IERI

Continuăm campania de… botezuri de la „Actualităţi”. După domnul ministru Stoica, a venit şi rîndul domnului Voloşeniuc – pe care Florin Mitu crede că-l cheamă Voloşenciuc. Încă un miel!    

O.K. 

Salutăm cu legitim interes reuşita cotidianul „Dreptatea” în probleme de difuzare. Tragem această concluzie din faptul că pe frontispiciul ziarului nu mai apare şi îndemnul de răspândire rezumîndu-se la citire.

ADEVĂRUL ZILEI.     

„Oricine ar fi fost la putere astăzi, ar fi avut aceleaşi greutăţi” – RADU CÂMPEANU.

CONCEPT. 

Parlamentarul Petrişor Moraru a lansat ieri un nou concept: privatizarea prin furt!

EVRIKA! 

Să fie CAMA (Comitetul de Acţiune pentru Modernizarea Armatei) „pompa” care alimentează CADA?

Ziarul Libertatea din 12 octombrie 1990 pag. 1-a ►

TIB ’90. Economia de piață.

Caricatură de ANDO

Domnul colonel loan George Danescu, secretar de stat, şeful Departamentului Politiei, la primul dialog cu presa:

„Dacă dumneavoastră nu mă vreţi, eu vă vreau!”

Acestea au fost cuvintele de salut pe care noul „numărul 1” al Politiei române le-a rostit ieri la întilnirea pe care a avut-o cu reprezentanţi ai mass-media bucureştene, precum şi cu corespondenţi şi fotoreporteri străini acreditaţi în Capitală. De altfel, domnia sa a şi ţinut să precizeze – pentru destindere, bineînţeles – că fursecurile aflate pe masă au şi scopul „de a ne îndulci”. Şi, într-adevăr, într-un cadru deosebit de amical, domnul colonel Ioan George Dănescu ne-a prezentat cîteva din preocupările actuale ale Poliţiei române, intenţii de viitor, ca şi greutăţi pe care această instituţie, atît de necesară, le are.
Astfel, s-a arătat că transparenţa poliţiei, atît sub aspectul structurii sale organizatorice, cît şi al activităţii şi rezultatelor concrete obţinute. reprezintă o modalitate de perfecţionare a legăturilor cu opinia publică care, alături de purtarea unui dialog deschis cu cetăţenii sau diferite categorii socio-profesionale constituie deschiderea efectivă către cetăţean, în slujba căruia îşi desfăşoară întreaga activitate. Sînt încă necesare eforturi din partea conducerii Ministerului de Interne şi a Departamentului Politiei in direcţia înregistrării unor mutaţii în structura psihologica a poliţistului, sens în care domnul colonel Dănescu consideră prioritară înţelegerea ideii de sacrificiu, transformarea ei în convingere intimă, liber însuşită şi acceptată de fiecare poliţist, de la subofiţer la general. Şi aceasta, pentru că poliţistul este realmente un om de sacrificiu si nu este vorba de unele „sacrificii mărunte”, care, la rîndul lor, nu sînt deloc de neglijat. De exemplu dacă toate categoriile sociale beneficiază de sîmbăta şi duminica libere, poliţistul trebuie să lucreze îndeosebi în aceste zile. În lupta cu infractorii, poliţistul nu cunoaşte şi nu-i este îngăduit să cunoască o viaţă tihnită, el trebuind să fie prezent la datorie „24 ore din 24”, ziua şi noaptea, din primăvară pînă-n toamnă şi…
Din păcate, mai ales în perioada imediată după Revolutie au fost situaţii în care atitudinea, poziţia neutră, inactivă, chiar indiferentă a unor cadre, au generat şi pe bună dreptate nemulţumiri din partea opiniei publice. Cauzele sînt complexe. Unele rezidă în „bîlbîiala  legislativă” existentă la acea dată, altele în… resorturile intime ale poliţiştilor, generate, la timpul respectiv, de unele neclarităţi în modalităţile concrete de intervenţie şi consecinţele acesteia.
S-a evidenţiat că Poliţia română dispune de un fond uman de mare valoare este conştientă de rolul şi locul ce-i revine în societate şi este hotărîtă să acţioneze exclusiv în temeiul legii, fără nici o influenţă. Indiferent din partea cui va veni.
Se află, de asemenea, într-o fază avansată un proiect de lege a poliţiei şi un cod al poliţistului, acte normative de valoare cardinală pentru o activitate eficientă. Menţionînd şi greutăţile pe care poliţia va trebui să le surmonteze (efective reduse, lipsa acută de specialişti, dotare precară, creşterea numărului de ultraje, faptul că 86 sută din infracţiuni sînt in momentul de fată cu autori necunoscuţi – faţă de 30-40 la sută in alte ţări), domnul colonel Dănescu, a tinut să releve hotărirea Departamentului pe care il conduce de a nu face nici un pas inapoi. O hotărire demnă de toată lauda şi, sintem convinşi, în asentimentul tuturor oamenilor de bine din tara noastră.
Cu rugămintea instaurării, între gazetari şi poliţie, a unui consens in buna credinţă, domnul colonel Ioan George Dănescu a încheiat dialogul, exprimîndu-şi insă dorinţa ca acesta să aibă loc cit mai frecvent. Sintem intrutotul de acord.

Emil JURCĂ

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MINA ÎN FOC)!

• BIOGRAFII EXEMPLARE 

CINE A MAI VĂZUT MINERI MULŢUMIŢI?    

În galeria marilor diplomaţi pe care i-a scos la iveală Revoluţia va figura, fără doar şi poate, cu litere de tipar, numele lui Costică Dobre. Un diplomat de un soi aparte, nici ca domnul Paleologu şi nici ca domnul Mazilu, spre exemplu. Ca virgulă Costică Dobre, Diplomatul-miner. 
Încă din 1977, el s-a remarcat (pe bune!) in acţiunile     greviste de pe Valea Jiului. Au fost orele lui astrale. Lider al minerilor nemulţumiţi (parcă cine a mai văzut ,mineri mulţumiţi!). După încheierea grevei s-a transferat     de la întreprinderea Minieră Paroşeni la întreprinderea de reparaţii auto din Craiova, unde a lucrat ca sudor. Cu sprijinul părintesc al lui Emil Bobu, a urmat, în perioada 1982-1987 cursurile, „fără frecvenţă” (şi fără… prea mult folos) ale Academiei „Ştefan Gheorghiu”. După absolvire     a solicitat insistent să fie repartizat într-o funcţie de mare răspundere, căreia i se credea predestinat. Printre care acelea de prim secretar de judeţ sau ofiţer, superior     în securitate, cereri care, în mod abuziv nu i-au fost satisfăcute, pe motiv de sănătate necorespunzătoare (pe plan psihic). De parcă toţi ceilalţi prim-secretari sau securişti erau sănătoşi! În 1988 a fost numit, totuşi, în funcţie de vicepreşedinte (doar!) la Cooperativa meşteşugărească „Doljana” din Craiova.    
Mare patriot, Costică Dobre şi-a oferit, încă din 1977, serviciile fostelor organe de securitate. Se pare că ar fi furnizat unele informaţii, ţinînd însă la preţ: a solicitat (şi a primit) anual intre 10 000 şi 15 000 lei, pentru care a dat, corect şi onest, chitanţe. Tip de o mare vigilenţă revoluţionară, in anii 1988 şi 1989 a semnalat în mod repetat „organelor în drept” că lucrătorii din subordine ar fi intenţionat să iniţieze acţiuni de protest. Dup Revoluţie a fost schimbat din funcţie la cererea insistentă a cooperatorilor. A prins momentul şi „pac-la-Televiziune”, încercind să se erijeze în reprezentant şi chiar lider al minerilor     din Valea Jiului. Nerecunoscători, aceştia l-au contestat. Profund îndurerat de această atitudine, a devenit un „golan” fervent, încercînd şi varianta cu greva foamei.
Cum-necum, a reuşit să pătrundă (prin efractie) în sălile unde se ţineau nişte cursuri organizate de către Ministerul de Externe. Devenind, culmea, diplomat!
Cum a ajuns la Londra, rămîne un mister. Cum a ajuns de la ambasadă la poliţie, este foarte simplu: cu banii… ambasadei!
O biografie, intr-adevăr exemplară!

AMBIDEXTRU    

Ziarul Libertatea din 12 octombrie 1990 pag. a 2-a ►

Ziarul Libertatea din 12 octombrie 1990 pag. a 3-a ►

Ziarul Libertatea din 12 octombrie 1990 pag. a 4-a ►

Vizita directorului administrativ al F. M. I. in România

(Agenţia Reuter)

Directorul administrativ al Fondului Monetar Internaţional (F.M.I.), Michel Camdessus, se află în vizită la Bucureşti, unde a afirmat că pot trece săptămîni sau poate chiar luni pînă la luarea deciziei cu privire la acordarea de credite acestei ţări. Vizita sa în România reprezintă răspunsul la cererea de acordare a unui ajutor financiar, formulată de guvern, în vederea refacerii economiei în declin, după patru decenii de politică stalinistă.
„Oricine îşi poate imagina că această ţară, ce se confruntă simultan cu efectele crizei din Golf, desfiinţarea CAER şi costul tranziţiei către economia de piaţă, are mari dificultăţi”, a declarat Camdessus într-un interviu.
România are nevoie de sprijinul F.M.I. pentru Consulting şi asistenţă tehnică în scopul alcătuirii unor programe economice şi în încercarea de a obţine ajutorul comunităţii internaţionale, a spus reprezentantul F.M.I. El a adăugat că F.M.I. va încerca să convingă comunitatea internaţională să acorde sprijin României, dar toate acestea nu vor putea înlocui eforturile proprii ale ţării.
În ultimul timp, Bucureştiul a încercat să restabilească legătura cu F.M.I., deşi relaţiile cu acest organism fuseseră puternic afectate de fostul dictator Ceauşescu, care ameninţase cu retragerea din F.M.I. înainte de răsturnarea sa, în decembrie trecut. Noua conducere a ţării a cerut credite din partea unor instituţii ca F.M.I. pentru a revitaliza economia ţării, secătuită de politica lui Ceauşescu de a plăti datoria externă, care în 1931 ajunsese la 11 miliarde dolari, dar care a fost achitată pînă în decembrie.

Ultima oră • Ultima oră

Adrian Năstase în drum spre Beijing

Ministrul afacerilor externe al României, domnul Adrian Năstase, a plecat, vineri noaptea, la Beijing, într-o vizită oficială, ia invitaţia omologului său chinez. 
Intr-o declaraţie făcută, înaintea plecării unui redactor al Agenţiei „Rompres”, dl. ministru Adrian Năstase a spus: Vizita pe care o voi efectua este motivată economic şi politic şi dă expresie orientării politicii externe a României care, fiind localizată mai ales spre Europa, încearcă să stabilească contacte flexibile şi eficiente şi cu celelalte zone ale globului. Din punct de vedere economic, avem un interes evident în a exporta produse româneşti şi, de asemenea, să obţinem bunuri de consum. Vizita în China se înscrie într-o viziune politică pragmatică, ce nu este distorsionată de prejudecăţi sau false percepţii.
Programul vizitei înscrie, intre altele, convorbiri între şefii diplomaţiilor celor două ţări şi o primire la preşedintele R.P. Chineze.

Afirmaţii fără suport

Referindu-se la o ştire recent difuzată de Agenţia bulgară de presă – BTA – privind discuţiile avute de ministrul de externe bulgar cu ambasadorul român la Sofia. MAE al României este informat că, contrar celor afirmate de partea bulgară, măsurătorile efectuate de partea română, în zilele de 17, 20, 21 şi 23 septembrie, în zona oraşului Giurgiu nu au înregistrat depăşiri în ce priveşte concentraţia de ioni de clor.
De altfel, a ţinut să precizeze ambasadorul Traian Chebeleu, în cadrul conferinţe săptămînale a Ministerului de Externe, conducerea Combinatului chimic din Giurgiu a făcut cunoscut că, în perioada menţionată, secţiile combinatului care ar fi putut emana ioni de clor nu au funcţionat. In consecinţă, afirmaţiile părţii bulgare nu au nici o bază legală – a spus ambasadorul Chebeleu, afirmînd că ele se încadrează în campania nejustificată de amplificare a ideii că poluarea oraşului Ruse nu ar proveni de la sursele proprii ale acestui oraş, ci de la Combinatul din Giurgiu. In convorbirile cu M.A.E. bulgar, ambasadorul român a ţinut să precizeze că partea română îşi respectă obligaţiile asumate prin înţelegerile realizate de cei doi prim-miniştri, la 4 Iulie a.c., şi a cerul ca şi partea bulgară să respecte cele convenite.