliarde, sistemul devine brusc discret.

50 de bani cu bon, miliarde fără bilanț

În baza publică ANAF, ultimul bilanț disponibil al RetuRO este din 2023. Pentru 2024 și 2025 – anii în care au circulat miliarde de ambalaje și sume uriașe – socotelile nu apar.

RetuRO este „not-for-profit”, adică, teoretic, orice câștig ar trebui reinvestit în sistem. Dar fără bilanțuri publice, românii nu pot ști:

  • cât s-a câștigat,
  • cât s-a cheltuit,
  • ce s-a reinvestit.

Pentru 50 de bani, tu trebuie să prezinți sticla. Pentru miliarde, ei nu prezintă nimic.

Statul – paznicul legii când e vorba de alții, acționar mut când e vorba de el

Ministerul Mediului deține 20% din RetuRO. Același stat care ar zdrobi în câteva zile o firmă mică pentru nerespectarea obligațiilor fiscale sau de raportare stă acum cuminte în acționariat și tace.

Când un mic antreprenor greșește o virgulă în bilanț, sancțiunea vine prompt.
Când un sistem care rulează miliarde de ambalaje și bani nu are bilanțuri publice pentru doi ani la rând, totul se transformă în liniște. Banii curg, PET-urile curg, tăcerea curge.

Concluzie: între apă de ploaie și apă „not-for-profit”

Tabloul general, așa cum reiese din relatările angajaților, documente, surse interne și articole precum cele de pe incisivdeprahova.ro, este grotesc:

  • la Ploiești, o fabrică a unei multinaționale ajunge să funcționeze cu muncitori în apă până la glezne, cu acoperișuri „reparate” care cedează, cu echipamente sub risc, în timp ce foști directori își văd birourile amenajate bine și uscat;
  • în acte, apar foraje, demolări și proiecte grandioase, în timp ce în realitate angajații se apără cu folii și găleți;
  • la nivel național, românul devine „colector profesionist” de ambalaje, plutind într-un sistem RetuRO care îi urmărește fiecare sticlă de 50 de bani, dar își uită propriile bilanțuri pentru miliarde.

Apa de ploaie intră în fabrici, apa îmbuteliată iese pe bandă rulantă, iar între ele curge un râu de contracte, foraje, taxe, garanții și tăceri oficiale.

Iar consumatorul, la capătul lanțului, își plătește, disciplinat, cei 50 de bani – fără să știe dacă în spatele etichetei lucioase e apă limpede, apă de ploaie… sau doar o mare, foarte mare, apă de colonat. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Garda de Mediu Prahova, prinsă în… „pielea goală”. Interimatul de avarie cu eterna Dana Tudorache

Publicat

pe

De

S-a schimbat șefa! De la „achiziții” la… „dezafectare”

Garda de Mediu Prahova dă iar senzația că este condusă din mers, la inspirație, cu interimate lipite cu bandă adezivă, nu cu oameni asumați și competenți pe termen lung.

Ziarul de investigații Incisiv de Prahova a dezvăluit că, acum ceva timp, la conducerea Gărzii de Mediu Prahova a fost numită o nouă șefă, o persoană care lucrase pe la Achiziții, pe la București. Nu specialist de mediu, nu om format în teren, ci produs pur-sânge al birourilor de „achiziții”, acolo unde pixul e mai tare decât lopata, iar contractul mai important decât copacul.

Numirea a fost însă de scurtă durată. Atât de scurtă, încât pare mai mult o glumă proastă administrativă decât o decizie de management.

Calcatul pe bec la București și „dușul rece” al Comisiei de Disciplină

Se pare că respectiva șefă a călcat serios pe bec pe la București. Detaliile, așa cum notează sursele Incisiv de Prahova, sunt suficient de „picante” încât să nu fie expuse acum în toată splendoarea lor, dar destul de grave ca să o împingă direct în Comisia de Disciplină.

Adică: ieri bună de numit la conducerea Gărzii de Mediu Prahova, azi bună de trimis la judecata disciplinară. Așa arată „coerența” în selecția cadrelor.

Și cum nu poți lăsa instituția complet dezbrăcată de conducere, de luni, persoana cu trecut piperat prin achiziții va fi schimbată.

Când n-ai oameni, te întorci la „clasicii în viață”: revine Dana Tudorache

În locul ei, la comanda Gărzii de Mediu Prahova va fi numită, din nou, Dana Tudorache, cea care condusese instituția în ultimii ani, până să fie înlocuită cu „doamna de la achiziții”.

Rotirea de cadre arată așa:
– O șefă veche este dată jos, fără să se explice clar de ce.
– Este adusă o nouă șefă, cu background pe achiziții, nu pe protecția mediului.
– Noua șefă ajunge în Comisia de Disciplină după ce „calcă pe bec” la centru.
– Instituția se întoarce, în grabă, la șefa de dinainte, ca la o roată de rezervă.

Garda de Mediu Prahova nu doar că pare prinsă în „pielea goală”, dar pare și complet lipsită de hainele esențiale ale unei instituții serioase: stabilitate, criterii clare de numire și responsabilitate reală pentru cei care semnează aceste numiri.

Concluzie: interimate, improvizații și un mediu… de batjocură

Ce se vede din afară, prin prisma informațiilor prezentate de Incisiv de Prahova, este o scenă absurdă:
– Mediu poluat, păduri tăiate, gropi de gunoi ilegale, dar la vârf se joacă „alba-neagra” cu șefii.
– Nicio explicație serioasă pentru numiri, nicio explicație serioasă pentru demiteri.
– Când „experta în achiziții” explodează în Comisia de Disciplină, se readuce la comandă „vechea gardă”.

Garda de Mediu Prahova, în loc să fie scutul mediului, riscă să rămână imaginea unei instituții în care interimatele se dau ca ștergătoarele la mașină: stânga-dreapta, înainte-înapoi, fără să curețe nimic.

Iar cât timp astfel de numiri fulger și căderi rușinoase se fac la vârf, adevărata „poluare” nu e doar în aer și apă, ci chiar în modul în care este condusă instituția care ar trebui să le apere. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

GDPR la mișto: cum se ascund „salariile de excelență” în timp ce se afișează avansările cu nume și prenume

Publicat

pe

De

Chestorul cu două măsuri: secretomanie la bani, publicitate la grade

De când a aterizat în fotoliul de inspector general, chestorul Stoica a descoperit brusc farmecul GDPR-ului. Nu ca să apere datele personale ale cetățenilor, ci ca să bage sub preș numele polițiștilor de frontieră care primesc „salarii de excepție” de până la 50% timp de 6 luni. Așa susține Sindicatul Europol, care indică negru pe alb că lista beneficiarilor a fost ținută la secret, chipurile din „respect pentru protecția datelor”.

Ironia de serviciu: la mai puțin de o lună, aceeași conducere a găsit brusc butonul de „transparență totală” și a publicat lista NOMINALĂ a polițiștilor propuși pentru avansarea înainte de termen. Acolo, brusc, GDPR-ul a intrat în concediu fără plată.

Când ești „excelent”, te ascundem. Când te avansăm, te afișăm

În lipsa transparenței reale, apare inevitabil întrebarea pe care orice om normal și-o pune: selecția pentru „salariile de excelență” s-a făcut strict pe baza rezultatelor profesionale sau, printre cei care merită, au fost strecurate și personaje de casă, bine aliniate și perfect obediente față de conducere?

Pentru că, în mod normal, cei care chiar au rezultate nu au niciun motiv să se ascundă după GDPR. Dimpotrivă, performanța profesională ar trebui scoasă la lumină, nu pitită în fișiere secrete. Meritocrația nu are nevoie de ochelari de soare, are nevoie de dovezi publice.

Întrebarea care taie în carne vie: când ați încălcat, domnule chestor, legea?

Sindicatul Europol pune pe masă o întrebare pe care conducerea nu mai are cum s-o ocolească cu două fraze birocratice:

Când a fost încălcată legea, domnule chestor Stoica?

– Atunci când ați ascuns numele polițiștilor de frontieră recompensați cu mii de lei din bani publici, sub pretextul GDPR?
– Sau atunci când ați publicat, fără nicio reținere, numele polițiștilor de frontieră avansați înainte de termen?

Ori e lege, ori e circ. Nu pot exista două regimuri juridice paralele în aceeași instituție, aplicate după chef, interes și grad de prietenie cu șefimea.

„Salarii de excelență” sau prime pentru obediență?

Această dublă măsură – reclamată explicit de Sindicatul Europol – nu face decât să alimenteze o suspiciune perfect legitimă: că „salariile de excelență” nu sunt nici transparente, nici obiective, ci împărțite discreționar, după un criteriu neoficial, dar extrem de vizibil – obediența față de conducere.

Când banii publici curg pe tăcute spre unii, iar numele lor sunt blindate cu paravanul GDPR, în timp ce alții sunt puși pe liste nominale pentru avansări, mesajul transmis este halucinant:
– Cine tace frumos și se aliniază, primește mii de lei în liniște.
– Cine trebuie arătat la public, este scos la paradă cu nume, prenume și eventual poza în comunicate.

Concluzie: transparență selectivă, credibilitate zero

Nu poți clama „respectarea legii” doar când îți convine și „protecția datelor” doar când e nevoie să mușamalizezi cine ia bani grei din fonduri publice. Fie conducerea Inspectoratului General aplică aceleași reguli pentru toți și în toate situațiile, fie recunoaște onest că GDPR-ul este doar paravanul comod sub care se bagă deciziile dubioase.

Până când chestorul Stoica va răspunde clar la întrebarea ridicată de Sindicatul Europol – când anume a fost încălcată legea? – orice discurs despre „excelență” și „merit” rămâne doar un slogan gol, lipit pe o practică plină de dublu standard. Iar acolo unde domnește dublul standard, „salariul de excelență” riscă să nu fie altceva decât primele de fidelitate pentru cei care știu cui trebuie să spună „Să trăiți!”. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv21 de ore ago

De la „butelia de fericire” la galeata de ploaie: cum se îneacă Coca-Cola Ploiești în apă, fantome și 50 de bani taxați la fraieri

Fabrica de ploaie îmbuteliată După două zile de ploi serioase, fabrica Coca-Cola HBC România de la Ploiești nu mai arăta...

Exclusiv21 de ore ago

Garda de Mediu Prahova, prinsă în… „pielea goală”. Interimatul de avarie cu eterna Dana Tudorache

S-a schimbat șefa! De la „achiziții” la… „dezafectare” Garda de Mediu Prahova dă iar senzația că este condusă din mers,...

Exclusiv21 de ore ago

GDPR la mișto: cum se ascund „salariile de excelență” în timp ce se afișează avansările cu nume și prenume

Chestorul cu două măsuri: secretomanie la bani, publicitate la grade De când a aterizat în fotoliul de inspector general, chestorul...

Exclusiv2 zile ago

Mascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală

După ani de scandaluri, morți la apel, evadări ca-n filme proaste și o „afacere de familie” demnă de manualul de...

Exclusiv2 zile ago

REPUBLICA PARALELĂ A ȘTAMPLEI „STRICT SECRET”. Cum a fost răpită piața 5G de CSAT, pusă la adăpost de Justiție și împachetată în „interes național”

Democrație pe hârtie, dictatură de CSAT în practică România trăiește, oficial, într-o „democrație constituțională”. Neoficial, însă, pare mai degrabă o...

Exclusiv2 zile ago

O nouă eră în salarizarea polițiștilor: DGF apasă pe Maisal, finanțiștii din teritoriu numără taste, nu bani

DGF a transformat personalul structurilor de financiar din teritoriu în simpli operatori de calculator, dezvăluie Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”....

Exclusiv2 zile ago

O nouă eră în aplicarea „selectivă” a legii: șeful Poliției Române și pixul care face ravagii la baza sistemului

Șeful e în toane bune, legea e pe modul „opțional” Șeful Poliției Române este în toane excelente zilele acestea, după...

Exclusiv3 zile ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusiv3 zile ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusiv3 zile ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusiv3 zile ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusiv4 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv4 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv4 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv4 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv