Actualitate
Lista țărilor din care oamenii trebuie să intre în carantină, la sosirea în România. A fost actualizată și intră în vigoare din 13 noiembrie

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a actualizat, joi, lista ţărilor de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie carantina pentru persoanele care sosesc în România.
Lista întră în vigoare vineri, 13 noiembrie, potrivit Mediafax.
Statele aflate în zona galbenă, pentru care se impune carantină la domiciliu/ locaţia declarată pentru 14 zile sunt Andorra, Polinezia Franceză, Cehia, Luxemburg, Belgia, Elveţia, Liechtenstein, Slovenia, Armenia, Franţa, Muntenegru, Austria, Polonia, Georgia, Croaţia, Olanda, Italia, Bosnia şi Herţegovina, San Marino, Macedonia de Nord, Guam, Spania, Portugalia, Slovacia, Iordania, Ungaria, Monaco, Bulgaria, Lituania, Danemarca (urmare a detecţiei circulaţiei în populaţia umană a unei noi variante de virus SARS-CoV-2).
Autoritățile din Spania, noi măsuri pentru cei care vin din țări cu risc privind Covid-19. Avertizarea MAE pentru români
Autoritățile din Spania au anunțat, joi, noi măsuri privind condițiile de intrare pe teritoriul Regatului în contextul pandemiei de COVID-19, au transmis reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, prin intermediul unui comunicat.
Potrivit MAE, din 23 noiembrie 2020, va fi introdusă obligativitatea prezentării unui test molecular (PCR) cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 la intrarea pe teritoriul Regatului Spaniei, de către toate persoanele care sosesc din zone sau state cu risc epidemiologic ridicat, inclusiv România.
Testul trebuie să fie făcut cu maximum 72 ore anterior intrării pe teritoriul spaniol.
Lista zonelor/statelor cu risc epidemiologic ridicat va fi actualizată de autoritățile spaniole la fiecare 15 zile și publicată pe pagina de internet a Ministerului Sănătății spaniol, cu 7 zile anterior intrării în vigoare, pentru a permite informarea din timp a călătorilor.
Noi condiții de intrare în Norvegia și Germania, în contextul pandemiei de COvid-19. Ce trebuie să știe românii
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează, prin intermediul unor comunicate, că autoritățile din Norvegia și Germania au impus noi condiții de intrare în cele două țări, în contextul pandemiei de Covid-19.
Astfel, începând din noaptea de luni spre marți, persoanele care sosesc din state aflate în zona roșie, inclusiv România, trebuie să prezinte la intrarea în Norvegia un test molecular tip PCR sau antigen negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maxim 72 de ore anterior sosirii.
Documentul care atestă rezultatul negativ trebuie să fie redactat în limbile engleză, franceză, germană, norvegiană, suedeză sau daneză. Lipsa testului negativ poate atrage refuzul intrării pe teritoriul norvegian.
Modificarea condițiilor de intrare pe teritoriul Germaniei, în contextul pandemiei de COVID-19
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că autoritățile germane au anunțat noi măsuri privind condițiile de intrare pe teritoriul acestei țări, în special cu privire la regimul de carantină în cazul persoanelor care sosesc din zone de risc, inclusiv din România.
Măsurile sunt aplicabile începând cu data de 8 noiembrie 2020 și vizează, în principal, reducerea perioadei de carantină obligatorie de la 14 la 10 zile, precum și restrângerea semnificativă a posibilității de exceptare de la măsura carantinei prin prezentarea unui test molecular (PCR) cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat anterior intrării pe teritoriul german.
Astfel, conform informațiilor comunicate de autoritățile germane, perioada de carantină poate fi suspendată anterior expirării termenului standard de 10 zile numai dacă persoana în cauză efectuează un test pentru depistarea infecției cu COVID-19, începând cu a cincea zi după intrarea în Germania, și doar de la momentul comunicării unui rezultat negativ al testării.
Actualitate
Camera Reprezentanților adoptă „Legea cea mare și frumoasă” a președintelui Trump, trimițând un pachet masiv de 150 de miliarde de dolari pentru apărare pe biroul președintelui

O victorie dificilă pentru administrația Trump, cu implicații majore pentru bugetul Pentagonului și prioritățile de apărare
Camera Reprezentanților a aprobat „Legea Cea Mare și Frumoasă” a președintelui Donald Trump, un pachet legislativ amplu, ce include 150 de miliarde de dolari pentru apărare, trimițându-l pe biroul președintelui înainte de termenul limită stabilit de acesta, 4 iulie.
Legea, adoptată cu 218-214 voturi, a fost aprobată cu dificultate. Conducerea GOP a elaborat legea folosind un proces cunoscut sub numele de conciliere bugetară, care permite unui partid cu o ușoară majoritate în ambele camere ale Congresului să avanseze legislația fără amenințarea de a fi blocat de un filibuster al partidului advers.
Lupte interne în cadrul Partidului Republican
Cu toate acestea, republicanii s-au luptat asupra detaliilor măsurii ample, care include 150 de miliarde de dolari pentru apărare, finanțare suplimentară pentru securitatea frontierei, o prelungire a reducerilor de taxe adoptate în prima administrație Trump și reduceri masive de cheltuieli pentru programe precum Medicaid și Programul Suplimentar de Asistență Nutrițională. Neadoptarea legii ar fi fost un dezastru pentru Pentagon, al cărui buget fiscal 2026 a fost construit în jurul finanțării suplimentare din conciliere.
O noapte dramatică în Congres
Într-un moment dramatic de la sfârșitul nopții trecute, a părut că legea nu avea voturile republicane necesare pentru a fi adoptată. Cinci parlamentari republicani au votat inițial împotriva unei moțiuni procedurale pentru a avansa legea – suficient pentru a împiedica avansarea acesteia – în timp ce alți opt republicani s-au abținut de la vot.
Persuasiunea Speakerului Johnson
Pe parcursul mai multor ore, Președintele Camerei, Mike Johnson, a reușit să convingă toți acei parlamentari republicani să voteze în favoarea legii, cu excepția unuia: Rep. Brian Fitzpatrick din Pennsylvania. Atât Fitzpatrick, cât și Rep. Thomas Massie din Kentucky s-au opus legii în timpul votului final.
Priorități de finanțare în pachetul de apărare
Deoarece Camera a optat pentru adoptarea versiunii legii elaborate de Senat, fără modificări, versiunea Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului privind majorările cheltuielilor pentru apărare va intra în vigoare. În forma sa finală, această lege includea:
- 29 de miliarde de dolari pentru construcția de nave și alte cheltuieli legate de baza industrială maritimă. Această finanțare este crucială pentru ca Marina să poată plăti cele 16 nave solicitate în cererea sa pentru anul fiscal 2026, inclusiv două distrugătoare din clasa Arleigh Burke și un al doilea submarin din clasa Virginia.
- 25 de miliarde de dolari pentru Golden Dome, scutul intern de rachete care este una dintre cele mai mari priorități de apărare ale lui Trump, cu un cost total estimat la 175 de miliarde de dolari.
- 25 de miliarde de dolari pentru muniții, distribuiți între numeroase programe. Cea mai recentă versiune a legii SASC a adăugat investiții de 5 miliarde de dolari în lanțurile de aprovizionare cu minerale critice.
- 16 miliarde de dolari pentru a accelera tehnologiile inovatoare, cum ar fi dronele, inteligența artificială și armele cu costuri reduse. În cea mai recentă revizuire a legii, SASC a crescut finanțarea pentru Oficiul pentru Capacități Strategice de la 250 de milioane de dolari la 600 de milioane de dolari.
- 15 miliarde de dolari pentru modernizarea nucleară, cu cea mai recentă versiune a legii adăugând 150 de milioane de dolari pentru a accelera programele de livrare a armelor nucleare și eliminând 96 de milioane de dolari din cheltuielile clasificate.
- 12 miliarde de dolari pentru cerințele de descurajare Indo-Pacific. În cea mai recentă revizuire a legii, SASC a șters 5,1 miliarde de dolari din fondurile spațiale clasificate din această secțiune, adăugând 1 miliard de dolari pentru avionul spațial X-37 și 3,6 miliarde de dolari pentru sateliți militari, printre alte investiții spațiale.
- 9 miliarde de dolari pentru superioritatea aeriană. Cea mai recentă versiune a legii a șters 1 miliard de dolari din cheltuielile pentru programe clasificate și a inserat 600 de milioane de dolari pentru o aeronavă de atac la distanță lungă a Forțelor Aeriene și 500 de milioane de dolari pentru o aeronavă de atac la distanță lungă a Marinei – două eforturi care nu par să fie asociate cu un program de înregistrare cunoscut public.
Actualitate
Scandal în Moldova: Blocul „Victoria” inițiază colectarea de semnături pentru unirea cu Rusia, anunță oligarhul Ilan Șor de la Moscova
Actualitate
Val de arestări în Turcia: Erdogan intensifică presiunea asupra opoziției, acuzații de corupție aruncă o umbră asupra democrației

Trei primari ai Partidului Republican al Poporului (CHP), reținuți sub suspiciunea de corupție, stârnind indignare și acuzații de abuz de putere.
Într-o mișcare controversată, trei primari importanți ai opoziției din Turcia au fost reținuți sâmbătă, 5 iulie, sub acuzații de corupție, alimentând tensiunile politice deja existente. Zeydan Karalar, primarul orașului Adana, Abdurrahman Tutdere, primarul orașului Adıyaman, și Mühittin Bocek, primarul orașului Antalya, toți membri ai Partidului Republican al Poporului (CHP), se află acum sub anchetă, conform informațiilor furnizate de Associated Press.
Acuzații similare, destine separate?
Agenția Anadolu din Turcia a raportat că, deși cazurile primarilor din Adana și Adiyaman sunt interconectate, cel al primarului din Antalya este tratat separat. Detaliile specifice ale acuzațiilor nu au fost încă făcute publice în totalitate, dar acuzațiile de corupție planează greu asupra viitorului lor politic.
Reacția primarului Karalar: „Nu am făcut compromisuri în ceea ce privește onestitatea”
Într-o scrisoare publicată online imediat după reținere, primarul orașului Adana, Zeydan Karalar, a denunțat ceea ce el numește o detenție „nedreaptă și ilegală”. „Știți că am încercat doar să îndeplinesc datoria sacră pe care mi-ați dat-o,” a scris Karalar. „Nu m-am închinat și nici nu o voi face. Nu am făcut compromisuri în ceea ce privește onestitatea.”
CHP denunță „răzbunare politică”
Reacția din partea CHP nu a întârziat să apară. Președintele CHP, Burhanettin Buluț, a condamnat reținerile, acuzând guvernul de folosirea sistemului judiciar ca „armă de răzbunare politică”. Buluț a subliniat că „nu le pasă de lege, ci de a-și proteja propria putere” și a promis că partidul său „nu se va supune niciodată acestui sistem murdar care lovește voința poporului”. Mai mult, Bulut a lansat un apel către locuitorii din Adana pentru a protesta împotriva detenției primarului.
Un tipar alarmant?
Aceste arestări vin într-un context politic tensionat, marcat de acuzații similare îndreptate împotriva altor figuri proeminente din opoziție. Cu o zi înainte, fostul primar al orașului Izmir, Tunç Soyer, și președintele provinciei Izmir din CHP, Șenol Aslanoglu, au fost și ei reținuți sub acuzații de corupție.
În martie, Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului și un rival politic important al președintelui Erdogan, a fost de asemenea reținut sub acuzații similare. Deși Imamoglu a fost ulterior eliberat și desemnat candidat la președinție de către CHP, arestarea sa a declanșat proteste masive în toată Turcia.
Întrebări fără răspuns
Aceste evenimente ridică semne de întrebare serioase cu privire la independența sistemului judiciar turc și la utilizarea acuzațiilor de corupție ca instrument politic. Criticii susțin că președintele Erdogan folosește aceste acuzații pentru a intimida și a reduce la tăcere opoziția politică, consolidându-și astfel puterea.
Rămâne de văzut cum vor evolua aceste cazuri și ce impact vor avea asupra viitorului politic al Turciei. Un lucru este cert: tensiunile politice sunt în creștere, iar democrația turcă se află într-un moment critic.
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Târgșor: O menajerie a ilegalităților, condusă de un director cu GPS-ul defect și protejată de DIP-ul Stockholm
-
Administratieacum 2 zile
Canicula paralizează traficul greu: Restricții drastice în 15 județe din 7 iulie 2025
-
Exclusivacum 3 zile
Prahova putredă: Justiția confirmă, mafia imobiliară se destramă (incet, dar sigur!)
-
Exclusivacum 2 zile
„Ați sărit ca sacalii pe președintele nostru!”: Sindicatul Solidaritatea Ploiești acuză abuzuri și promite răzbunare
-
Exclusivacum 2 zile
Vălenii de Munte: Circul justiției continuă! Telefon confiscat ilegal și o femeie transformată în trofeu pentru polițiști prea zeloși
-
Exclusivacum o zi
Inspecția penitenciară: Spectacol de marionete sau circ cu pretenții de control?
-
Exclusivacum 5 zile
Impactul noilor măsuri fiscale asupra polițiștilor
-
Exclusivacum 3 zile
DOBROGEA, CÂMP DE EXPERIMENTE. Fermierii acuză teste ilegale și pericole geopolitice! SISTEMUL ANTIGRINDINĂ, groparul agriculturii romanesti: Dezvăluiri Incendiare!