Connect with us

Anchete

Cine și când îi va lovi, unde îi doare cel mai tare, pe îmbogățiții de pandemie?

Publicat

pe

Cine și când îi va lovi, unde îi doare cel mai tare, pe îmbogățiții de pandemie?Mi-a mers la inimă, recunosc, recenta declarație pe care ministrul justiției, Stelian Ion, a făcut-o în fața DIICOT: „grupurile infracționale trebuie lovite acolo unde îi doare mai tare, la bani”. Declarație foarte promițătoare căreia așteptăm să îi urmeze și fapte pe măsura așteptărilor. Nu de alta dar s-a cam umplut sacul promisiunilor că legea își va spune cuvântul și,deocamdată, coțcarii și afaceriștii dubioși ne dau cu tifla și își văd de ale lor.
De aceea, ca simplu cetățean al scumpei noastre patrii, plătitor la zi de taxe și impozite, socotesc de datoria mea să aduc în atenția domnului ministru de justiție o anumită categorie de făptași, despre care se discută cu foarte multă indignare în agora modernă, adică în social media, dar nu prea avem indicii că au simțit pe cont propriu, cum lucrează mâna neiertătoare a justiției. Mă refer,bineînțeles, la marii rechini, fiindcă de plevușca prezentată cu mult tam-tam de propagandiștii tele-justiției mi s-a acrit! Marii rechini,adică primii care trebuie să simtă pe cont propriu, adică prin popriri pe conturile proprii, ce înseamnă recuperarea integrală a prejudiciilor produse! Mă refer,de data aceasta, la o categorie foarte specială de asemenea mari rechini pe care îi putem numi „îmbogățiții de pandemie”. Personaje și grupuri organizate despre care presa scrie, cu dovezile pe masă, că au acumulat bănet zdravăn de când Covid-19 s-a năpustit asupra României.Să îi spunem pe nume:”acumulare primitivă de capital”, gândindu-ne la ferocitatea cu care acești indivizii și clicile lor s-au folosit de nenorocirea care ne încearcă de un an și ceva pentru a-și umple buzunarele. Cât privește expresia „îmbogățiții de pandemie” recunosc că ea mi-a fost sugerată de o alta care a făcut carieră la vremea ei- „îmbogățiții de război”-, dar o consider foarte nimerită dacă avem în vedere că și noi ducem, acum, tot un război, dar cu pandemia.

Să începem cu Adrian Ionel, fostul director al UNIFARM, despre care se cunoaște că a pretins de la reprezentantul unei firme, o mică atenție- cam 760.000 de euro!- pentru a-i aproba să achiziționeze trei milioane de măști și a 250.000 de combinezoane. Echipamente trebuitoare pentru protejarea maselor largi, populare, de amenințările pandemiei. Faptă pedepsită de lege, pentru care, cel în cauză a fost trimis în judecată și, dacă nu mă înșel, se află sub control judiciar. Decizie luată de procurori și despre care Ion Cristoiu scria, la acea vreme, că „dosarul de la UNIFARM a fost tratat cu blândețe”. Ion Cristoiu opinând că, de fapt, aici este vorba despre „blândețea procurorilor”.

Ne-am fi așteptat ca, dată fiind gravitatea faptelor, din octombrie 2020, când numitul Adrian Ionel a fost trimis în judecată și până acum, să mai avem, fie și din când în când, informații despre cursul evenimentelor. Adică să știm în ce stadiu se află judecarea cazului,eventual, când se va pronunța sentința. Tăcere deplină! Până atunci vă invit să mai discutăm despre o altă informație care circulă în social media în ceea ce îl privește pe dibaciul achizitor. Mă refer la cea potrivit căreia respectivul personaj a mai încheiat și alte contracte dubioase, ca de pildă cel încheiat cu o societate care trebuia să importe și să distribuie 1.500.000 de măști, plătind în avans suma de 3.599.988 lei. Până aici toate bune și frumoase, doar că: unul la mână, societatea respectivă nu era avizată de Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale și, doi la mână, deși banii au fost plătiți în martie 2020, nici până în decembrie 2020, marfa nu fusese livrată și nici banii nu au fost restituiți. Acestea fiind faptele, vă rog să rețineți că m-am referit doar la câteva dintre (contra)performanțele exercițiului managerial practicat la butoanele UNIFARM de către numitul Adrian Ionel, subiect de care s-au ocupat foarte atent ziariști de investigații adevărați profesioniști în materie. Adrian Ionel, acest „Regele Pandemiei”, cum l-a numit publicistul Victor Ilie, în urma devoalării matrapazlâcurilor de anvergură, având o amplă rețea de relații dubioase, în țară și peste hotare, pe care respectivul le-a întreținut și de pe urma cărora a profitat cu vârf și îndesat.

În ceea ce privește cel de a-l doilea caz despre care vreau să discutăm, fac mențiunea că despre el mi-am adus aminte citind informația de presă cu privire la recenta întâlnire a ministrului justiției, Stelian Ion, cu excelența sa Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei în țara noastră. Prilej cu care, la pachet cu desființarea SIIJ, s-a discutat și, bineînțeles!, și despre combaterea corupției. Nu avem pretenția ca, în acest cadru, ministrul Stelian Ion să fi discutat cu distinsul oaspete despre un subiect foarte delicat și anume modul în care au fost recrutați, transportați, cazați și tratați sezonierii români care, în plină pandemie și sub incidența ordonanțelor militare, plecau la cules sparanghel în țara lui Goethe și Hegel. Dar, aș fi apreciat în mod deosebit dacă am fi aflat că titularul portofoliului justiției și-a amintit de subiect și i-a întrebat pe colaboratorii săi în ce stadiu se află cercetarea firmelor care, în plină pandemie, i-au recrutat pe sezonierii pe care i-au dus până la Cluj-Napoca, unde au fost îmbarcați în avion având ca destinație land Baden Wurttenberg.

Nu putem uita nici că, la scara avionului, câțiva cei care luau drumul bejeniei pentru că, aici, acasă, nu aveau voie să meargă la munca câmpului, declarau că nu se tem de Covid-19 și că sunt siguri că, în Germania, au asigurate cele mai bune condiții de muncă și de trai. Doar că, după ce un conațional, în vârstă de 57 de ani, originar din județul Suceava, aflat, și el, la cules de sparanghel, a fost lovit de pandemie și a murit, au început să iasă la iveală informații îngrijorătoare care schimbau, în rău, imaginea idilică pe care firmele de recrutare o ofereau doritorilor. Ceea ce a generat aprinse discuții, fiind semnalate flagrante încălcări ale normelor de protecție împotriva Covid-19 și,totodată, ale normelor unei corecte informări a doritorilor în legătură cu condițiile de muncă și de cazare din țara în care mergeau. În cazul de față, din Germania și poate chiar în localitatea de destinație. Fapte care trebuiau să se afle,deja, în atenția justiției sau, dacă sunt cercetate,era absolut necesar ca,până acum, opinia publică să fie informată despre stadiul investigațiilor sau despre deciziile luate.

Acestea ar fi primele două întrebări pe care doresc să le adresez domnului Stelian Ion, ministrul justiției, după ce l-am felicitat pentru inspirata zicere a domniei sale de la care am pornit în textul de față. Întrebări pe care,la nevoie, le concentrez într-o întrebare finală: „Cine și când îi va lovi, unde îi doare cel mai tare, pe îmbogățiții de pandemie?”

Serban Cionoff

Anchete

Procurori „apți de dosare”, dar inapți psihic. Sistemul se spală pe mâini cu apă de la robinet

Publicat

pe

De

Procurori pe muchie de nerv: sistemul a descoperit, în sfârșit, ce știa toată lumea

Potrivit dezvăluirilor făcute de publicația „Lumea Justiției”, o situație demnă de un film absurd s-a produs la concursul pentru funcțiile de conducere de la parchetele de pe lângă judecătorii, tribunale și curți de apel: trei procurori au fost declarați inapți psihic.

Da, ați citit bine: oameni care, teoretic, au puterea de a trimite cetățeni în judecată, de a decide soarta unor dosare penale, au picat la capitolul echilibru psihic exact când au vrut să avanseze pe funcții de șefi.

Până acum, sistemul părea convins că toți sunt „apți, capabili și bine ancorați în realitate”. Brusc, realitatea i-a mușcat de CV.

Când psihologul spune „nu”, dar sistemul ar vrea „lasă că merge și-așa”

Conform informațiilor prezentate de „Lumea Justiției”, la evaluările psihologice organizate pentru ocuparea funcțiilor de conducere, trei candidați la șefie au primit verdictul care, într-o lume normală, ar fi declanșat un cutremur instituțional: inapt psihic pentru funcție de conducere.

Ce au făcut distinșii candidați? Ce știe să facă orice om din sistem care se respectă: au depus contestație.
Ce a făcut sistemul? Ce știe el mai bine: a reconfirmat situația, dar cu aceeași voce stinsă cu care îți spune că „se va face o anchetă internă”.

Rezultatul: după contestație, tot respinși au rămas. Doar că, în timp ce verdictul sună grav, reacția oficială seamănă cu un oftat birocratic: „Ei, asta e, data viitoare…”

Inapți la șefie, dar perfect buni de semnat rechizitorii?

Întrebarea pe care orice om normal și-o pune este simplă: dacă acești procurori sunt inapți psihic pentru funcții de conducere, sunt brusc apți psihic pentru a rămâne procurori de execuție?

Adică prea „tulburați” pentru a coordona un parchet, dar suficient de „stabili” ca să decidă soarta unor oameni în dosare penale?

În logica sistemului, asta pare să fie rețeta:

  • pentru semnat acte care trimit oameni în instanță – merge;
  • pentru condus o instituție – nu merge, că acolo e „responsabilitate mare”.

Cu alte cuvinte: nu ești suficient de echilibrat să coordonezi colegi, dar ești destul de echilibrat să decizi libertatea altora.

Concurs de șefi cu surprize: „Ruleta rusească” a sănătății mintale

Concursurile pentru șefia parchetelor au devenit un fel de ruletă:

  • știi că vor candida „ai sistemului”,
  • știi că vor fi declarați „buni profesional”,
  • nu știi însă cine mai scapă la testul psihologic.

Faptul că, potrivit informațiilor publicate de „Lumea Justiției”, trei procurori au fost opriți de la șefie pe motiv de inapt psihic spune mai mult despre întregul mecanism decât toate discursurile solemne despre „reforma justiției”.

Dacă ăștia trei au fost prinși acum, câți alții au trecut de filtre ani de zile, cu zâmbetul pe buze și cu parafa pregătită pentru oricine le-a intrat în vizor?

Contestația eternă: reflexul de sistem al celui care nu se vede niciodată vinovat

Nimic nu descrie mai bine mentalitatea din sistem decât reacția celor trei: au făcut imediat contestație.

Nu pentru că ar fi avut o revelație bruscă despre sănătatea lor mintală, ci pentru că, în lumea lor, orice rezultat nefavorabil trebuie atacat:

  • pici un examen? contești.
  • iei notă mică? contești.
  • te declară psihologul inapt? evident, contești.

Este aceeași logică prin care și un rechizitoriu șubred devine „opera vieții”: dacă a fost contestat, înseamnă că „a deranjat pe cineva important”.

Doar că, de data asta, sistemul – culmea! – nu a mai răsucit concluziile: după contestație, verdictul a rămas același. Inapți. Punct.

Justiția cu nervii la limită: cetățeanul ca material de test

Tabloul de ansamblu este ridicol și în același timp sinistru: doar când se pune problema funcțiilor de conducere începe cineva să verifice cu adevărat dacă cei din sistem sunt apți psihic.

Până acolo, cetățeanul de rând rămâne obiect de testare:

  • să vedem cât rezistă la citații,
  • la abuzuri,
  • la termene amânate,
  • la rechizitorii făcute pe genunchi.

Abia când trebuie pusă o fundă frumoasă pe o funcție de șef își aduc aminte brusc că există și testări psihologice. Până atunci, sănătatea mintală pare mai degrabă o glumă administrativă bifată formal.

Concluzie amară: sistemul a recunoscut problema, dar nu știe ce să facă cu ea

Dezvăluirea făcută de „Lumea Justiției” despre procurorii declarați inapți psihic nu este doar o știre picantă de colț de pagină. Este un diagnostic brutal pus unui sistem care a funcționat ani de zile pe pilot automat:

  • verificări formale,
  • responsabilități uriașe în mâinile unor oameni despre care nimeni nu s-a obosit să vadă dacă sunt apți psihic,
  • reacții slabe atunci când realitatea lovește în față.

Faptul că cei trei au fost opriți din drumul spre funcții de șefi este, poate, un început. Dar întrebarea care arde este alta:

Dacă acum sistemul recunoaște că există procurori inapți psihic pentru șefie, are curajul să se uite și la cei care au condus deja ani de zile? Sau vom continua cu aceeași piesă ipocrită, în care doar cei prinși pe „filmare” sunt problema, iar restul se bucură în liniște de imunitatea obiceiului?

Până vom primi un răspuns serios, rămânem cu pamfletul. Din păcate, realitatea îl scrie singură. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Înalta Curte a prelungit arestarea preventivă a doi procurori din Constanța și a unui fost consilier județean

Publicat

pe

De

Teodor Niță și Gigi-Valentin Ștefan, procurori suspendați de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, vor rămâne în arest preventiv, la fel ca Dumitru-Daniel Learciu, directorul AFIR Constanța și fost consilier județean PSD. Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus prelungirea măsurii pentru 30 de zile, începând cu 12 octombrie și până la 10 noiembrie 2026, inclusiv.

Propunerea procurorilor, admisă de instanța supremă

Potrivit publicației Lumea Justiției, judecătoarea Înaltei Curți Maricela Cobzariu a admis, vineri, 2 octombrie 2026, solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de prelungire a arestării preventive pentru cei trei inculpați.

Decizia a fost pronunțată în dosarul nr. 1811/1/2026, prin încheierea nr. 365/2026. Hotărârea poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.

Acuzațiile reținute în cazul celor doi procurori

Conform minutei instanței, Gigi-Valentin Ștefan este cercetat pentru mai multe infracțiuni de trafic de influență, unele în formă continuată. Acuzațiile vizează, între altele, relații presupus infracționale cu Dumitru-Daniel Learciu, George Dorel Popa și Cartali Mihale, precum și alte fapte despre care anchetatorii susțin că ar fi fost comise în perioada decembrie 2025–mai 2026.

Teodor Niță este cercetat, potrivit aceleiași încheieri, pentru acuzații care includ instigare la abuz în serviciu, șantaj, uzurparea funcției și cercetare abuzivă.

Dumitru-Daniel Learciu este cercetat pentru cumpărare de influență, în formă continuată, în patru acte materiale.

Măsura se aplică pentru încă 30 de zile

Instanța a dispus prelungirea arestării preventive pentru fiecare dintre cei trei inculpați, pentru perioada 12 octombrie–10 noiembrie 2026, inclusiv. Potrivit minutei, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Acuzațiile menționate în hotărâre sunt cele reținute în cadrul anchetei și nu reprezintă o stabilire definitivă a vinovăției. Decizia privind prelungirea arestului poate fi atacată cu contestație în termenul legal de 48 de ore de la comunicare. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Judecătorul Claudiu Drăgușin, la summitul european despre impactul AI asupra justiției

Publicat

pe

De

Judecătorul Claudiu Drăgușin, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, a participat în perioada 24–25 septembrie la Riga, în Letonia, la summitul „The Impact of AI on the Judiciary”. Evenimentul a fost organizat de Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN) și găzduit de Academia Judiciară din Letonia, relatează publicația Lumea Justiției.

Potrivit comunicatului CSM, Drăgușin a reprezentat Consiliul în cadrul Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare (ENCJ), unde este desemnat să participe în numele instituției.

Formarea magistraților și riscurile „Shadow AI”

Judecătorul a contribuit la discuțiile despre resursele de formare în domeniul inteligenței artificiale pentru profesioniștii din justiție. A participat și la sesiunile dedicate garanțiilor statului de drept în utilizarea AI și fenomenului „Shadow AI” — folosirea unor astfel de instrumente de către angajați fără aprobarea sau supravegherea instituției.

Utilizarea necontrolată a AI poate ridica riscuri pentru confidențialitatea informațiilor, inclusiv posibilitatea unor scurgeri de date, precum și întrebări privind responsabilitatea și protecția drepturilor fundamentale.

CSM: responsabilitatea actului de justiție trebuie să rămână umană

Dezbaterile summitului au vizat atât beneficiile potențiale ale AI — precum eficientizarea activității judiciare și accesul rapid la informații —, cât și riscurile legate de independența justiției, transparență, imparțialitate și protecția drepturilor fundamentale.

În comunicat, CSM subliniază că inteligența artificială poate sprijini activitatea judecătorilor și poate contribui la eficiența sistemului, însă controlul și responsabilitatea asupra actului de justiție trebuie să rămână umane. Consiliul mai arată că schimbul european de experiență și bune practici poate contribui la dezvoltarea programelor de formare a magistraților din România. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv20 de ore ago

M.A.I. – „Telex pentru favoriți”: Cum a inventat IGPR promovarea la șansa și relația cu șeful

Promovări pe șest, printr-un Telex fantomă În plină criză de personal, Inspectoratul General al Poliției Române a descoperit că, de...

Exclusiv2 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a VIII‑a –  Ploaie pe hartă, secetă în brazdă: Epilogul unui experiment național eșuat pe banii agriculturii românești

(Investigație Incisiv de Prahova):  După ani de „lansări controlate”, grafice colorate, conferințe cu generali în uniformă și promisiuni despre „protejarea...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova – Biroul Rutier Ploiești.  Polițist la pândă pe banda 1: operațiunea „Doamna pe bicicletă, pericol public”

Sfârșit de septembrie, seară, Ploiești, centru. Bulevardul Republicii, ora de vârf: mașini, nervi, claxoane. Și, peste toate, apoteoza inteligenței rutiere:...

Exclusiv2 zile ago

Valiza cu 500.000 de euro de la UM Plopeni nu este un accident: este finalul previzibil al unui sistem în care APM Prahova, sub Diaconu, a devenit paznicul care ține poarta deschisă. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 3

Florin Diaconu (APM Prahova)  și Uzina Mecanică Plopeni: de la cubitainere toxice la valiza cu 500.000 de euro „Directorul penal”:...

Exclusiv2 zile ago

Polițist la sapă de… mop: cum a ajuns Codul muncii să stea la coadă la mătura Ministerului de Interne (M.A.I.).

„Serviți patria! Și dacă mai rămâne timp, dați și cu mopul” În România, fiecare om e angajat – cel puțin...

Exclusiv2 zile ago

Guvernul numără hârtii, victimele numără zile: femicidul, parcat la „ședința viitoare”

„Viața victimelor depinde de o hotărâre de Guvern”, avertizează Sindicatul Europol. Sună a titlu de film prost, dar este, din...

Exclusiv3 zile ago

M.A.I.  – Șeful care voia să confiște biciclete: cum se face „analiză strategică” din prostie ambalată instituțional

Dacă te-ai întrebat vreodată cum arată, în practică, „managementul strategic, coordonarea și controlul” în Poliția Română, povestea comisarului-șef Constantin Giugariu,...

Exclusiv4 zile ago

„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte

Adjunctul IPJ Bacău, comisarul-șef Constantin Giugariu, lovește din nou în materie de „profesionalism” de manual. De data asta, nu mai...

Exclusiv4 zile ago

Curtea Constituțională, paznicul polițistului: Patru palme peste „Statutul polițistului” făcut după ureche

Când legea e făcută la normă, CCR dă cu ea de toți pereții Când nu mai ai încredere nici în...

Exclusiv5 zile ago

Raportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”

Statul român, elevul care copiază la democrație Departamentul de Stat al SUA, care mai aruncă din când în când un...

Exclusiv5 zile ago

„Să ne arătați hârtiile, nu poveștile!”. Cum se războiește IGPR cu Sindicatul Diamantul pentru dreptul de a pune întrebări

„Cele două sindicate periculoase”: dușmanul de serviciu al conferințelor de presă Pe 21 mai 2026, la conferința de presă a...

Exclusiv5 zile ago

Instanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)

Regia Autonomă de Servicii Publice (RASP) Ploiești revine în centrul atenției, după ce instanța a decis să anuleze hotărârea prin...

Exclusiv6 zile ago

Acordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4

Acordul care nu acordă nimic: MAI semnează pentru polițist, dar încasează doar pentru sindicate Un minister care ocolește legea, sindicate...

Exclusiv6 zile ago

În Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta

Reforma, varianta Facebook: like, share și zero oameni în plus Ministrul Cătălin Predoiu a descoperit, pe pagina sa de Facebook,...

Exclusiv6 zile ago

Garda de Coastă, 3 ani și jumătate fără șef „pe bune”. Un stat cu frontieră Schengen, dar fără frontieră de bun-simț

Director căutat. De 3 ani și 6 luni. Fără succes Garda de Coastă, una dintre structurile strategice ale Poliției de...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv