Cristian Buzea, candidatul PNL pentru funcţia de edil – şef al oraşului Slănic, îl acuză pe primarul Costea Daneluş, că prin rea-credinţă, pasivitate şi incompetenţă se face vinovat de punerea în pericol a vieții oamenilor în contextul surpărilor de teren din localitate. Liberalul susţine că primarul PSD, care a condus orașul 16 ani, nu a făcut o cercetare geo care să arate zonele vulnerabile ale localităţii şi că a asistat pasiv la înrăutățirea situației de când au început să apară primele surpări.

Noul PSD e de fapt vechiul PSD, aceleaşi metehne, ameninţări, şantaj, mizerie (aici)  (aici) si (aici).

„În aceste zile, primarul oraşului Slănic este mai preocupat de campania electorală decât de faptul că localitatea se scufundă la propriu din cauza relei voinţe de care a dat dovadă. Mass media prezintă situaţia ca şi când această problemă a surpărilor ar fi apărut peste noapte. De peste un deceniu sunt probleme mari în zonă, lucrurile înrăutăţindu-se considerabil în ultimul an. La fiecare interpelare din partea cetăţenilor, primarul Costea Daneluş n-a făcut altceva decât să ridice din umeri, refuzând să facă vreun studiu geologic sau să contribuie la consolidarea anumitor zone cu probleme, deşi era obligat legal. Ba chiar în mai multe situații acesta a refuzat să-i ajute pe oamenii care erau victimele alunecărilor de teren. Dacă ar avea un dram de decenţă – el sau organizaţia judeţeană a PSD –, Costea Daneluş ar trebui să nu  mai vină încă o dată să ceară votul cetăţenilor şi eventual să răspundă legal petnru că nu a luat nicio măsură pentru a preveni actuala situaţie. Doar o minune dumnezeiască a făcut să nu asistăm la victime omeneşti”, a declarat Cristian Buzea.

Liderul PNL din Slănic îl acuză şi pe Virgiliu Daniel Nanu, fost prefect al judeţului Prahova şi actual candidat PSD la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, că, în calitate de preşedinte al Comitetului pentru situaţii de urgenţă la nivelul judeţului nu a făcut nimic pentru Slănic. Raportul pe care Nanu susţine că l-a comandat în noiembrie 2023 nu este gata nici la jumătate de an distanţă.

„În noiembrie anul trecut, când surpările de teren au afectat casele a câteva zeci de locuitori din Slănic, Virgil Nanu a convocat Comitetul pentru situaţii de urgenţă şi a promis că se vor face studii privind starea terenului de la Slănic. Singurul efect a fost că oamenii nu au fost nici măcar lăsaţi să intervină cu utilaje pentru a-şi consolida casele afectate de tasările de teren. Practic, şi-a bătut joc de locuitorii din Slănic. În opinia PSD, soluţia este simplă: să nu mişcăm niciun deget, să aşteptăm să cadă casele pe noi, să se scufunde oraşul şi să nu facem niciun fel de proiect de infrastructură. Ca să nu mai spun că ne-am fi aşteptat ca, până acum, Guvernul Ciolacu să aloce deja fondurile necesare în caz de dezastru natural pentru consolidarea terenurilor şi repararea pagubelor materiale”, a concluzionat candidatul PNL la Primăria Slănic, Cristian Buzea. (Cerasela N.).

Polițiști din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Brașov, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Brașov, au pus în aplicare 21 de mandate de percheziție domiciliară în județele Brașov, Timiș, Teleorman, Ilfov și municipiul București, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de migranți și instigare în forma participației improprii la fals intelectual.

Din cercetările efectuate a reieșit faptul că, începând cu anul 2021 și până în prezent, peste 20 de persoane (cetățeni români și străini), organizați într-o structură infracțională pe niveluri ierarhice, ar fi acționat pe teritoriul României, Italiei și Austriei, direct sau prin intermediul unor persoane juridice, în care dețin calitatea de administrator, în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți.

Astfel, membrii grupului ar fi racolat, direct și prin intermediul societăților comerciale controlate, mai mulți cetățeni de origine asiatică (preponderent din Pakistan) și africană, sub pretextul recrutării forței de muncă.

Ulterior, o parte dintre persoanele cercetate, sub coordonarea și la indicațiile liderului, ar fi depus la diferite servicii judeţene pentru imigrări, din ţară, cereri de eliberare a avizelor de muncă, iar, după obținerea documentelor și îndeplinirea formalităților, alți membrii ar fi preluat migranții de la aeroport, i-ar fi cazat în diferite locaţii din Bucureşti, după care i-ar fi transferat în zona municipiului Timişoara.

Din această zonă, ar fi fost preluaţi şi trecuţi frontiera de stat a României, în mod ilegal, atât pe jos, cât şi ascunşi în diferite mijloace de transport, destinația fiind țări din vestul Europei (cu preponderență Italia).

Persoanele cercetate ar fi încasat de la fiecare migrant sume cuprinse între 5.000 și 10.000 de euro, iar pe cei care nu ar fi putut plăti, i-ar fi obligat să presteze muncă neremunerată timp de un an, în Italia, în folosul unuia dintre membrii grupului infracțional.

Pe parcursul investigațiilor efectuate în cauză, au fost depistate și oprite peste 10 transporturi de migranți.

Precizăm că, în vederea documentării activității infracționale, autoritățile judiciare din România și Italia au încheiat, în anul 2024, un acord pentru constituirea unei Echipe Comune de Anchetă – JIT (Joint Investigation Team), astăzi, 24 aprilie, fiind efectuate 6 percheziții domiciliare pe teritoriul Italiei.

De asemenea, în baza unui Ordin European de Anchetă transmis de procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Brașov, polițiștii austrieci efectuează 2 percheziții domiciliare în Salzburg.

Din locațiile în care s-au efectuat perchezițiile domiciliare, au fost descoperiți și ridicați 71.005 USD, 68.730 de euro, 4.820 de lire sterline, 26.900 de lei și 3.050 de coroane suedeze, precum și mai multe documente.

Peste 20 de persoane vor fi conduse pentru audieri la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Brașov.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română.

Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București, serviciilor de combatere a criminalității organizate Teleorman și Sibiu, polițiștilor de imigrări din cadrul structurilor teritoriale București, Brașov și Timișoara, luptătorilor serviciilor pentru acțiuni speciale din Brașov și Teleorman, Inspectoratului de Poliție Județean Vâlcea – Serviciul Rutier, polițiștilor de frontieră din cadrul IPTF Oradea – SPF Vărșand și jandarmilor din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei și Grupării Mobile de Jandarmi Timișoara.

Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție transmite sursa citata. (Paul D.).