Anchete
Scandalul vaccinarilor ”de protocol”, intre demisia guvernului si tacerea adoratorilor lui Voiculescu
(Preluare Inpolitics):
În orice țară cît de cît normală scandalul centrelor secrete de vaccinare pentru privilegiații sistemului ar fi dus rapid și fără comentarii la demisia întregului guvern. Dar România nu e o țară normală. Este țara în care statul le reamintește permanent cetățenilor de rînd, de multe decenii încoace, dacă nu chiar de secole, că trebuie să se resemneze mereu cu statutul de rang doi în raport cu ”aleșii” sorții. Așa că, foarte probabil, nu doar că nu vor exista reacții dure, ci, dimpotrivă, s-ar putea ca pedepsitul să fie, într-un final, exact cel care a tras semnalul de alarmă, adică ministrul Sănătății.
Ce a dezvăluit marelui public ministerul Sănătății, zilele trecute?
Nimic din ceea ce nu știam deja, în ansamblu.
Că în România există o castă de privilegiați din structurile de forță, cei reprezentați de gorile în superba nuvelă a lui Pierre Boulle, ”Planeta maimuțelor”.
Iar pentru aceștia, nici măcar banala vaccinare nu se poate face la un loc cu vulgul.
Datele oficiale postate de Vlad Voiculescu au relevat un sistem de vaccinare anti-Covid paralel și ascuns marelui public.
Peste 60% din vaccinări s-au făcut în afara centrelor de vaccinare din platforma oficială. Aproape 80% dintre centrele din București nu apar pe platforma RoVaccinare. În București, din 48 de centre, doar 11 sunt disponibile pentru programare pe platformă, în timp ce celelalte sunt fie cu circuit închis, fie blocate de Institutul de Sănătate Publică, relatează presa.
Principalii beneficiarii ai vaccinării ascunse sunt angajații MApN, MAI, cei din serviciile secrete, magistrați, diplomați eiusdem farinae. Desigur, și parlamentarii, conform surselor noastre.
”Evident că niciun nume nu a fost făcut public, dar simplul fapt că se află cîtă lume este „specială” și cum se desfășoară procesul de vaccinare în afara platformei clasice de programare deranjează!”, spune europarlamentarul USRPLUS Dragoș Pîslaru.
O replică firească, după ce am asistat la gesturi năucitoare ale guvernanților: premierul Florin Cîțu a trimis Corpul de control să verifice ”legalitatea” dezvăluirilor lui Voiculescu, iar ministrul de Interne, Lucian Bode a găsit rapid și explicații:
„Eu spun foarte clar că nu este normal ca listele să fie publicate cu adrese legat de sistemul de apărare, de ordine publică. Înțeleg că era vorba și despre serviciile de informații. Vezi adresa strada x, nr Y și constați că acolo s-au vaccinat cetățeni din structurile respective. Din acel moment poți să te aștepți, că nu ne sunt toți prieteni pe pământul ăsta, dar pot veni să fotografieze, să filmeze… Nu mi se pare normal să dăm publicității”.
Dragi cetățeni români, ați înțeles: noii securiști se vaccinează ”la protocol” pentru a nu deveni ținte și victime ale bandiților, dușmanii democrației. Ca întotdeauna, ei se sacrifică pentru binele poporului.
În urmă cu 31 de ani, românii au ieșit în stradă sătui exact de asemenea chestiuni.
Un popor care nu avea după ce bea apă, dar în care se regăseau categorii de privilegiați, nomenclaturiști, securiști, comuniști etc. Toți cu legitimații speciale.
Existau magazine de protocol, secrete, cu circuit închis, pe bază de legitimații. Existau gospodării de partid. Exista legendara Casă de comenzi despre care cei mai mulți nu aveam habar pe atunci că fusese făcută cu dedicație pentru potentați, care făceau comenzile pe numere de telefon secrete, în timp ce românii de rînd sunau cu zilele pînă se plictiseau. Existau pînă și case de bilete de protocol, la teatre și la multe cinematografe, tot pe bază de legitimații speciale.
Împărțirea poporului în două, căței și dulăi, a dus la căderea comunismului, finalmente. Comuniștii au căzut, dar au căzut în picioare.
Privilegiile secrete, împărțirea cetățenilor pe ranguri s-au păstrat.
Fostul ambasador american la București, Alfred Moses, își manifesta stupefacția în cartea autobiografică ”Jurnal de București”, legat de privilegiile SRI, la doar cîțiva ani de la revoluție.
Fusese invitat de către directorul SRI, Virgil Măgureanu, la o cină într-o elegantă vilă de protocol a serviciului, în afara Bucureștiului, parte a ”însemnatului imperiu al SRI”, cum se exprima diplomatul american. Și unde produsele servite la masă proveneau din rețeaua alimentară proprie a servicului, care includea cirezi de vaci, ferme de păsări, sere de legume etc. ”Delta Dunării era, de asemenea, teritoriul SRI, serviciul deținînd acolo un iaht privat și case de oaspeți” mai consemna, uluit, ambasadorul.
Pentru binele poporului, serviciile secrete, armata, internele, Banca Națională trebuie neapărat să se sacrifice în restaurante, hoteluri, resorturi proprii, inaccesibile muritorilor de rînd, să aibă pașapoarte, legitimații, pensii speciale. De fapt, cuvîntul de ordine la aceste structuri pare să fie ”special”.
Acum, desigur, aflăm că au și centre de vaccinare ”speciale”.
Pentru ei și rubedeniile lor, mai mult ca sigur.
Dezvălurile lui Voiculescu ar fi trebuit să stîrnească un taifun nu doar politic, ci, mai ales, la nivelul societății civile. Acea societate civilă profund indignată acum cinci ani, cînd președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, s-a băgat în față la preschimbarea permisului auto.
Zile în șir o mare parte a presei, a rețelelor sociale, a intelectualilor au răcnit că nu e admisibil asemenea abuz, iar o reputată avocată a depus chiar un denunț penal la DNA.
Neprincipial gestul lui Tăriceanu.
Dacă pentru acel gest s-a făcut atît scandal, acum nu ar mai fi trebuit să rămînă piatră peste piatră în Piața Victoriei.
Dar, cu excepția unei părți a presei, nimeni nu mai pare deranjat de o băgare în față de proporții epice, la nivel național.
Societatea civilă, cu insignifiante excepții, tace mîlc.
Doar cu floarea Funky Citizens nu se face primăvară, dovadă că afară ninge în draci, în plin martie.
Ce aflăm, în schimb, de bezna minții, de la unul dintre consilierii onorifici ai ministrului Sănătății, Ștefan Voinea, care coordonează activitatea de transparentizare cu privire la datele despre pandemie și vaccinare. Exact acel personaj care, la ordinul lui Vlad Voiculescu, a făcut publice datele care au produs marele scandal.
”Am exportat datele pentru transparentizare pe pagina data.gov.ro, la solicitarea ministrului. Datele nu conțin informații cu caracter personal, secret sau confidențial. De două zile Ministerul Sănătăţii – România nu mai are acces la data.gov.ro pentru a publica în mod transparent informațiile despre vaccinare și pandemie. Aștept cu interes să înțeleg cu ce am greșit” a scris Voinea azi, pe Facebook.
Ați reținut bine, dragi români: pentru că a dat securiștii în vileag, ministerul Sănătății a fost blocat și nu mai are acces la siteul oficial al vaccinării, administrat de secretariatul general al guvernului.
Foarte posibil să urmeze și demiterea lui Vlad Voiculescu.
Un scandal care a reușit performanța de a-l crește politic pe cel mai controversat ministru din guvern. O mare gafă politică a PNL, dar asta doar pentru că, în fața intereselor privilegiaților sistemului, nu mai contează nimic.
Nu-l apără pe Vlad Voiculescu nici măcar imenșii săi adoratori de odinioară.
Mihai Șora, cel care scria că l-ar vota de la președinte de bloc la președinte de țară, are în acest moment o gravă problemă, pe Facebook: ”Vine și ziua aceea în care nu mai reziști și cauți pe Google: „cine este Meghan Markle?“”.
Nici Gabriel Liiceanu cel îndrăgostit nu suflă o vorbă.
Nici restul vajnicilor apărători ai drepturilor cetățeanului în fața securiștilor nu se aud.
Cine știe, or fi ocupați să stea la coadă în oarece centre speciale de vaccinare pentru ”influensări”.
Anchete
Victorie cu ecou târziu: Curtea Constituțională cere lege organică pentru numirea inspectorilor judiciari
O decizie fundamentală pentru claritatea legislativă în domeniul justiției a fost pronunțată miercuri, 1 aprilie 2026, de Curtea Constituțională a României (CCR). Instanța a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de judecătorii Dragoș Călin, președintele Forumului Judecătorilor din România (FJR), și Crina Muntean de la Tribunalul Bihor, declarând neconstituțional un fragment din vechea Lege 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit publicației Lumea Justiției, deși reprezintă o victorie esențială pentru statul de drept, decizia vine însă „prea târziu”.
O decizie așteptată, dar cu un gust amărui
Litigiul a pornit în 2020, când judecătorii Călin și Muntean au dat în judecată Inspecția Judiciară la Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 451/54/2020. Excepția de neconstituționalitate viza art. 70 alin. 2 teza finală din Legea 317/2004, care stipula că „Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului (de numire a inspectorilor judiciari) se aprobă prin ordin al inspectorului-șef și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Problema fundamentală sesizată de reclamanți a fost că o componentă esențială a statutului magistraților, precum modalitatea de numire a inspectorilor judiciari, era reglementată printr-un act infra-legal (un simplu ordin), în condițiile în care Constituția României, prin art. 73 alin. 3 lit. l), impune ca tot ceea ce ține de sistemul judiciar să fie reglementat exclusiv prin lege organică.
Ironia situației, așa cum subliniază Lumea Justiției, rezidă în faptul că această carență legislativă a fost deja corectată în 2022 de către fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu. Acesta a detaliat mecanismul concursului de admitere la Inspecția Judiciară prin noua Lege CSM nr. 305/2022, înlăturând astfel vidul legislativ și aducând reglementarea la nivel de lege organică. Astfel, victoria obținută acum la CCR de către judecătorii Călin și Muntean este, din punct de vedere practic, una cu un ecou întârziat, nu din vina lor, ci a timpului îndelungat de soluționare a dosarului la Curtea Constituțională.
Argumentele Curții: Principiile statului de drept, încălcate
Într-un comunicat oficial, Curtea Constituțională a detaliat argumentele care au stat la baza deciziei sale. CCR a constatat că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, care consfințesc caracterul de stat de drept al României și principiul legalității, cu accent pe supremația legii. De asemenea, a fost încălcat și art. 73 alin. (3) lit. l) din Legea Fundamentală, care impune reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești și a Ministerului Public.
Curtea a reafirmat că, în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat prin lege organică (cum este și cazul inspectorilor judiciari, dată fiind similitudinea cu statutul judecătorilor și procurorilor), aspectele esențiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie stabilite prin lege organică, nu prin acte administrative inferioare.
O victorie cu majoritate, nu unanimitate
Decizia Curții Constituționale a fost adoptată cu majoritate de voturi, nu în unanimitate, fapt ce deschide posibilitatea existenței unor opinii separate. Motivarea completă a soluției pronunțate de CCR, care va fi publicată în Monitorul Oficial, este așteptată cu interes pentru a elucida toate argumentele și interpretările juridice care au stat la baza acestei hotărâri, ce este definitivă și general obligatorie. (Irinel I.).
Anchete
Impas la CSM, undă verde la Cotroceni: Ministrul Justiției, decisiv în numirile cheie de la parchete
O situație tensionată și deja familiară în justiția românească a atins un punct culminant. Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a eșuat din nou în emiterea avizelor pentru procurorii Marius Voineag și Alex Florența, propuși pentru funcțiile de adjuncți la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), respectiv Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Acest blocaj repetat, dezvăluit de publicația Lumea Justiției, îi conferă Ministrului Justiției, Radu Marinescu, „mână liberă” pentru a înainta propunerile direct Președintelui României, Nicușor Dan, deblocând astfel o serie de numiri esențiale la vârful Parchetelor.
Blocaj recidivant: Vot strâns, fără soluție la vârful parchetelor
Așa cum s-a întâmplat și în ședințele anterioare, avizarea celor doi procurori, Alex Florența și Marius Voineag (foto stânga-dreapta), s-a lovit de un impas decisiv. Potrivit minutelor CSM, citate de Lumea Justiției, voturile au fost egal distribuite: trei „pentru” și trei „împotrivă”. Această paritate a împiedicat formarea unei majorități și, implicit, emiterea unui aviz consultativ, lăsând deschisă problema numirilor pentru aceste poziții cheie în structura procurorilor.
Timpul expiră: Ministrul Radu Marinescu are „mână liberă” de joi
Contextul procedural este crucial: Secția pentru procurori a CSM nu mai are programată nicio ședință în această săptămână. Mai mult, joi, 2 aprilie 2026, se împlinește termenul legal de 30 de zile prevăzut pentru ca CSM să emită avizul consultativ. Conform prevederilor legale, în absența acestui aviz în termenul stabilit, Ministrul Justiției poate înainta propunerile Președintelui României chiar și fără poziția Consiliului. Această evoluție îi conferă Ministrului Radu Marinescu oportunitatea de a tranșa problema numirilor.
Sfârșitul „telenovelei” Florența-Voineag-CSM: Ce urmează pentru marile parchete?
„Telenovela” blocajului din CSM, centrată în jurul numirilor lui Florența și Voineag, pare să-și găsească deznodământul. Se anticipează că Ministrul Justiției va trimite Președintelui Nicușor Dan nu doar propunerile pentru cei doi adjuncți, ci toate nominalizările pentru funcțiile de șefi și adjuncți ai marilor parchete: Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și DIICOT. Așteptarea este acum îndreptată către ziua de joi, când procesul de numire va intra în faza finală. Deciziile luate în aceste zile vor avea un impact semnificativ asupra stabilității și funcționalității sistemului judiciar românesc.
Extras din minutele Secției pentru procurori din CSM:
- Avizarea propunerii pentru numirea în funcţia de procuror şef adjunct al DIICOT: „Secţia pentru procurori […] a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului ALEX-FLORIN FLORENȚA, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. (3 voturi da, 3 voturi nu)”
- Avizarea propunerii pentru numirea în funcţia de adjunct al procurorului general al PICCJ: „Secţia pentru procurori […] a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului MARIUS-IONUȚ VOINEAG, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. (3 voturi da, 3 voturi nu)” (Irinel I.).
Anchete
Justiția nu iartă: Judecătorul Ciprian Ghiță, sancționat disciplinar, pierde definitiv la Înalta Curte
Chiar în momentul în care primea decretul prezidențial de pensionare, judecătorul Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București a încasat o nouă înfrângere juridică la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Potrivit dezvăluirilor publicației Lumea Justiției, magistratul a eșuat, pentru a doua oară, în tentativa sa de a anula sancțiunea disciplinară care prevedea tăierea cu 25% din salariu timp de un an.
Abaterea disciplinară: Favoritismul, taxat dur
Sancțiunea, aplicată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), viza abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. m din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Această prevedere incriminează „folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii”. O acuzație gravă, ce subliniază nevoia de integritate absolută în sistemul judiciar.
Drumul sinuos al recursurilor: Două eșecuri la ICCJ
Primul eșec notabil pentru judecătorul Ghiță a avut loc în octombrie 2025, când ICCJ i-a menținut pedeapsa, operând doar o schimbare a încadrării juridice, dar confirmând fondul deciziei disciplinare. Luni, 30 martie 2026, soarta s-a repetat, marcând finalul acestei bătălii juridice. Fostul magistrat a încercat o cale extraordinară de atac – revizuirea – împotriva deciziei ICCJ de anul trecut. Completul de judecată al Înaltei Curți, format din judecătorii Mariana Constantinescu, Elena-Carmen Popoiag, Ionel Barbă, Mărioara Isailă și Cristina Truțescu, a respins cererea de revizuire „ca nefondată”.
Verdictul final: Pensia, cu gust amar
Minuta deciziei nr. 65/2026 din dosarul nr. 2273/1/2025 este clară și definitivă: „Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuentul Ghiţă Ciprian Alexandru împotriva deciziei nr. 150 din 20 octombrie 2025 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători în dosarul nr. 1451/1/2025. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 martie 2026”. Această hotărâre subliniază că, indiferent de statutul profesional, responsabilitatea pentru abaterile disciplinare persistă, iar justiția, chiar dacă lentă, își urmează cursul. Pentru judecătorul Ghiță, decretul de pensionare este acum umbrit de această decizie irevocabilă, care reafirmă principiul că nimeni nu este mai presus de lege. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileCircul groazei de la IPJ Prahova – DOCUMENTE: De la sefi incompatibili la polițiști „clarvăzători” și „transcriitori creativi” – O opera de bufă în regia impunității, pe banii noștri!
-
Exclusivacum 3 zilePușcăria pe persoană fizică: Când lanțurile le poartă angajații, Nu deținuții!
-
Exclusivacum 3 zileNAN, MAESTRUL FORAJELOR FANTOMĂ: COCA-COLA PLOIEȘTI, O FABRICĂ DE COȘMARURI CU APĂ „NECONFORMĂ” ȘI AUTORITĂȚI „CONFORME” CU ȘPAGA!
-
Exclusivacum 2 zileToxicitatea tăcută a „scutului” antigrindină – Bomba ecologică a iodurii de argint, după două decenii de opacitate!
-
Exclusivacum 2 zilePloiești: Orașul-experiment unde banul public e un banc prost, iar competența, o legendă urbană!
-
Exclusivacum 3 zilePloiești: Cronica unei apocalipse recurente! Cum ne ingropăm în deșeuri și datorii, sub privirile politice „neutre”
-
Exclusivacum 4 zileMăcelul pensiilor militare: Planul Bolojan – Jefuirea sistemului sub abracadabra ‘reformei’ fără sfârșit!
-
Exclusivacum 3 zileJudecătorul fantomă din Buzau și hotărârea-model: Când justiția se face la indigo, dar indigo-ul e expirat! DOCUMENTE!



