Connect with us

Anchete

Cine și când îi va lovi, unde îi doare cel mai tare, pe îmbogățiții de pandemie?

Publicat

pe

Cine și când îi va lovi, unde îi doare cel mai tare, pe îmbogățiții de pandemie?Mi-a mers la inimă, recunosc, recenta declarație pe care ministrul justiției, Stelian Ion, a făcut-o în fața DIICOT: „grupurile infracționale trebuie lovite acolo unde îi doare mai tare, la bani”. Declarație foarte promițătoare căreia așteptăm să îi urmeze și fapte pe măsura așteptărilor. Nu de alta dar s-a cam umplut sacul promisiunilor că legea își va spune cuvântul și,deocamdată, coțcarii și afaceriștii dubioși ne dau cu tifla și își văd de ale lor.
De aceea, ca simplu cetățean al scumpei noastre patrii, plătitor la zi de taxe și impozite, socotesc de datoria mea să aduc în atenția domnului ministru de justiție o anumită categorie de făptași, despre care se discută cu foarte multă indignare în agora modernă, adică în social media, dar nu prea avem indicii că au simțit pe cont propriu, cum lucrează mâna neiertătoare a justiției. Mă refer,bineînțeles, la marii rechini, fiindcă de plevușca prezentată cu mult tam-tam de propagandiștii tele-justiției mi s-a acrit! Marii rechini,adică primii care trebuie să simtă pe cont propriu, adică prin popriri pe conturile proprii, ce înseamnă recuperarea integrală a prejudiciilor produse! Mă refer,de data aceasta, la o categorie foarte specială de asemenea mari rechini pe care îi putem numi „îmbogățiții de pandemie”. Personaje și grupuri organizate despre care presa scrie, cu dovezile pe masă, că au acumulat bănet zdravăn de când Covid-19 s-a năpustit asupra României.Să îi spunem pe nume:”acumulare primitivă de capital”, gândindu-ne la ferocitatea cu care acești indivizii și clicile lor s-au folosit de nenorocirea care ne încearcă de un an și ceva pentru a-și umple buzunarele. Cât privește expresia „îmbogățiții de pandemie” recunosc că ea mi-a fost sugerată de o alta care a făcut carieră la vremea ei- „îmbogățiții de război”-, dar o consider foarte nimerită dacă avem în vedere că și noi ducem, acum, tot un război, dar cu pandemia.

Să începem cu Adrian Ionel, fostul director al UNIFARM, despre care se cunoaște că a pretins de la reprezentantul unei firme, o mică atenție- cam 760.000 de euro!- pentru a-i aproba să achiziționeze trei milioane de măști și a 250.000 de combinezoane. Echipamente trebuitoare pentru protejarea maselor largi, populare, de amenințările pandemiei. Faptă pedepsită de lege, pentru care, cel în cauză a fost trimis în judecată și, dacă nu mă înșel, se află sub control judiciar. Decizie luată de procurori și despre care Ion Cristoiu scria, la acea vreme, că „dosarul de la UNIFARM a fost tratat cu blândețe”. Ion Cristoiu opinând că, de fapt, aici este vorba despre „blândețea procurorilor”.

Ne-am fi așteptat ca, dată fiind gravitatea faptelor, din octombrie 2020, când numitul Adrian Ionel a fost trimis în judecată și până acum, să mai avem, fie și din când în când, informații despre cursul evenimentelor. Adică să știm în ce stadiu se află judecarea cazului,eventual, când se va pronunța sentința. Tăcere deplină! Până atunci vă invit să mai discutăm despre o altă informație care circulă în social media în ceea ce îl privește pe dibaciul achizitor. Mă refer la cea potrivit căreia respectivul personaj a mai încheiat și alte contracte dubioase, ca de pildă cel încheiat cu o societate care trebuia să importe și să distribuie 1.500.000 de măști, plătind în avans suma de 3.599.988 lei. Până aici toate bune și frumoase, doar că: unul la mână, societatea respectivă nu era avizată de Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale și, doi la mână, deși banii au fost plătiți în martie 2020, nici până în decembrie 2020, marfa nu fusese livrată și nici banii nu au fost restituiți. Acestea fiind faptele, vă rog să rețineți că m-am referit doar la câteva dintre (contra)performanțele exercițiului managerial practicat la butoanele UNIFARM de către numitul Adrian Ionel, subiect de care s-au ocupat foarte atent ziariști de investigații adevărați profesioniști în materie. Adrian Ionel, acest „Regele Pandemiei”, cum l-a numit publicistul Victor Ilie, în urma devoalării matrapazlâcurilor de anvergură, având o amplă rețea de relații dubioase, în țară și peste hotare, pe care respectivul le-a întreținut și de pe urma cărora a profitat cu vârf și îndesat.

În ceea ce privește cel de a-l doilea caz despre care vreau să discutăm, fac mențiunea că despre el mi-am adus aminte citind informația de presă cu privire la recenta întâlnire a ministrului justiției, Stelian Ion, cu excelența sa Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei în țara noastră. Prilej cu care, la pachet cu desființarea SIIJ, s-a discutat și, bineînțeles!, și despre combaterea corupției. Nu avem pretenția ca, în acest cadru, ministrul Stelian Ion să fi discutat cu distinsul oaspete despre un subiect foarte delicat și anume modul în care au fost recrutați, transportați, cazați și tratați sezonierii români care, în plină pandemie și sub incidența ordonanțelor militare, plecau la cules sparanghel în țara lui Goethe și Hegel. Dar, aș fi apreciat în mod deosebit dacă am fi aflat că titularul portofoliului justiției și-a amintit de subiect și i-a întrebat pe colaboratorii săi în ce stadiu se află cercetarea firmelor care, în plină pandemie, i-au recrutat pe sezonierii pe care i-au dus până la Cluj-Napoca, unde au fost îmbarcați în avion având ca destinație land Baden Wurttenberg.

Nu putem uita nici că, la scara avionului, câțiva cei care luau drumul bejeniei pentru că, aici, acasă, nu aveau voie să meargă la munca câmpului, declarau că nu se tem de Covid-19 și că sunt siguri că, în Germania, au asigurate cele mai bune condiții de muncă și de trai. Doar că, după ce un conațional, în vârstă de 57 de ani, originar din județul Suceava, aflat, și el, la cules de sparanghel, a fost lovit de pandemie și a murit, au început să iasă la iveală informații îngrijorătoare care schimbau, în rău, imaginea idilică pe care firmele de recrutare o ofereau doritorilor. Ceea ce a generat aprinse discuții, fiind semnalate flagrante încălcări ale normelor de protecție împotriva Covid-19 și,totodată, ale normelor unei corecte informări a doritorilor în legătură cu condițiile de muncă și de cazare din țara în care mergeau. În cazul de față, din Germania și poate chiar în localitatea de destinație. Fapte care trebuiau să se afle,deja, în atenția justiției sau, dacă sunt cercetate,era absolut necesar ca,până acum, opinia publică să fie informată despre stadiul investigațiilor sau despre deciziile luate.

Acestea ar fi primele două întrebări pe care doresc să le adresez domnului Stelian Ion, ministrul justiției, după ce l-am felicitat pentru inspirata zicere a domniei sale de la care am pornit în textul de față. Întrebări pe care,la nevoie, le concentrez într-o întrebare finală: „Cine și când îi va lovi, unde îi doare cel mai tare, pe îmbogățiții de pandemie?”

Serban Cionoff

Anchete

Victorie cu ecou târziu: Curtea Constituțională cere lege organică pentru numirea inspectorilor judiciari

Publicat

pe

De

O decizie fundamentală pentru claritatea legislativă în domeniul justiției a fost pronunțată miercuri, 1 aprilie 2026, de Curtea Constituțională a României (CCR). Instanța a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de judecătorii Dragoș Călin, președintele Forumului Judecătorilor din România (FJR), și Crina Muntean de la Tribunalul Bihor, declarând neconstituțional un fragment din vechea Lege 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit publicației Lumea Justiției, deși reprezintă o victorie esențială pentru statul de drept, decizia vine însă „prea târziu”.

O decizie așteptată, dar cu un gust amărui

Litigiul a pornit în 2020, când judecătorii Călin și Muntean au dat în judecată Inspecția Judiciară la Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 451/54/2020. Excepția de neconstituționalitate viza art. 70 alin. 2 teza finală din Legea 317/2004, care stipula că „Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului (de numire a inspectorilor judiciari) se aprobă prin ordin al inspectorului-șef și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Problema fundamentală sesizată de reclamanți a fost că o componentă esențială a statutului magistraților, precum modalitatea de numire a inspectorilor judiciari, era reglementată printr-un act infra-legal (un simplu ordin), în condițiile în care Constituția României, prin art. 73 alin. 3 lit. l), impune ca tot ceea ce ține de sistemul judiciar să fie reglementat exclusiv prin lege organică.

Ironia situației, așa cum subliniază Lumea Justiției, rezidă în faptul că această carență legislativă a fost deja corectată în 2022 de către fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu. Acesta a detaliat mecanismul concursului de admitere la Inspecția Judiciară prin noua Lege CSM nr. 305/2022, înlăturând astfel vidul legislativ și aducând reglementarea la nivel de lege organică. Astfel, victoria obținută acum la CCR de către judecătorii Călin și Muntean este, din punct de vedere practic, una cu un ecou întârziat, nu din vina lor, ci a timpului îndelungat de soluționare a dosarului la Curtea Constituțională.

Argumentele Curții: Principiile statului de drept, încălcate

Într-un comunicat oficial, Curtea Constituțională a detaliat argumentele care au stat la baza deciziei sale. CCR a constatat că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, care consfințesc caracterul de stat de drept al României și principiul legalității, cu accent pe supremația legii. De asemenea, a fost încălcat și art. 73 alin. (3) lit. l) din Legea Fundamentală, care impune reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești și a Ministerului Public.

Curtea a reafirmat că, în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat prin lege organică (cum este și cazul inspectorilor judiciari, dată fiind similitudinea cu statutul judecătorilor și procurorilor), aspectele esențiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie stabilite prin lege organică, nu prin acte administrative inferioare.

O victorie cu majoritate, nu unanimitate

Decizia Curții Constituționale a fost adoptată cu majoritate de voturi, nu în unanimitate, fapt ce deschide posibilitatea existenței unor opinii separate. Motivarea completă a soluției pronunțate de CCR, care va fi publicată în Monitorul Oficial, este așteptată cu interes pentru a elucida toate argumentele și interpretările juridice care au stat la baza acestei hotărâri, ce este definitivă și general obligatorie. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Impas la CSM, undă verde la Cotroceni: Ministrul Justiției, decisiv în numirile cheie de la parchete

Publicat

pe

De

O situație tensionată și deja familiară în justiția românească a atins un punct culminant. Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a eșuat din nou în emiterea avizelor pentru procurorii Marius Voineag și Alex Florența, propuși pentru funcțiile de adjuncți la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), respectiv Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Acest blocaj repetat, dezvăluit de publicația Lumea Justiției, îi conferă Ministrului Justiției, Radu Marinescu, „mână liberă” pentru a înainta propunerile direct Președintelui României, Nicușor Dan, deblocând astfel o serie de numiri esențiale la vârful Parchetelor.

Blocaj recidivant: Vot strâns, fără soluție la vârful parchetelor

Așa cum s-a întâmplat și în ședințele anterioare, avizarea celor doi procurori, Alex Florența și Marius Voineag (foto stânga-dreapta), s-a lovit de un impas decisiv. Potrivit minutelor CSM, citate de Lumea Justiției, voturile au fost egal distribuite: trei „pentru” și trei „împotrivă”. Această paritate a împiedicat formarea unei majorități și, implicit, emiterea unui aviz consultativ, lăsând deschisă problema numirilor pentru aceste poziții cheie în structura procurorilor.

Timpul expiră: Ministrul Radu Marinescu are „mână liberă” de joi

Contextul procedural este crucial: Secția pentru procurori a CSM nu mai are programată nicio ședință în această săptămână. Mai mult, joi, 2 aprilie 2026, se împlinește termenul legal de 30 de zile prevăzut pentru ca CSM să emită avizul consultativ. Conform prevederilor legale, în absența acestui aviz în termenul stabilit, Ministrul Justiției poate înainta propunerile Președintelui României chiar și fără poziția Consiliului. Această evoluție îi conferă Ministrului Radu Marinescu oportunitatea de a tranșa problema numirilor.

Sfârșitul „telenovelei” Florența-Voineag-CSM: Ce urmează pentru marile parchete?

„Telenovela” blocajului din CSM, centrată în jurul numirilor lui Florența și Voineag, pare să-și găsească deznodământul. Se anticipează că Ministrul Justiției va trimite Președintelui Nicușor Dan nu doar propunerile pentru cei doi adjuncți, ci toate nominalizările pentru funcțiile de șefi și adjuncți ai marilor parchete: Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și DIICOT. Așteptarea este acum îndreptată către ziua de joi, când procesul de numire va intra în faza finală. Deciziile luate în aceste zile vor avea un impact semnificativ asupra stabilității și funcționalității sistemului judiciar românesc.

Extras din minutele Secției pentru procurori din CSM:

  • Avizarea propunerii pentru numirea în funcţia de procuror şef adjunct al DIICOT: „Secţia pentru procurori […] a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului ALEX-FLORIN FLORENȚA, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. (3 voturi da, 3 voturi nu)”
  • Avizarea propunerii pentru numirea în funcţia de adjunct al procurorului general al PICCJ: „Secţia pentru procurori […] a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului MARIUS-IONUȚ VOINEAG, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. (3 voturi da, 3 voturi nu)” (Irinel I.).
Citeste in continuare

Anchete

Justiția nu iartă: Judecătorul Ciprian Ghiță, sancționat disciplinar, pierde definitiv la Înalta Curte 

Publicat

pe

De

Chiar în momentul în care primea decretul prezidențial de pensionare, judecătorul Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București a încasat o nouă înfrângere juridică la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Potrivit dezvăluirilor publicației Lumea Justiției, magistratul a eșuat, pentru a doua oară, în tentativa sa de a anula sancțiunea disciplinară care prevedea tăierea cu 25% din salariu timp de un an.

Abaterea disciplinară: Favoritismul, taxat dur

Sancțiunea, aplicată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), viza abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. m din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Această prevedere incriminează „folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii”. O acuzație gravă, ce subliniază nevoia de integritate absolută în sistemul judiciar.

Drumul sinuos al recursurilor: Două eșecuri la ICCJ

Primul eșec notabil pentru judecătorul Ghiță a avut loc în octombrie 2025, când ICCJ i-a menținut pedeapsa, operând doar o schimbare a încadrării juridice, dar confirmând fondul deciziei disciplinare. Luni, 30 martie 2026, soarta s-a repetat, marcând finalul acestei bătălii juridice. Fostul magistrat a încercat o cale extraordinară de atac – revizuirea – împotriva deciziei ICCJ de anul trecut. Completul de judecată al Înaltei Curți, format din judecătorii Mariana Constantinescu, Elena-Carmen Popoiag, Ionel Barbă, Mărioara Isailă și Cristina Truțescu, a respins cererea de revizuire „ca nefondată”.

Verdictul final: Pensia, cu gust amar

Minuta deciziei nr. 65/2026 din dosarul nr. 2273/1/2025 este clară și definitivă: „Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuentul Ghiţă Ciprian Alexandru împotriva deciziei nr. 150 din 20 octombrie 2025 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători în dosarul nr. 1451/1/2025. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 martie 2026”. Această hotărâre subliniază că, indiferent de statutul profesional, responsabilitatea pentru abaterile disciplinare persistă, iar justiția, chiar dacă lentă, își urmează cursul. Pentru judecătorul Ghiță, decretul de pensionare este acum umbrit de această decizie irevocabilă, care reafirmă principiul că nimeni nu este mai presus de lege. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv9 ore ago

Fermierii prahoveni, procurorii gliei, dau sah mat sistemului antigrindină: De la minciuni milionare la cerințe stiințifice finanțate din banii victimelor!

Ani la rând, Incisiv de Prahova a fost vocea singuratică într-un deșert de incompetență și corupție, demascând așa-zisul Sistem Național...

Exclusiv9 ore ago

IPJ Prahova: „Orchestra minciunilor” cântă fals, cu Stanciu „auditorul-fantomă” și dirijorul Bălan!

Prahova, acel tărâm mioritic unde justiția pare o comedie de prost gust, continuă să ne uimească. Inspectoratul de Poliție Județean...

Exclusiv9 ore ago

MARELE JAF ENERGETIC NAȚIONAL: CUM A FENTAT OSCAR DOWNSTREAM O ȚARĂ ÎNTREAGĂ ÎN 48 DE ORE, CU BINECUVÂNTAREA STRATEGICĂ A GUVERNULUI!

România, tara unde criza e doar pentru „pulime”, iar profitul – o afacere de elită! Într-o Românie unde guvernul se...

Exclusiv9 ore ago

BARONUL DE STÂLPU ȘI CARACATIȚA: CUM S-A TRANSFORMAT COMUNA ÎN MOȘIA PERSONALĂ!

În adâncul județului Buzău, acolo unde bunul simț pare să fi fost trimis în exil forțat, comuna Stâlpu se profilează...

Exclusiv9 ore ago

MAI ȘTIA ȘI TĂCEA! „OPERAȚIUNEA AWARENESS”: CUM S-A PROFETIT ANULAREA ALEGERILOR CU BANI PUBLICI ȘI S-A LĂSAT DEMOCRAȚIA SĂ MOARĂ!

Povești din România, unde criza e prezisă, bugetată și apoi… lăsată să se intâmple! Pregătiți-vă pentru o poveste halucinantă, dragi...

Exclusivo zi ago

Circul birocrației de la Interne: Polițiștii, umiliți și jefuiți de propria casă!

S-a terminat cu gluma și cu amânările penibile! Ministerul Afacerilor Interne (MAI) este din nou în colimator, acuzat de Sindicatul...

Exclusiv2 zile ago

Ploiești: Orașul-experiment unde banul public e un banc prost, iar competența, o legendă urbană!

Capitala absurdului: City managerul mut, poliția la shopping și primarul „festivalier” – Un tablou complet al dezastrului administrativ! Ploieștiul, orașul...

Exclusiv2 zile ago

Toxicitatea tăcută a „scutului” antigrindină – Bomba ecologică a iodurii de argint, după două decenii de opacitate!

O alarmă națională: Dincolo de milioane, un pericol invizibil Ani la rând, ziarul de investigații Incisiv de Prahova a fost...

Exclusiv2 zile ago

FLU! FLU! FLU! Justiția, la timp! Curtea de Apel Suceava, ghilotina corupției mărunte și a incompetenței cronice de la ITPF Sighet!

Într-o Românie în care abuzurile instituționale par sport național, iar tăcerea e literă de lege pentru cei care visează la...

Exclusiv2 zile ago

EXECUȚIA DE PAȘTE: GUVERNUL BOLOAJAN ȘI CĂLĂII PENSILOR MILITARE. O UMILINȚĂ CU BONUS DE O TREIME!

După ce și-a făcut încălzirea cu „reformele” mărunte – gen desființarea institutelor de cercetare inutile (adică pline ochi de clientela...

Exclusiv3 zile ago

Pușcăria pe persoană fizică: Când lanțurile le poartă angajații, Nu deținuții!

În cel mai întunecat colț al birocrației românești, acolo unde dreptatea își dă obștescul sfârșit și logica e doar o...

Exclusiv3 zile ago

Ploiești: Cronica unei apocalipse recurente! Cum ne ingropăm în deșeuri și datorii, sub privirile politice „neutre”

Orașul lui Caragiale, transformat în scenă tragicomică: gunoaie la tot pasul, tarife astronomice și un primar care preferă festivalurile în...

Exclusiv3 zile ago

Circul groazei de la IPJ Prahova – DOCUMENTE: De la sefi incompatibili la polițiști „clarvăzători” și „transcriitori creativi” – O opera de bufă în regia impunității, pe banii noștri!

Când I.P.J. Prahova devine platou de filmare pentru farse judiciare Prahova, acel plai mioritic unde absurdul a devenit normă, iar...

Exclusiv3 zile ago

Judecătorul fantomă din Buzau și hotărârea-model: Când justiția se face la indigo, dar indigo-ul e expirat! DOCUMENTE!

În România anului 2026, unde tehnologia promite să ne ducă pe Marte, justiția pare să fi rămas blocată într-un laborator...

Exclusiv3 zile ago

NAN, MAESTRUL FORAJELOR FANTOMĂ: COCA-COLA PLOIEȘTI, O FABRICĂ DE COȘMARURI CU APĂ „NECONFORMĂ” ȘI AUTORITĂȚI „CONFORME” CU ȘPAGA!

Bun venit, dragi cititori ai adevărului, în galeria grotescului managerial de la Coca-Cola Ploiești, unde efervescența e dată de fierberea...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv