Anchete
Partidul Cultural al Marii Prostituate
Un adevărat ”partid balama” nu face altceva, decît să susțină, fără prea mari pretenții, un partid, sau o coaliție aflată în impas de procente, să se poată guverna legitim o țară.
Scrie în Cartea Sfânta, așa: „Unul dintre cei şapte îngeri, care au avut cele şapte vase, a venit şi a vorbit cu mine, spunându-mi: ‘Vino! Îţi voi arăta pedeapsa marii prostituate, care şade pe ape multe! Regii pământului s-au desfrânat cu ea, iar locuitorii pământului s-au îmbătat de vinul desfrânării ei.’ M-a dus, în Duhul, într-un deşert. Şi am văzut o femeie care şedea pe o fiară stacojie, plină cu nume blasfemiatoare, având şapte capete şi zece coarne. Femeia era îmbrăcată în purpură şi stacojiu, fiind împodobită cu aur, pietre preţioase şi mărgăritare. Avea în mână un pahar de aur, plin cu urâciunile şi necurăţiile desfrânării ei.”
Observ siderat că cei ce se referă cu admirație la acest grup politic de presiune, UDMR, care își spune în afara legii „partid politic”, deși este o organizație culturală, numindu-l „partid balama”, greșesc fundamental. Un adevărat „partid balama” nu face altceva, decît să susțină, fără prea mari pretenții, un partid, sau o coaliție aflată în impas de procente, să se poată guverna legitim o țară. Or, acesta nu e cazul la UDMR, care pare a fi, mai ales, „Partidul Cultural Maghiar al Marii Prostituate”. Să ne amintim, deci.
UDMR a intrat la mustață în Parlamentul European, cu 5,26%, dar și cu un număr-record de voturi față de ultimii ani, în ciuda mobilizării masive a electoratului românesc, ceea ce în mod normal face inexplicabil acest scor. La o prezenta de peste 50% la europarlamentare, UDMR n-ar fi avut în mod normal nici o șansă să depășească pragul de 5%, având în vedere că numărul alegătorilor maghiari este fix.
Cu cât votează mai mulți români, cu atât procentul UDMR este mai mic iar la o prezentă de peste 40% șansele de a depăși pragul scad dramatic. Totuși, cum s-a întâmplat această mizerie? UDMR a fost votat inexplicabil de mii de oameni în județele fără comunitate maghiară din Moldova și sudul țării, prin direcționarea de voturi de la PSD și PNL.
Mai precis: în județele cu puțini etnici maghiari, PSD și PNL au trimis cetățeni de etnie română ca delegați în numele UDMR în secțiile de vot. Acești delegați au avut ca sarcină să voteze cu UDMR. presa a scris în detaliu despre această măgărie. Fapt rămas necercetat de nici o instituție care ar fi avut obligația să facă asta…
Pare clar de ce ar fi făcut cele două partide acest gest, prostesc. Au preferat să aibă un UDMR mai departe legat de București, pe post de prostituată, decât să-l izoleze și să-l facă tot mai dependent de Budapesta. Cât de prost să fii, să nu știi că această dependență nu poate fi niciodată anulată, fiindcă politica Budapestei, pentru realizarea autonomiei Transilvaniei în România se face de mult, prin acțiunile UDMR, singurele pe care aceștia le fac, ca participație „onestă” la mai binele românilor și României, ai cărei cetățeni sunt.
Acum, cu doar 6%, după redistribuire, dl. Kelemen Hunor cere, nici mai mult, nici mai puțin, pe langă două-trei ministere, chiar șefia uneia din Camerele Parlamentului României. „Dacă USR-ul alege Camera Deputaţilor, putem merge noi la Senat, nu-i nicio problemă. Dacă alege USR-ul Senatul, nu-i nicio problemă, noi putem merge la Camera Deputaţilor”-, a declarat, obraznic, dl. Hunor Kelemen. Sigur, „obrăznicia” șefului organizației culturale UDMR presează, (pentru cunoscători), prin solicitarea șefiei Senatului sau Camerei, de fapt, obținerea de mai multe ministere și ajută, în secret, un om influent și nevăzut, s-o propulseze la Senat, pe d-na Alina Gorghiu. În scurt timp, vom și vedea, probabil, de ce…
Acum, sigur, mă deranjează mai puțin că UDMR face jocul unor servicii, nici că în rolul biblic descris mai sus (și nu în cel de „partid-balama”), își face cumva viața ușoară pe banii și nervii românilor. Trec și peste faptul că marii lideri ai UDMR nu au fost cercetați niciodată după măsura unor Adrian Năstase, sau Liviu Dragnea, deși mii de pagini de presă și mii de ore de emisiuni tv au relatat de-a lungul timpului afacerile acestora.
Ce român nu știe despre Verestay Attila (fie-i țărîna ușoară!), cu tăiatul pădurilor, sau prin mii de falsuri acceptate de Instanțele de Judecată românești (!!!), pentru retrocedarea unor imobile, în toată Transilvania (de la școli, teatre, muzee, până la sate întregi, și despre care avocatul Sabău Pop, care s-a ocupat de falsurile apărute, chiar dacă maghiarii care au revendicat aceste proprietăți au mai fost despăgubiți o dată de Statul Român, prin „Procesul Optanților”. Nimic. Nici o cercetare, nici o sesizare. UDMR nu are corupți.
Or, dacă e așa, m-aș fi așteptat ca UDMR (organizație culturală!), să preia discursul lui Viktor Orban din Parlamentul European: „Am luptat pentru drepturile noastre, am respins şantajul şi tot ceea ce este inacceptabil pentru naţiunile noastre, deoarece disputa (condiționarea fondurilor europene de respectarea ‘Statului de Drept’), nu este una exclusiv despre statul de drept”, Viktor Orbán a subliniat, de asemenea, că mecanismul nu poate fi utilizat în scopuri politice”.
Mai ales că, așa cum știm, nu există, până acum o „definire” clară ce anume înseamnă exact, pentru Europa, Statul de drept. Dar nu. UDMR se mulțumește în a fi brațul înarmat al Ungariei și FIDESz, în ceea ce însuși dl Kelemen susține dintotdeauna: „Fără să intrăm în amănuntele unei propuneri făcute acum 16 de ani, care reflectă realitatea și contextul de atunci, susținem principiul care stă la baza acestuia: autonomia, un instrument pentru păstrarea identității culturale și lingvistice a comunității maghiare din România”. Adică DOAR autonomia.
Numai că Partidul Cultural Al Marii Prostituate din România, în esență uită un amănunt. FideSz-ul mahgiar nu va mai fi mult la putere. Oprimarea presei, încălcarea Drepturilor Omului și multe altele care i se reproșează Lui Orban Viktor, erodează puterea de la Budapesta, zi de zi. „Emoția” redobândirii Transilvaniei și alipirii ei la Ungaria e un vis, care se va topi în neant. Finanțările groase din Ungaria, se vor topi, și ele, chiar dacă autoritățile române refuză să investigheze, (ca și la USR), finanțările ilegale din străinătate ale acestor partide…
Și, vom asista, și noi, și cei 5% ai maghiarilor, (sărăciți și ei, precum românii), prostiți de UDMR, la înmormântarea politică a acestei formațiuni politice anacronice, uitată de vremuri pe scena obosită a pornoșagului european. Acum, n-ar fi o problemă, și nici o noutate: Ungurii au, oricum, gustul spectacolului funebru. Istoria lor o probează, cu vârf și îndesat. L-au înhumat și reînhumat, cu pompă, pe Laszlo Rajk, pe care tot ei l au ucis. Reformatorul Imre Nagy, asasinat, deasemenea, este readus în Pantheon, în 89.
Apoi, în 1991, l-au reînhumat cu onoruri pe cardinalul Mindszenty, pe care comunistul Janos Kadar l-a ținut prizonier 16 ani în ambasada Americană, și care a murit, apoi, în exil. L-au adus și pe amiralul fără flotă, și fără mare Miklos Horty, pe care unii din FIDEsz, trecând peste faptul că el a fost primul în Europa care a introdus „numerus clausus” în universitățile maghiare, încearcă acum să-l repoziționeze în conștiința publică maghiară ca erou. Mort în 1957 la Estoril și scăpat de orice condamnare la Nurnberg, se odihnește azi la Kenderes, undeva aproape de granița română. Așa că, îcet, încet, se apropie și dispariția politică a Partidului Cultural Maghiar al Marii Prostituate.
Așa cum tot Biblia ne spune: „Ei primesc autoritatea de împărat doar pentru un ceas, împreună cu fiara. Aceştia au un singur scop şi îşi vor da puterea şi autoritatea lor fiarei. Ei se vor război cu Mielul, dar Mielul îi va învinge, pentru că El este Domnul domnilor şi Împăratul împăraţilor. Şi cu El vor fi cei chemaţi, aleşi şi credincioşi.”
Octavian Hoandră
Anchete
Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință
O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.
„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților
Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.
Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.
Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului
Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.
„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.
Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor
Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.
Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).
Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul
Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 16 oreMascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală
-
Exclusivacum 4 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 2 zileHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 5 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 4 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zileO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum 2 zileFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene



