Connect with us

Anchete

Cine și când îi va lovi, unde îi doare cel mai tare, pe îmbogățiții de pandemie?

Publicat

pe

Cine și când îi va lovi, unde îi doare cel mai tare, pe îmbogățiții de pandemie?Mi-a mers la inimă, recunosc, recenta declarație pe care ministrul justiției, Stelian Ion, a făcut-o în fața DIICOT: „grupurile infracționale trebuie lovite acolo unde îi doare mai tare, la bani”. Declarație foarte promițătoare căreia așteptăm să îi urmeze și fapte pe măsura așteptărilor. Nu de alta dar s-a cam umplut sacul promisiunilor că legea își va spune cuvântul și,deocamdată, coțcarii și afaceriștii dubioși ne dau cu tifla și își văd de ale lor.
De aceea, ca simplu cetățean al scumpei noastre patrii, plătitor la zi de taxe și impozite, socotesc de datoria mea să aduc în atenția domnului ministru de justiție o anumită categorie de făptași, despre care se discută cu foarte multă indignare în agora modernă, adică în social media, dar nu prea avem indicii că au simțit pe cont propriu, cum lucrează mâna neiertătoare a justiției. Mă refer,bineînțeles, la marii rechini, fiindcă de plevușca prezentată cu mult tam-tam de propagandiștii tele-justiției mi s-a acrit! Marii rechini,adică primii care trebuie să simtă pe cont propriu, adică prin popriri pe conturile proprii, ce înseamnă recuperarea integrală a prejudiciilor produse! Mă refer,de data aceasta, la o categorie foarte specială de asemenea mari rechini pe care îi putem numi „îmbogățiții de pandemie”. Personaje și grupuri organizate despre care presa scrie, cu dovezile pe masă, că au acumulat bănet zdravăn de când Covid-19 s-a năpustit asupra României.Să îi spunem pe nume:”acumulare primitivă de capital”, gândindu-ne la ferocitatea cu care acești indivizii și clicile lor s-au folosit de nenorocirea care ne încearcă de un an și ceva pentru a-și umple buzunarele. Cât privește expresia „îmbogățiții de pandemie” recunosc că ea mi-a fost sugerată de o alta care a făcut carieră la vremea ei- „îmbogățiții de război”-, dar o consider foarte nimerită dacă avem în vedere că și noi ducem, acum, tot un război, dar cu pandemia.

Să începem cu Adrian Ionel, fostul director al UNIFARM, despre care se cunoaște că a pretins de la reprezentantul unei firme, o mică atenție- cam 760.000 de euro!- pentru a-i aproba să achiziționeze trei milioane de măști și a 250.000 de combinezoane. Echipamente trebuitoare pentru protejarea maselor largi, populare, de amenințările pandemiei. Faptă pedepsită de lege, pentru care, cel în cauză a fost trimis în judecată și, dacă nu mă înșel, se află sub control judiciar. Decizie luată de procurori și despre care Ion Cristoiu scria, la acea vreme, că „dosarul de la UNIFARM a fost tratat cu blândețe”. Ion Cristoiu opinând că, de fapt, aici este vorba despre „blândețea procurorilor”.

Ne-am fi așteptat ca, dată fiind gravitatea faptelor, din octombrie 2020, când numitul Adrian Ionel a fost trimis în judecată și până acum, să mai avem, fie și din când în când, informații despre cursul evenimentelor. Adică să știm în ce stadiu se află judecarea cazului,eventual, când se va pronunța sentința. Tăcere deplină! Până atunci vă invit să mai discutăm despre o altă informație care circulă în social media în ceea ce îl privește pe dibaciul achizitor. Mă refer la cea potrivit căreia respectivul personaj a mai încheiat și alte contracte dubioase, ca de pildă cel încheiat cu o societate care trebuia să importe și să distribuie 1.500.000 de măști, plătind în avans suma de 3.599.988 lei. Până aici toate bune și frumoase, doar că: unul la mână, societatea respectivă nu era avizată de Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale și, doi la mână, deși banii au fost plătiți în martie 2020, nici până în decembrie 2020, marfa nu fusese livrată și nici banii nu au fost restituiți. Acestea fiind faptele, vă rog să rețineți că m-am referit doar la câteva dintre (contra)performanțele exercițiului managerial practicat la butoanele UNIFARM de către numitul Adrian Ionel, subiect de care s-au ocupat foarte atent ziariști de investigații adevărați profesioniști în materie. Adrian Ionel, acest „Regele Pandemiei”, cum l-a numit publicistul Victor Ilie, în urma devoalării matrapazlâcurilor de anvergură, având o amplă rețea de relații dubioase, în țară și peste hotare, pe care respectivul le-a întreținut și de pe urma cărora a profitat cu vârf și îndesat.

În ceea ce privește cel de a-l doilea caz despre care vreau să discutăm, fac mențiunea că despre el mi-am adus aminte citind informația de presă cu privire la recenta întâlnire a ministrului justiției, Stelian Ion, cu excelența sa Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei în țara noastră. Prilej cu care, la pachet cu desființarea SIIJ, s-a discutat și, bineînțeles!, și despre combaterea corupției. Nu avem pretenția ca, în acest cadru, ministrul Stelian Ion să fi discutat cu distinsul oaspete despre un subiect foarte delicat și anume modul în care au fost recrutați, transportați, cazați și tratați sezonierii români care, în plină pandemie și sub incidența ordonanțelor militare, plecau la cules sparanghel în țara lui Goethe și Hegel. Dar, aș fi apreciat în mod deosebit dacă am fi aflat că titularul portofoliului justiției și-a amintit de subiect și i-a întrebat pe colaboratorii săi în ce stadiu se află cercetarea firmelor care, în plină pandemie, i-au recrutat pe sezonierii pe care i-au dus până la Cluj-Napoca, unde au fost îmbarcați în avion având ca destinație land Baden Wurttenberg.

Nu putem uita nici că, la scara avionului, câțiva cei care luau drumul bejeniei pentru că, aici, acasă, nu aveau voie să meargă la munca câmpului, declarau că nu se tem de Covid-19 și că sunt siguri că, în Germania, au asigurate cele mai bune condiții de muncă și de trai. Doar că, după ce un conațional, în vârstă de 57 de ani, originar din județul Suceava, aflat, și el, la cules de sparanghel, a fost lovit de pandemie și a murit, au început să iasă la iveală informații îngrijorătoare care schimbau, în rău, imaginea idilică pe care firmele de recrutare o ofereau doritorilor. Ceea ce a generat aprinse discuții, fiind semnalate flagrante încălcări ale normelor de protecție împotriva Covid-19 și,totodată, ale normelor unei corecte informări a doritorilor în legătură cu condițiile de muncă și de cazare din țara în care mergeau. În cazul de față, din Germania și poate chiar în localitatea de destinație. Fapte care trebuiau să se afle,deja, în atenția justiției sau, dacă sunt cercetate,era absolut necesar ca,până acum, opinia publică să fie informată despre stadiul investigațiilor sau despre deciziile luate.

Acestea ar fi primele două întrebări pe care doresc să le adresez domnului Stelian Ion, ministrul justiției, după ce l-am felicitat pentru inspirata zicere a domniei sale de la care am pornit în textul de față. Întrebări pe care,la nevoie, le concentrez într-o întrebare finală: „Cine și când îi va lovi, unde îi doare cel mai tare, pe îmbogățiții de pandemie?”

Serban Cionoff

Anchete

Trafic intens de marfă în Vama Siret: aproximativ 370 de camioane așteaptă ieșirea din țară, după ce 400 au fost procesate în ultimele 24 de ore

Publicat

pe

De

Valorile de trafic pentru transportul de marfă se mențin ridicate în Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Siret, pe sensul de ieșire din România. Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții Sectorului Poliției de Frontieră Siret, în prezent, pe teritoriul țării noastre se află aproximativ 370 de automarfare în așteptarea efectuării formalităților de control.

Presiunea asupra punctului vamal rămâne constantă, în condițiile în care, pe parcursul ultimelor 24 de ore, polițiștii de frontieră au procesat deja circa 400 de camioane pe artera destinată transportului de mărfuri, pe sensul către Ucraina.

Control complex la frontiera externă a Uniunii Europene

Autoritățile reamintesc că PTF Siret funcționează ca punct de trecere situat la granița externă a Uniunii Europene, ceea ce presupune proceduri riguroase de verificare. Ritmul de procesare a vehiculelor de mare tonaj nu depinde exclusiv de Poliția de Frontieră Română, ci este condiționat de activitatea cumulată a mai multor instituții cu atribuții specifice, atât de pe partea română, cât și de pe partea ucraineană.

Măsuri luate pentru fluidizarea circulației

Pentru reducerea timpilor de așteptare și gestionarea eficientă a coloanelor de camioane, la nivelul Sectorului Poliției de Frontieră Siret au fost dispuse mai multe măsuri operative:

  • Utilizarea la capacitate maximă a infrastructurii rutiere și de control disponibile în punctul de trecere;
  • Suplimentarea efectivelor de personal pe arterele de verificare, ori de câte ori situația din teren o impune;
  • Menținerea unui dialog permanent și a coordonării directe cu autoritățile de frontieră din Ucraina pentru sincronizarea preluării automarfarelor.

Reprezentanții Poliției de Frontieră monitorizează evoluția fluxului de transport și vor reveni cu actualizări pe măsură ce situația din teren se modifică. (Paul D.).

Citeste in continuare

Anchete

Justiția în direct și la oră de vârf: Cum se transformă dosarele penale în seriale TV sub privirea mută a instituțiilor

Publicat

pe

De

Într-o Românie în care secretul anchetei pare să fi devenit doar o sugestie facultativă pentru naivi, spectacolul telejustiției își rulează nestingherit un nou episod. Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justiției, asistăm la o liniște instituțională asurzitoare în jurul dosarului lui Călin Georgescu: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) nu a deschis încă niciun dosar privind divulgarea de informații nepublice, Inspecția Judiciară pare intrată în concediu de odihnă prelungit, iar Tribunalul Ilfov păstrează o tăcere demnă de un ordin monahal.

Totul pornește de la transformarea sufrageriei inculpatului în platou de televiziune. Potrivit publicației Gândul, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este pur și simplu asaltat de sesizările cetățenilor revoltați, după ce postul Antena 3 a difuzat imagini și planșe foto realizate chiar în timpul percheziției domiciliare din casa lui Călin Georgescu, aflat în prezent în stare de arest. Practic, probele din dosar au făcut escală mai întâi pe micile ecrane, înainte să fie analizate temeinic în sala de judecată.

Inspecția Judiciară și arta subtilă a privitului în altă parte

Revolta publicului care cere intervenția CSM și declanșarea unei verificări pare să se lovească de un zid de indiferență birocratică. În comentariul său acid, Lumea Justiției remarcă faptul că Inspecția Judiciară ar fi trebuit deja să se autosesizeze, lansând ipoteza că instituția ar fi „paralizată de frica Sistemului” în fața unei execuții publice.

Când vine vorba de scurgeri spectaculoase către presă, vigilența organelor de control pare să funcționeze cu încetinitorul, de parcă fotografiile din dosarele penale s-ar încărca singure pe serverele televiziunilor de știri, printr-un miracol tehnologic inexplicabil.

Codul Penal, această lectură facultativă pentru zilele ploioase

Dincolo de ironia situației, jurnaliștii de la Lumea Justiției mută reflectorul pe Parchetul General, condus de Cristina Chiriac, subliniind că instituția nu are doar opțiunea morală, ci obligația legală de a deschide o anchetă pentru a identifica curierul invizibil care a livrat pozele către Antena 3.

Pentru cei care au rătăcit Codul Penal printre sertarele instituțiilor, sursa citată reamintește negru pe alb că livrarea de probe la televizor nu este sport național, ci infracțiune în toată regula:

  • Compromiterea intereselor justiției (Art. 277, alin. 2): Funcționarul public care dezvăluie fără drept mijloace de probă sau înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de o soluție definitivă, riscă închisoare de la o lună la un an sau amendă.
  • Divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice (Art. 304, alin. 1 și 2): Scurgerea informațiilor nedestinate publicității de către cei care le cunosc prin natura funcției – sau chiar de către cei care doar iau cunoștință de ele – se pedepsește cu închisoare (de la 3 luni la 3 ani pentru funcționari, respectiv de la o lună la un an pentru alte persoane) sau cu amendă.

După cum punctează tăios Lumea Justiției, dacă PICCJ alege să asiste impasibil la acest festival al probelor televizate fără să declanșeze o urmărire penală, concluzia logică a autorilor este că Parchetul General închide ochii în fața unei infracțiuni evidente.

Jocul de-a „nu sunt eu” și tăcerea mormântală de la Ilfov

În timp ce publicul încearcă să ghicească pe unde răsuflă conducta cu documente oficiale, instituțiile încep timid jocul pasării responsabilității. Pe de o parte, DIICOT s-a grăbit deja să nege oficial că ar fi sursa ultimului pachet de imagini difuzat de Antena 3. Totuși, Lumea Justiției privește cu scepticism această delimitare, amintind că un episod tras la indigo a avut loc chiar în ziua percheziției, pe 21 septembrie 2026. Atunci, un prim val de poze și date din interiorul locuinței a inundat spațiul public – materiale care, în opinia publicației citate, nu puteau proveni decât din zona procurorilor DIICOT sau a polițiștilor prezenți fizic la fața locului.

Pe de altă parte, în această piesă a absurdului judiciar mai există un actor principal care refuză să urce pe scenă: Tribunalul Ilfov. Deși dosarul lui Călin Georgescu a ajuns acolo în procedura de cameră preliminară – ceea ce, potrivit sursei citate, transformă instanța într-un punct vulnerabil de unde planșele foto ar fi putut pleca spre redacții –, instituția nu a emis niciun sunet până în acest moment.

Până când cineva din vârful magistraturii își va aminti că dosarele penale nu sunt cataloage publicitare pentru audiență TV, rămânem cu imaginea unei justiții în care toată lumea păzește legea, dar nimeni nu știe cine a lăsat ușa deschisă. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Ministerul Justiției a deblocat fondurile pentru plata restanțelor către avocații din oficiu

Publicat

pe

De

Ministerul Justiției, condus de ministrul Radu Marinescu, a anunțat miercuri seară, 18 noiembrie 2026, deblocarea sumelor necesare pentru achitarea onorariilor restante aferente avocaților care asigură asistența judiciară din oficiu. Banii urmează să ajungă în conturile curților de apel în zilele următoare.

Fondurile vor fi virate către curțile de apel

Potrivit unui comunicat oficial al instituției, soluțiile bugetare au fost identificate în urma demersurilor constante ale ministerului, fiind aprobată majorarea limitelor de credite bugetare și de angajament destinate acestor plăți.

Astfel, sumele necesare stingerii obligațiilor financiare restante vor fi transferate în perioada imediat următoare către curțile de apel din țară, care vor efectua mai departe plățile către avocații beneficiari.

Asigurarea funcționării normale a asistenței judiciare

Reprezentanții Ministerului Justiției subliniază că achitarea la zi a acestor onorarii este esențială pentru buna funcționare a sistemului judiciar și pentru respectarea drepturilor profesioniștilor implicați în actul de justiție.

Instituția a precizat că va monitoriza în continuare procesul de repartizare a banilor și efectuarea propriu-zisă a plăților, astfel încât toate restanțele să fie achitate, iar activitatea de asistență judiciară din oficiu să se desfășoare în condiții normale. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv7 ore ago

Gladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești

Nu vă mai uitați în zare după hoarde de barbari sau evadați ca-n filmele de la Hollywood dacă vreți să...

Exclusiv7 ore ago

Bule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești

Dacă vă întrebați ce gust mai are fericirea la sticlă pe final de 2026, răspunsul vine direct din inima Prahovei:...

Exclusiv8 ore ago

La M.A.I., legea intră în vigoare după ce câștigi procesul

Sindicatul „Diamantul” sesizează Avocatul Poporului și avertizează: dacă sporul din concediu nu se plătește de bunăvoie, tribunalele riscă să devină...

Exclusivo zi ago

Stele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!

Pe plantația cu gratii a Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), acolo unde câțiva vătafi de carton cu epoleți grei trăiesc...

Exclusivo zi ago

REPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!

Dacă ați crezut că după dezvăluirile explozive din Incisiv de Prahova („Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum...

Exclusivo zi ago

Când MAI taie pensii cu pixul, legea devine opțională

La încasări, revizuire „din oficiu”. La plăți, birocrație până la adânci bătrâneți În universul administrativ al Ministerului Afacerilor Interne, legea...

Exclusivo zi ago

Cosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției

UN NOU SECRETAR DE STAT LA JUSTIȚIE ȘI O VOCE PUTERNICĂ DIN SISTEM Numirea avocatului Lavrin Covaci în funcția de...

Exclusiv2 zile ago

Antrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!

Dacă mai avea cineva iluzia că Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Prahova este un bastion al siguranței cetățeanului, e cazul...

Exclusiv2 zile ago

Până la 60.000 de euro de polițist: Statul, marele jefuitor din fluturașul de salariu

În România, cel mai eficient jefuitor de polițiști nu e infractorul, ci statul. Nu sparge seifuri, nu atacă bănci, nu...

Exclusiv2 zile ago

Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!

Dacă aveați impresia că la Transport Călători Express (TCE) Ploiești s-a atins deja fundul prăpastiei administrative, pregătiți-vă să mai săpați...

Exclusiv2 zile ago

Împăratul „Copy-Paste” cu pistol de lemn și togă de catifea: Cum a vrut avocatul stagiar Alexandru Fulgeanu să tragă țeava din Tisău în Cătina, între 118 flotanți în sufragerie, operații estetice din buget și falimente „active” cu bolnavi la patru ore! (II)

Dacă administrația publică din România și barourile de avocați ar avea un muzeu al absurdului, Alexandru Fulgeanu, fostul primar de...

Exclusiv4 zile ago

Spiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer

Dacă mai avea cineva impresia că Justiția din România se mișcă încet, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vine cu dovada...

Exclusiv4 zile ago

Croitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele

Există în administrația românească o tradiție sacră, aproape mistică: întâi tai panglica, dărâmi zidul și desenezi organigrama din pix, iar...

Exclusiv4 zile ago

Poliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR

În Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Arad s-a descoperit recent o nouă formă de muncă operativă sub acoperire: concursul-fantomă pentru...

Exclusiv5 zile ago

„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!

Dacă cineva mai avea vreo îndoială că la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova „școala de croitorie penală” a fostului...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv