Connect with us

Anchete

Cine și când îi va lovi, unde îi doare cel mai tare, pe îmbogățiții de pandemie?

Publicat

pe

Cine și când îi va lovi, unde îi doare cel mai tare, pe îmbogățiții de pandemie?Mi-a mers la inimă, recunosc, recenta declarație pe care ministrul justiției, Stelian Ion, a făcut-o în fața DIICOT: „grupurile infracționale trebuie lovite acolo unde îi doare mai tare, la bani”. Declarație foarte promițătoare căreia așteptăm să îi urmeze și fapte pe măsura așteptărilor. Nu de alta dar s-a cam umplut sacul promisiunilor că legea își va spune cuvântul și,deocamdată, coțcarii și afaceriștii dubioși ne dau cu tifla și își văd de ale lor.
De aceea, ca simplu cetățean al scumpei noastre patrii, plătitor la zi de taxe și impozite, socotesc de datoria mea să aduc în atenția domnului ministru de justiție o anumită categorie de făptași, despre care se discută cu foarte multă indignare în agora modernă, adică în social media, dar nu prea avem indicii că au simțit pe cont propriu, cum lucrează mâna neiertătoare a justiției. Mă refer,bineînțeles, la marii rechini, fiindcă de plevușca prezentată cu mult tam-tam de propagandiștii tele-justiției mi s-a acrit! Marii rechini,adică primii care trebuie să simtă pe cont propriu, adică prin popriri pe conturile proprii, ce înseamnă recuperarea integrală a prejudiciilor produse! Mă refer,de data aceasta, la o categorie foarte specială de asemenea mari rechini pe care îi putem numi „îmbogățiții de pandemie”. Personaje și grupuri organizate despre care presa scrie, cu dovezile pe masă, că au acumulat bănet zdravăn de când Covid-19 s-a năpustit asupra României.Să îi spunem pe nume:”acumulare primitivă de capital”, gândindu-ne la ferocitatea cu care acești indivizii și clicile lor s-au folosit de nenorocirea care ne încearcă de un an și ceva pentru a-și umple buzunarele. Cât privește expresia „îmbogățiții de pandemie” recunosc că ea mi-a fost sugerată de o alta care a făcut carieră la vremea ei- „îmbogățiții de război”-, dar o consider foarte nimerită dacă avem în vedere că și noi ducem, acum, tot un război, dar cu pandemia.

Să începem cu Adrian Ionel, fostul director al UNIFARM, despre care se cunoaște că a pretins de la reprezentantul unei firme, o mică atenție- cam 760.000 de euro!- pentru a-i aproba să achiziționeze trei milioane de măști și a 250.000 de combinezoane. Echipamente trebuitoare pentru protejarea maselor largi, populare, de amenințările pandemiei. Faptă pedepsită de lege, pentru care, cel în cauză a fost trimis în judecată și, dacă nu mă înșel, se află sub control judiciar. Decizie luată de procurori și despre care Ion Cristoiu scria, la acea vreme, că „dosarul de la UNIFARM a fost tratat cu blândețe”. Ion Cristoiu opinând că, de fapt, aici este vorba despre „blândețea procurorilor”.

Ne-am fi așteptat ca, dată fiind gravitatea faptelor, din octombrie 2020, când numitul Adrian Ionel a fost trimis în judecată și până acum, să mai avem, fie și din când în când, informații despre cursul evenimentelor. Adică să știm în ce stadiu se află judecarea cazului,eventual, când se va pronunța sentința. Tăcere deplină! Până atunci vă invit să mai discutăm despre o altă informație care circulă în social media în ceea ce îl privește pe dibaciul achizitor. Mă refer la cea potrivit căreia respectivul personaj a mai încheiat și alte contracte dubioase, ca de pildă cel încheiat cu o societate care trebuia să importe și să distribuie 1.500.000 de măști, plătind în avans suma de 3.599.988 lei. Până aici toate bune și frumoase, doar că: unul la mână, societatea respectivă nu era avizată de Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale și, doi la mână, deși banii au fost plătiți în martie 2020, nici până în decembrie 2020, marfa nu fusese livrată și nici banii nu au fost restituiți. Acestea fiind faptele, vă rog să rețineți că m-am referit doar la câteva dintre (contra)performanțele exercițiului managerial practicat la butoanele UNIFARM de către numitul Adrian Ionel, subiect de care s-au ocupat foarte atent ziariști de investigații adevărați profesioniști în materie. Adrian Ionel, acest „Regele Pandemiei”, cum l-a numit publicistul Victor Ilie, în urma devoalării matrapazlâcurilor de anvergură, având o amplă rețea de relații dubioase, în țară și peste hotare, pe care respectivul le-a întreținut și de pe urma cărora a profitat cu vârf și îndesat.

În ceea ce privește cel de a-l doilea caz despre care vreau să discutăm, fac mențiunea că despre el mi-am adus aminte citind informația de presă cu privire la recenta întâlnire a ministrului justiției, Stelian Ion, cu excelența sa Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei în țara noastră. Prilej cu care, la pachet cu desființarea SIIJ, s-a discutat și, bineînțeles!, și despre combaterea corupției. Nu avem pretenția ca, în acest cadru, ministrul Stelian Ion să fi discutat cu distinsul oaspete despre un subiect foarte delicat și anume modul în care au fost recrutați, transportați, cazați și tratați sezonierii români care, în plină pandemie și sub incidența ordonanțelor militare, plecau la cules sparanghel în țara lui Goethe și Hegel. Dar, aș fi apreciat în mod deosebit dacă am fi aflat că titularul portofoliului justiției și-a amintit de subiect și i-a întrebat pe colaboratorii săi în ce stadiu se află cercetarea firmelor care, în plină pandemie, i-au recrutat pe sezonierii pe care i-au dus până la Cluj-Napoca, unde au fost îmbarcați în avion având ca destinație land Baden Wurttenberg.

Nu putem uita nici că, la scara avionului, câțiva cei care luau drumul bejeniei pentru că, aici, acasă, nu aveau voie să meargă la munca câmpului, declarau că nu se tem de Covid-19 și că sunt siguri că, în Germania, au asigurate cele mai bune condiții de muncă și de trai. Doar că, după ce un conațional, în vârstă de 57 de ani, originar din județul Suceava, aflat, și el, la cules de sparanghel, a fost lovit de pandemie și a murit, au început să iasă la iveală informații îngrijorătoare care schimbau, în rău, imaginea idilică pe care firmele de recrutare o ofereau doritorilor. Ceea ce a generat aprinse discuții, fiind semnalate flagrante încălcări ale normelor de protecție împotriva Covid-19 și,totodată, ale normelor unei corecte informări a doritorilor în legătură cu condițiile de muncă și de cazare din țara în care mergeau. În cazul de față, din Germania și poate chiar în localitatea de destinație. Fapte care trebuiau să se afle,deja, în atenția justiției sau, dacă sunt cercetate,era absolut necesar ca,până acum, opinia publică să fie informată despre stadiul investigațiilor sau despre deciziile luate.

Acestea ar fi primele două întrebări pe care doresc să le adresez domnului Stelian Ion, ministrul justiției, după ce l-am felicitat pentru inspirata zicere a domniei sale de la care am pornit în textul de față. Întrebări pe care,la nevoie, le concentrez într-o întrebare finală: „Cine și când îi va lovi, unde îi doare cel mai tare, pe îmbogățiții de pandemie?”

Serban Cionoff

Anchete

De la șefia DNA, la bara martorilor: Mihai Alexandru Stanciu, audiat în dosarul procurorilor Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță

Publicat

pe

De

Magistratura constănțeană este zguduită de noi detalii în dosarul de corupție care îi vizează pe greii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Constanța. Un personaj-cheie a apărut recent în peisajul audierilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ): Mihai-Alexandru Stanciu, actualul prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Constanța și fost șef al DNA Constanța. Prezența sa în fața anchetatorilor vine să clarifice mecanismele de influență ce par să fi funcționat în spatele ușilor închise ale instituțiilor judiciare de la malul mării.

Audierea de la PICCJ: Numele fostului șef DNA, invocat în discuții compromițătoare

Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, Mihai-Alexandru Stanciu a fost citat ca martor după ce numele său a fost vehiculat repetat în interceptările sau discuțiile purtate de procurorul Gigi Valentin Ștefan, acuzat de trafic de influență. Rolul lui Stanciu în această ecuație este unul delicat, având în vedere că, pentru o scurtă perioadă, acesta a condus structura anticorupție din Constanța.

Ancheta vizează acuzații grave: în timp ce Gigi Valentin Ștefan este cercetat pentru trafic de influență, colegul său, Teodor Niță, este acuzat de instigare la abuz în serviciu. În acest context, mărturia lui Stanciu devine esențială pentru a înțelege cum se încerca „dirijarea” anumitor dosare între unitățile de parchet.

Interese „punctuale” și dosare reunitate: Presiuni sub masca colegialității?

În fața procurorilor PICCJ, Mihai-Alexandru Stanciu a admis că a purtat discuții cu Gigi Valentin Ștefan pe marginea unor cauze aflate pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța. Scenariul descris indică o tentativă de imixtiune în activitatea de urmărire penală, mascată de argumente administrative.

Ștefan l-ar fi contactat pe Stanciu pentru a-i anunța trimiterea unor cunoștințe în audiență sau pentru a solicita preluarea unor dosare, susținând că dorește „să le lucreze punctual” sau să le unească cu alte cauze pe care le avea deja în gestiune la PCA Constanța. Aceste solicitări ridică semne de întrebare asupra modului în care ierarhia și vechimea în sistem erau folosite pentru a influența cursul justiției.

„Răceala” din sistem: Respectul profesional vs. distanțarea de acuzați

Deși a recunoscut că îi respectă pe cei doi inculpați datorită experienței și funcțiilor deținute, prim-procurorul Mihai-Alexandru Stanciu a ținut să sublinieze un aspect important în declarația sa: relația cu Ștefan și Niță s-a răcit considerabil în ultima perioadă. Această distanțare pare a fi o încercare a magistratului de a se separa de practicile investigate de procurorii bucureșteni.

Dosarul rămâne unul dintre cele mai explozive cazuri de corupție din sistemul judiciar constănțean, scoțând la iveală o rețea de influență care pune sub semnul întrebării integritatea unor procurori cu state vechi de plată. Rămâne de văzut dacă mărturia fostului șef DNA va cântări decisiv în probatoriul strâns împotriva celor doi procurori de la Curtea de Apel. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Frontiera sub asediu: Captură record de țigarete și haine de lux „fake” în urma unor razii de tip BLITZ la Giurgiu și Calafat

Publicat

pe

De

O ofensivă coordonată a polițiștilor de frontieră români și bulgari a lovit puternic rețelele de contrabandă care tranzitează sudul țării. În doar 48 de ore, acțiunile fulger desfășurate pe drumurile naționale au dus la confiscarea a peste 100.000 de țigarete și a mii de produse contrafăcute. Inventivitatea traficanților a atins cote ridicate, o parte din marfă fiind descoperită lipită direct pe corpul unui pasager.

Contrabandă „la piele”: Țigarete disimulate pe corpul pasagerilor și în compartimente secrete

În perioada 13–15 mai 2026, polițiștii de frontieră din Giurgiu și Calafat au declanșat o serie de controale tip BLITZ, vizând rutele comerciale care leagă Turcia și Bulgaria de România și restul Europei. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, vigilența agenților a dus la descoperirea a 107.300 de țigarete (peste 5.300 de pachete) care circulau fără documente legale.

Metodele de ascundere i-au surprins chiar și pe anchetatori. Pe lângă clasicele spații duble din vehicule, o parte din marfă a fost găsită disimulată în bagaje printre haine sau, într-un caz flagrant, lipită pe corpul unui cetățean român. Întreaga cantitate de tutun, estimată la aproximativ 160.000 de lei, a fost confiscată, iar suspecții — cetățeni români, turci și bulgari — s-au ales cu dosare penale pentru deținere și comercializare ilegală de produse accizabile.

„Moda” ilegală de pe DN 5: Trei autocare ticsite cu parfumuri și haine contrafăcute

Lovitura dată crimei organizate a continuat pe 15 mai, când polițiștii au interceptat pe DN 5 trei autocare care veneau din Turcia. În urma perchezițiilor amănunțite, autoritățile au scos la lumină peste 2.080 de articole vestimentare și de parfumerie ce purtau însemnele unor mărci de lux celebre, dar pentru care ocupanții vehiculelor nu dețineau certificate de autenticitate.

Potrivit sursei citate, valoarea de piață a acestor produse, dacă ar fi fost vândute ca originale, depășește suma de 650.000 de lei. Bunurile aparțineau unor cetățeni turci și unui polonez, care sunt acum cercetați pentru punerea în circulație a produselor contrafăcute, faptă ce aduce prejudicii grave titularilor de mărci înregistrate.

Securitate sporită la granițele Schengen: Cooperare internațională împotriva traficului ilicit

Aceste acțiuni de succes sunt rezultatul unei colaborări strânse între Poliția de Frontieră Română, omologii bulgari și Direcția Regională Vamală Craiova. Valoarea totală a bunurilor scoase de pe piața neagră în acest interval depășește pragul de 800.000 de lei, reprezentând o lovitură financiară grea pentru grupările de contrabandiști.

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reiterat faptul că astfel de misiuni permanente sunt esențiale în contextul aplicării acquis-ului Schengen. Obiectivul rămâne clar: securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene și protejarea proprietății intelectuale, garantând că interesele statului român nu sunt subminate de fluxurile de marfă ilegală. (Paul D.).

Citeste in continuare

Anchete

Enigma de la Sinaia: De ce bat pasul pe loc dosarele primarului Vlad Oprea? Între „spectacol” judiciar și tăcere suspectă

Publicat

pe

De

După un asalt mediatic fulminant și acuzații grave de corupție care au ținut primele pagini ale ziarelor, cazul primarului din Sinaia, Vlad Oprea, pare să fi intrat într-un con de umbră inexplicabil. O analiză publicată recent de portalul Lumea Justiției ridică semne de întrebare legitime asupra modului în care instituțiile statului gestionează dosarele care îl vizează pe edilul cunoscut pentru luxosul său castel din Franța.

De la „breaking news” la liniște deplină în sertarele DNA

Anul trecut, Vlad Oprea devenea personajul principal al unei campanii judiciare de proporții. Săltat de procurorii DNA sub acuzații care ar face orice manual de drept penal să pară incomplet – luare de mită, trafic de influență, spălare de bani, abuz în serviciu și fals – edilul părea a fi pe un drum fără întoarcere către instanță. Cu toate acestea, realitatea actuală contrazice așteptările publice de atunci: suspendarea din funcție a fost ridicată, iar Oprea își exercită nestingherit mandatul de primar.

Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, de mai bine de un an, dosarul stagnează la Direcția Națională Anticorupție. În timp ce unele surse sugerează că s-ar pregăti prezentarea materialului de urmărire penală și emiterea rechizitoriului, lentoarea procedurii ridică mari semne de întrebare: poate dura o astfel de etapă administrativă mai bine de 12 luni?

Traseul dosarelor „pierdute”: De la Ploiești spre „uitarea” din Capitală

Situația juridică a lui Vlad Oprea pare să se complice – sau să se simplifice, în funcție de perspectivă – prin transferul altor cauze către structura centrală a DNA. O a doua cauză, vizând posibile fapte de uzurpare a funcției și abuz în serviciu, a fost trimisă de la Parchetul Curții de Apel Ploiești direct către DNA. Odată înregistrat aici, dosarul pare să fi intrat într-o stare de hibernare, fără ca vreo informație despre evoluția acestuia să mai ajungă în spațiul public.

În acest context, publicația citată sugerează că noul șef al DNA, Viorel Cerbu, ar trebui să analizeze cu atenție stadiul acestor cauze pentru a risipi orice suspiciune de tergiversare.

Blocaj birocratic la Tribunal: Dosarul fără prim termen de judecată

Lentoarea nu pare a fi un atribut exclusiv al procurorilor, ci se extinde și în sfera contenciosului administrativ. La Tribunalul București, a fost introdusă o acțiune prin care se solicită obligarea prefectului județului Prahova să emită ordinul de încetare a mandatului de primar al lui Vlad Oprea, având în vedere problemele sale penale.

Deși cererea a fost înregistrată încă din noiembrie 2025, până la mijlocul lunii mai 2026 instanța nu a stabilit nici măcar un prim termen de judecată. Această pasivitate judiciară adâncește misterul care plutește deasupra cazului Sinaia.

Miza din spatele tăcerii: Investiții sau protecție politică?

Care ar putea fi explicația pentru această „frână” pusă brusc aparatului judiciar? Jurnaliștii de la Lumea Justiției relatează că în mediile politice și administrative se vehiculează o ipoteză interesantă: necesitatea ca Vlad Oprea să rămână în funcție pentru a semna documente critice legate de investiții și proiecte locale majore.

Deși autorii analizei precizează clar că nu se pronunță asupra vinovăției sau nevinovăției primarului, contrastul dintre „tam-tam-ul” inițial și liniștea mormântală de astăzi rămâne flagrant. Rămâne de văzut dacă instituțiile statului vor oferi clarificări sau dacă tăcerea va rămâne singurul răspuns într-un caz ce pare să sfideze celeritatea justiției. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv5 ore ago

Olimpia Bin Go: plătești ca la Bingo, trăiești ca la groapa de gunoi

„Olimpia gunoiului”: la Sala Sporturilor din Ploiești, campion e doar coșul care se uită neputincios la mizeria de pe lângă...

Exclusiv18 ore ago

SRL Dică & Asociații: La I.P.J. Constanța, legea se aplică doar cu „bon de ordine” de la jupânul serviciului

SRL IPJ Constanța: Legea se aplică doar cu „bilet de voie” de la jupânii cu epoleți Constanța, tărâmul unde marea...

Exclusiv18 ore ago

Palatul secretelor la M.A.I. și Bayraktarul pe hârtie: când statul pune lacăt pe lumină

Transparență cu parafa „Clasificat” Secretariatul General al Guvernului a scos la transparență un proiect de hotărâre care ar obliga RA-APPS...

Exclusiv2 zile ago

STATUL „BUN PLATNIC” LA JUDECATA DE APOI: CUM SE TOCĂ MILIOANE DE EURO PENTRU A FURA 50 DE EURO DIN BUZUNARUL POLIȚISTULUI

Alchimia financiară de la MAI: Transformarea dreptului legal în praf în ochi și dosare uitate prin sertare În timp ce...

Exclusiv2 zile ago

ȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR

Decretul de la amvonul Justiției: 6 luni de liniște pentru cei care „mătură” mizeria de sub preșul ANP Într-o mișcare...

Exclusiv2 zile ago

DIETA FORȚATĂ A POLIȚISTULUI: CUM SE TOACĂ BANII DE CHIRIE ÎN MALAXORUL BIROCRATIC AL MAI

Sportul național de tocat nervi: Hârtia care călătorește mai greu decât lumina prin județele patriei În timp ce polițistul de...

Exclusiv3 zile ago

MASACRUL INTEGRITĂȚII LA FRONTIERĂ: Cum să execuți un polițist incomod prin „metoda asfixierii” financiare

După 26 de ani de „Foarte Bine”, Agentul Rusu a aflat că în Poliția de Frontieră, adevărul se plătește cu...

Exclusiv3 zile ago

MAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER

În timp ce Ministerul Economiei, păstorit de „neprihănitul” #rezist Irineu Darău, se fardează cu sclipiciul integrității la televizor, în spatele...

Exclusiv4 zile ago

Război total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate

O campanie de discreditare fără precedent vizează Sindicatul Diamantul, organizația fiind acuzată de „destabilizarea statului de drept” din cauza numeroaselor...

Exclusiv4 zile ago

Justiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română

Într-o decizie care zguduie temeliile Ministerului Afacerilor Interne, Tribunalul Olt a confirmat, pentru a doua oară, un adevăr crunt: instituțiile...

Exclusiv5 zile ago

REPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei

Ministerul Economiei, noul cazinou de stat: bagi rude, scoți indemnizații În timp ce noi încă mai credem că economia ține...

Exclusiv5 zile ago

PLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii

Incisiv de Prahova, din nou cu un pas înainte: „teoria conspirației” s-a transformat în executare silită Ceea ce unii încercau...

Exclusiv5 zile ago

Epoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata

În timp ce interlopii își văd liniștiți de afaceri, Poliția Prahoveană a descoperit o nouă metodă de „combatere a criminalității”:...

Exclusiv5 zile ago

Marea topăială a chestorilor: Frontiera României, condusă cu garanție de 30 de zile ca la pantofii second-hand

În timp ce cetățenii de rând își imaginează că frontierele țării sunt păzite de „stâlpi” de profesionalism, realitatea administrativă din...

Exclusiv6 zile ago

Premieră absolută în România și Europa de Est: Incisiv de Prahova lansează „Incisiv Politic”, singurul hub de marketing politic digital profesionist

Inovație fără precedent la orizont: „Incisiv Politic” promite să transforme mediul digital în cel mai puternic motor electoral Peisajul politic...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv