Connect with us

Actualitate

Remember 12 septembrie 1990 – Presa acum 30 de ani

Publicat

pe

SORRY

Cerem scuze domnului Dragomir Magdin de la „Tineretul Liber” pentru impedimentele create prin faptul că „Inspectorul L” a indrăznit să vadă în „negru” situaţia de la „Mărul de Aur” exact în ziua în care domnia sa avea acolo masă rezervată I Dăm, în compensaţie, nota 10 acestei unităţi, pentru modul în care șeful său vorbește la telefon I Dovadă că, vorba dumisale, sîntem serioşi I

A.P (ca și B.B.C.) Pe lungimea de undă a minciunii!

Ieri 11 septembrie 1990, posturile americane de televiziune NBC şi CNN, precum şi alte mijloace de comunicare în masă au difuzat o ştire, preluată după agenţia A.P., potrivit căreia România ar cumpăra petrol irakian în pofida sancţiunilor economice adoptate de Organizaţia Naţiunilor Unite.

M.A.E. este împuternicit să dezmintă cu toată tăria această ştire, care nu are nici un fel de fundament real şi care constituie practic un fals.

Budapesta dă din coate!

Rompres a primit, din partea Ministerului Afacerilor Externe, următorul Comunicat de presă:    
La 8 şi 9 septembrie a.c., Radio Budapesta a difuzat ştirea potrivit căreia unele state, printre care România, Bulgaria şi Iugoslavia, ar fi semnalat Organizaţiei Naţiunilor Unite, că, din cauza dificultăţilor lor economice, nu sînt în măsură să satisfacă deciziile Consiliului de Securitate luate împotriva Irakului.
În susţinerea acestei ştiri, Radio Budapesta invoca o comunicare a secretarului general al O.N.U., Javier Perez de Cuellar. Aceeaşi ştire a fost difuzată şi de radio „Vocea Americii” la 8 septembrie a.c.
În ceea ce priveşte România, Ministerul Afacerilor Externe declară că o astfel de ştire este total lipsită de orice temei şi apreciază că ea reflectă lipsa de probitate profesională a redactorilor respectivi.
Secretarul general al O.N.U nu a făcut nici o comunicare sau comentariu care să fi putut constitui temeiul unei astfel de mistificări brutale a adevărului. Probabil că anumitor cercuri le este greu să accepte rolul pe care România, în calitatea sa de preşedinte pe luna august a.c. al Consiliului de Securitate, l-a avut in asigurarea solidarităţii internaţionale care a stat la baza adoptării celor cinci rezoluţii ale Consiliului în problema situaţiei din Golf.

N. RED. Guvernanţilor de la Budapesta le este teamă că nu se vor înfrupta cît cred ei că trebuie (scop in care şi-au declarat şi o cifră a afacerii fantezistă cu IRAK-ul: peste 700 milioane dolari ?!) din „tortul” compensaţiilor. Ştirile de genul acesta fac parte dintr-o strategie de dare din coate, spre masa compensaţiilor. Pe principiul: „Dacă ţine, bine…”.

Ziarul Libertatea din 12 septembrie 1990 pag. 1-a ►


Privatizare
Caricatură de ANDO


Conferinţa de presă a Rabinilor. De la stînga la dreapta: Lordul IMANUEL JACOBOVITZ (Rabinul şef al Marii Britanii), dl. MOSES ROSEN (Rabinul şef al României) şi dl. JOSEPH SITRUK (Marele Rabin al Franţei).
Foto: Lucian Simion

Cel mai înalt forum evreiesc european s-a reunit la Bucureşti

– Lord IMANUEL JACOBOVITZ (Şef Rabinul Marii Britanii): Fraţii noştri din România se bucură de o libertate religioasă totală”.
– JOSEPH SITRUK (Marele Rabin al Franţei): „Avem încredere în asigurările Guvernului că antisemitismul nu va găsi teren de manifestare în România“.
– MOSES ROSEN (Rabinul şef al României): „Nu înţeleg de unde curge atîta venin în presa care denigrează”.

În zilele 10 şi 11 septembrie au fost prezenţi în Bucureşti membrii prezidiului Confederaţiei Rabinice Europene pentru a participa la reuniunea semes-
trială a forumului. Dl. Moses Rosen — Rabinul şef al României a avut ca invitaţi pe: Lord Imanuel Jacobovitz — şef Rabinul Marii Britanii, Joseph Sitruk — Marele Rabin al Franţei, R. Sirat — şef Rabinul Parisului, Leon Masliach — secretar general al Consistoriului evreilor din Franţa, Meir Lowinger — şef Rabinul Elve-
ţiei, Elle Toaff — şef Rabinul Italiei, Meir Just — şef Rabinul Olandei, A Gulgui — şef Rabinul Belgiei, Caain Eisenberg — şef Rabinul Austriei, Ephrain Mirivis — şef Rabinul Irlandei, Dr. Zvi Feine — Director Joint pentru România, Serge Chajgenbaun — secretar

(Continuare în pag. a IV-a)

(Urmare din pag. 1)
general al Congresului Mondial Evreiesc European. Delegaţia a fost primită de preşedintele României şi de primul ministru, realizîndu-se un schimb de opinii în problema minorităţilor.
În conferinţa de presă organizată după această întîlnire, rabinii invitaţi şi-au exprimat mulţumirea faţă de modul cum este tratată minoritatea evreiască în România, chiar dacă s-au semnalat unele tendinţe antisemite la o anumită fracţiune a presei. DI. Joseph Sitruk a, remarcat că „românii nu sînt antisemiţi ca popor, dar există persoane de extremă dreapta care proliferează un antisemitism specific Europei de Est“. Lordul Imanuel Jacobovitz a preluat aceeaşi idee, dar a relevat că din întilnirile cu dl. Iliescu şi dl. Roman a reţinut asigurări că problemele minorităţilor (nu numai ale celei evreieşti) vor fi rezolvate. Dintre soluţiile propuse de dînsul desprindem pe aceea a cultivării mai intense a religiei — pentru a crea punţi între oameni — mai ales printre tinerii de astăzi care în comunism n-au primit nici cea mai elementară educaţie religioasă.
În încheiere, Rabinul şef al Marii Britanii a adresat un salut guvernului şi poporului român pentru „strădaniile pe care Ie depun în vederea instaurării trainice a valorilor, celor mai înalte ale prieteniei intre oameni”. Lordul Jacobovitz a relevat totodată rolul presei, şi al mijloacelor de comunicare în general, in promovarea păcii şi a bunei înţelegeri intre diferitele etnii.

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• „DE CE BAT CLOPOTELE, MITICA ?“ – Seria a II-a

Persoane informate din anturajul regizorului Lucian Pintilie susţin că acesta s-ar afla deja intr-o fază avansată a filmărilor pentru seria a II-a a filmului „Do ce bat clopotele, Mitică?”. Este un film dedicat unor episoade mai puţin cunoscute ale revoluţiei şi îi are în fruntea distribuţiei pe Doina Cornea şi Dumitru Mazilu. Aceleaşi persoane afirmă că ar fi văzut o parte a decupajului regizoral din care reieşea faptul că în preajma revoluţiei, Doina Cornea i-a telefonat din Cluj lui Dumitru Mazilu, aflat la Bucureşti, comunicîndu-i parola: „De ce bat clopotele, Mitică?”. Atunci Mazilu s-a apucat, cu largul concurs al familiei, să redacteze celebrul său raport referitor la drepturile omului, folosind în acest scop toate cearşafurile din casă. Interceptînd telefonul, Securitatea şi-a dat seama că e ceva dubios la mijloc şi a purces, de urgenţă, la reţinerea celor doi conspiratori, nu înainte însă ca Doina Cornea să apuce să mai dea un telefon, în Franţa, fiice sale, comunicîndu-i: „Spune-i Iui Francois că e O.K. !“. Nu ştim cum decurse acţiunea în continuare. Ştim doar că filmările au Ioc alternativ, în Elveţia şi Franţa, şi că în calitate de producător, pe generic se va afla înscris numele lui Mihai Lupoi. Premiera peliculei se va desfăşura, concomitent, la Moscova, Washington şl Budapesta la finele lunii decembrie.

• ÎN CURÎND – O NOUA EMISIUNE I

În curind, postul de radio „FUN“, va difuza o nouă emisiune de mare atracție. Ea se numeşte: „Marian Munteanu răspunde ascultătorilor“ și se va difuza în fiecare zi de 13 ale lunii, de-a lungul întregului program de emisie. Cu acest prilej, liderul Ligii Studenților va face un scurt istoric al „UNI-FUN”-ului și va oferi adevărata versiune asupra atacului asa-zis terorist la care au fost supuşi membrii redacţiei. Ne permitem o mică indiscreţie: cei care i-au agresat și sechestrat atunci pe D.J.-ii de la UNI-FUN, erau mineri deghizaţi în studenţi. De ce? Vă lăsăm pe dumneavoastră să ghiciţi! 

• GURA LUMII ARE Şl… LIMBĂ I

Aici se vînd publicaţii în… limba română I

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 12 septembrie 1990 pag. a 2-a ►

Ziarul Libertatea din 12 septembrie 1990 pag. a 4-a ►

 

ÎN LIMITELE CREDIBILULUI

Cine a fost al treilea din Malta? (IV)

Continuăm să reproducem, din hebdomadarul „L’Apostrophe”, ancheta realizată de o echipă de cinci reporteri speciali, pe urmele uneia dintre cele mai spectaculoase şi mai neaşteptate afaceri, diplomatice ale acestui secol. 
Serialul, intitulat „La Terre, comme un gateau” („Terra ca un tort”) începe cu relatarea unui episod de pe vasul „Maxim Gorki“, ancorat în largul ţărmurilor Maltei, la al cărui bord avea loc întîlnirea Bush—Gorbaciov de la finele anului trecut. 
„Eroul“ serialului este un steward sovietic — Grigore Băltacea — care e solicitat să ducă în salonul oficial o comandă. 
Cu acest prilej zăreşte ceva ce nu ar fi trebuit să zărească, urmarea fiind că serviciile secrete ale celor două supraputeri îl fac să dispară peste bord. 
În mod miraculos este salvat de un petrolier românesc — „Timişoara” — care trecea prin apropiere…

„Căpitanul — Grigore îşi dădu între timp seama de semnificaţia treselor sale — ieşi, iar el rămase din nou singur în cabina îngustă. Zăbovi un timp cu privirile asupra calendarului „Adesgo”, de unde-I fixa o fiinţă vaporoasă cu nişte picioare mai lungi decît crezuse el vreodată că o femeie ar putea fi înzestrată de la natură. Pe calendar, data de 17 decembrie era marcată cu o carioca de culoare roşie. Nu încercă să-şi dea seama de semnificaţie. 
Se simţea prea obosit. Tot ce se petrecuse în ultimele ore îi semăna din ce în ce mai mult cu un coşmar. Revăzu, ca în vis, faţa imobilă şi salutul regulamentar al căpitanului său, în timp ce haidamacii din serviciile de pază îl cărau pe sus spre bord, sub rafalele de vînt şi apă rece. 
Acum îi veni în minte ideea că semăna cu o statuie de ceară. Mişcările, la început imperceptibile, ale vasului, îl făcură să tragă concluzia că marea devine din nou agitată. 
Uşa cabinei sa deschise brusc şi îşi făcu din nou apariţia civilul. „Scoală-te şi îmbracă-te, imediat!“ Tonul vocii acestuia îl făcu să bănuiască ceva grav. 
Se îmbrăcă cu greu. Hainele îi erau încă jilave. Se ţinea cu dificultate pe picioare. 
Ieşiră din cabină, parcurseră un lung culoar şi ajunseră pe punte. O punte lungă, tipică de petrolier. 
Ajunşi la pupa, se opriră în faţa unei uşi, civilul scoase din buzunar o cheie cu care descuie. 
Pătrunseră într-o sală mare, cu fotolii, mese joase, mochetă de culoare deschisă. Pe fotolii, în atitudini relaxate, stăteau vreo duzină de bărbaţi. 
Toţi bronzaţi sau cu tenul închis, majoritatea cu mustaţă şi îmbrăcaţi în nişte combinezoane negre. II priveau cu nişte ochi goi, lipsiţi ds expresie. 
Civilul rosti ceva, într-o limbă guturală, necunoscută. Unul dintre bărbaţii aflaţi în încăpere se ridică alene, veni cu paşi legănaţi spre Grigore şi cînd ajunse în faţa lui, îi trase, fulgerător, o palmă năpraznică, cu dosul mîinii stîngi. 
Se prăbuşi aproape instantaneu cu nasul în mocheta al cărei desen îi sugera un motiv cunoscut”.

(Continuare in numărul viitor)


ORDIN DE ZI al ministrului de Interne

La 13 Septembrie aniversăm 142 ani din ziua în care, prin sîngele vărsat în lupta cu armata otomană, neînfricata companie de pompieri din Bucureşti, de sub comanda căpitanului Pavel Zăgănscu, a transformat Dealul Spirii într-una din redutele eroismulul exemplar ale Revoluţiei paşoptiste româneşti. De altfel, unităţile de pompieri militari, create in prima jumătate a veacului trecut, aveau să se afle — de fiecare dată cînd istoria a impus-o — în prima linie a tuturor marilor evenimente care au hotărît soarta ţării în ultimii 155 de ani. Şi în războiul de Independenţă, din 1877—1878 — încadraţi în baterii de artilerie — şi în conflagraţia din 1916— 1918 — cînd România a luptat pentru cauza sfîntă a reîntregirii sale — ca şi în cel de-al doilea război mondial, bravii pompieri militari şi-au dus cu cinste la bun sfîrşit misiunile, chiar şi cu condiţia sacrificiului suprem, la nevoie. Tot astfel, făcîndu-şi datoria cu dăruire şi competenţă, neobosiţi și netemători, ei au fost alături de popor în zilele Revoluţiei din decembrie 1989. Intervenind, cu acelaşi, curaj din totdeauna— sub tirul dezlănţuit al armelor — pentru salvarea vieţilor concetăţenilor lor şi stingerea sutelor de incendii izbucnite în timpul luptelor, militarii pompieri au dat — şi de această dată — jertfa de sînge cerută de înfăptuirea idealurilor naţiunii căreia îi aparţin.

Ministru de Interne
Doru Viorel URSU

(Continuare in pag. a IV-a) / (Urmare din pag. 1)

Domnilor ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri,
Dragi ostaşi,
Rememorăm legendara luptă din Dealul Spirii cu conştiinţa faptului că POMPIERII ROMÂNI sîntstimaţi, îndrăgiţi şi preţuiţi pentru modul în care îşi îndeplinesc misiunea — de o imensă importanţă socială şi economică — de a preveni şi stinge incendiile, de a combate efectele calamităţilor şi catastrofelor.
În demersul regîndirii și restructurării întregii societăţi româneşti, pompierilor militari şi sutelor de mii de pompieri civili — adevărată forţă la nivel naţional — le revin răspunderi ample privind diversificarea şi sporirea eficienţei activităţii de prevenire a incendiilor, creşterea capacităţii de intervenţie pentru stingere, pe fondul întăririi continue a ordinii şi disciplinei.
Cu prilejul sărbătoririi Zilei Pompierilor din România, vă felicit, domnilor ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, elevi şi ostaşi din trupele de pompieri, pe dumneavoastră, membri al formaţiilor civile de pompieri, urîndu-vă să onoraţi cu noi fapte de profesionalism, curaj şi demnitate distinsul renume al nobilei arme pe care o slujiţi.

GENERALUL VLAD CONFIRMĂ: La Timișoara au fost infiltraţi terorişti străini!

– Este solicitată prezenţa presei!

În cursul zilei de marţi, procesul intentat generalului în rezervă, Vlad Iulian, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, a continuat cu depoziţia şi interogatoriul inculpatului. Acesta a ţinut să precizeze că recunoaşte şi menţine numai declaraţiile olografe luate în timpul urmăririi penale, calificînd, totodată, declaraţiile dactilografiate ce i s-au luat ca „incluzînd inexactităţi”.

(Continuare în pag. a IV-a) / (Urmare din pag. 1)

Fostul general de securitate este trimis în judecatasub acuzaţia de complicitate la genocidul comis împotriva manifestanţilor din Timişoara, Bucureşti şi alte oraşe în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, actul de acuzare incriminîndu-l pentru faptul că a îndeplinit ordinele dictatorului Ceauşescu de a se reprima aceste manifestaţii, ordin dat în şedinţa comitetului politic executiv al cc al pcr, la care inculpatul a participat. În acest sens, el a precizat că a dat ordin să nu se respecte dispoziţiile de a se trage şi că a indicat, personal, la Timişoara, generalului Macri de a „nu se trage în populaţie şi de a nu implica securitatea in această acţiune”. El a adresat, în continuare rugămintea de a se permite accesul în toate fazele procesului a reprezentanţilor români şi străini ai mass-mediei, subliniind că poporul român are dreptul să cunoască „ce am făcut şi ce a făcut instituţia pe care am condus-o înainte, în timpul şi după Revoluţie”.
Depoziţiile lui Vlad Iulian promiteau dezvăluiri interesante. Fostul general de securitate a aruncat o nouă lumină asupra evenimentelor de la Timişoara, asupra mecanismelor represiunii, precum şl asupra intereselor care au condus la anihilarea securităţii ca instituţie de protejare a statului. În acest context, acuzatul a confirmat unele speculaţii anterioare, relevînd că organele de securitate deţineau date privind intenţia unor puteri străine de a destabiliza situaţia din România și a profita de acest lucru. Totodată, el a precizat că au fost infiltrate în ţară o serie de elemente teroriste — unele din ele fiind arestate — care au mărturisit scopul cu care au venit in România.
Inculpatul a prezentat şi alte detalii, dar care, potrivit aprecierii preşedintelui completului de judecată, nu prezentau interes pentru proces.
Acuzatul s-a plîns că împotriva sa a fost comisă o gravă ilegalitate: fiind arestat la 31 decembrie 1989, mandatul a fost emis pe 19 martie 1990, ceea ce este împotriva prevederilor codului de procedură penală. De asemenea, el s-a plîns că împotriva ofiţerilor de securitate s-a declanşat, după Revoluţie, o adevărată vînătoare, mulţi dintre ei fiind arestaţi, molestaţi şl anchetaţi fără să fi fost vinovaţi. El a mai ţinut să sublinieze încă o dată că a interzis securităţii — la toate eşaloanele — să tragă în manifestanţi şi că acest ordin a fost respectat, membrii securităţii neluînd parte la represiuni. „Nu am crezut că Ceaușescu va ajunge să dea ordin să se tragă în popor, iar cînd a făcut-o m-am hotărit să mă dezic de jurămintul militar de credinţă şi să nu dau curs acestui ordin” — a declarat inculpatul.

 

Domnul Milos Alcalay, ambasadorul Venezuelei: „Atî de departe în spaţiu, dar atît de aproape în spirit şi aspiraţii!“

Am primit la redacţie vizita domnului Milos Alcalay, noul ambasador al Venezuelei la Bucureşti. Domnia sa şi-a prezentat scrisorile de acreditare doar cu cîteva ore înainte de evenimentul primelor alegeri libere din România, avînd atunci prilejul să adreseze urări de succes pentru consolidarea procesului democratic din ţara noastră. „Venezuela este una dintre primele țări care au recunoscut guvernul ce a rezultat din Revoluţia din Decembrie şi a urmărit cu interes evoluţia democratică şi pluralistă a României şi a ţărilor din Europa de Est, cu speranţa instituționalizării Dialogului Est-Sud“ — ne-a declarat domnul ambasador. Ce reprezintă acest dialog? O interesantă iniţiativă a Grupului de la Rio — expresia unei diplomaţii prezidenţiale ce reuneşte pe şefii de stat ai Argentinei, Braziliei, Columbiei, Mexicului, Perului, Uruguayului și Venezuelei, prin întîlniri anuale, destinate a dezvolta și întări democraţia, a evita conflictele şi a revigora politica de integrare latino-americană —    menită a face mai bine înţeles extraordinarul proces de o deosebită semnificaţie, nu numai pentru context european, dar şi pentru cel mondial. Domnul ambasador apreciază în mod deosebit contribuţia României la acest proces, ţară care s-a eliberat de dictatură printr-un dureros tribut de sînge. „Ne simţim aproape de România, nu numai datorită faptului că ea constituie o oază de latinitate în această parte a Europei, dar şi pentru similitudinea evoluţiilor politice. Şi noi ne-am debarasat de dictatură şi încercăm să consolidăm democraţia. Şi noi păşim pe drumul economiei de piaţă, iar modelul românesc ne va fi cu siguranţă de mare folos”. Cu prilejul vizitei, domnul Alcalay ne-a oferit primul număr al buletinului „Ştiri din Venezuela”, o iniţiativă pe care o datorăm nu numai „antecedentelor” domniei sale (a lucrat, mai mulţi ani, în calitate de corespondent de presă) dar mai ales dorinţei de a face cunoscut preocupările de consolidare a unor relaţii caracterizate prin bunăvoinţă şi căldură. Buletinul conţine un editorial, semnat de către domnia sa, reportajul prezentării scrisorilor de acreditare, relatări despre ajutoarele trimise orfanilor din Bucureşti de către venezueleni de origine română, despre o donație de cărţi către Institutul de istorie „Nicolae larga”, comentarii politice referitoare la reuniunea la nivel înalt a grupului Andin, la întîlnirea cu CEPAL de la Caracas, la reuniunea Grupului celor 15, sau la primul dialog EST-SUD. Sînt lucruri interesante ce denotă preocuparea notabilă pentru ca oamenii din cele două ţări ale noastre să se cunoască şi să-şi înţeleagă mai bine aspiraţiile. Lucru pentru care îi mulţumim domnului Milos Alcalay, în numele cititorilor „Libertăţii”.

Octavian ANDRONIC

Şedinţa Adunării Deputaţilor

După ce marţi, dimineaţa au fost ascultate unele considerente asupra Legii privind societăţile comerciale, Adunarea Deputaţilor a dezbătut şi aprobat primele trei articole din acest important proiect de act normativ.
La reluarea (lucrărilor şedinţei a asistat dl. Andre Bertouille, membru al parlamentului belgian, chestor al Camerei Reprezentanţilor, care se află într-o vizită în ţara noastră.
Înainte de a se intra în ordinea de zi, un deputat din partea F.S.N. a informat că în ziarul „România liberă” din 16 august, a.c., în unul din articole au fost utilizate formulări şi aprecieri ce pot fi considerate, de către parlamentari, drept calomnii la adresa lor, propunînd în consecinţă că membrilor colectivului acestei publicaţii să li se retragă acreditările la lucrările Adunării Deputaţilor. La intervenţia preşedintelui Adunării Deputaţilor, dl. Dan Marţian, deputaţii au aprobat, cu majoritate de voturi, ca această chestiune să fie analizată de Biroul permanent al adunării, concluziile urmînd să fie supuse validării Adunării Deputaţilor.

Actualitate

Ce se întâmplă după rambursarea integrală a unei linii de credit IFN

Publicat

pe

Ce se întâmplă după rambursarea integrală a unei linii de credit IFN

Rambursarea integrală a unui împrumut acordat de o instituție financiară nebancară nu înseamnă întotdeauna și închiderea contractului de credit. În cazul liniilor de credit revolving, consumatorul poate ajunge să nu mai aibă nicio datorie, însă contractul să rămână activ, iar suma rambursată să poată fi utilizată din nou.

Această diferență a fost documentată în urma unor teste în care au fost contractate și rambursate efectiv credite de la mai multe instituții financiare nebancare din România.

Experiențele prezentate de site-ul debitorul.ro arată că închiderea unei linii de credit poate necesita o procedură separată, chiar dacă împrumutul a fost achitat integral și soldul datorat a ajuns la zero.

Rambursarea datoriei nu închide întotdeauna contractul

Un exemplu documentat este cel al unei linii de credit în valoare de 4.500 de lei, din care au fost utilizați efectiv numai 500 de lei.

După rambursarea împrumutului, creditorul a transmis inițial un document care confirma închiderea tranșei de 500 de lei. Documentul nu atesta însă și încetarea contractului aferent liniei de credit de 4.500 de lei.

Pentru închiderea definitivă, a fost necesară o solicitare suplimentară, în urma căreia instituția financiară a emis o a doua confirmare, referitoare explicit la linia de credit.

O situație similară a fost întâlnită în cazul unui împrumut de 700 de lei, rambursat integral a doua zi după acordare. Deși creditorul confirmase restituirea banilor, linia de credit nu fusese închisă definitiv.

Solicitarea de încetare a contractului a fost transmisă ulterior, iar creditorul a confirmat închiderea pe 2 noiembrie 2026. A doua zi, actualizarea a putut fi verificată și în evidențele Biroului de Credit.

De ce rămâne activă o linie de credit după rambursare

Spre deosebire de un împrumut clasic, acordat pentru o perioadă determinată și cu o scadență stabilită, o linie de credit revolving permite, în condițiile contractului, reutilizarea sumelor rambursate.

Prin urmare, achitarea datoriei poate avea ca efect refacerea limitei disponibile, fără ca relația contractuală să înceteze automat.

Într-un alt test, după rambursarea integrală a celor 500 de lei utilizați, aceeași sumă a redevenit disponibilă pentru o nouă retragere. Linia de credit a rămas activă până când a fost solicitată separat închiderea acesteia.

Acest mecanism nu reprezintă, în sine, o neregulă. El face parte din funcționarea produsului financiar, însă poate crea confuzii atunci când consumatorul consideră că efectuarea ultimei plăți echivalează cu încetarea contractului.

Ce documente trebuie verificate

Experiențele documentate evidențiază importanța diferenței dintre confirmarea unei plăți, adeverința de achitare integrală și documentul care atestă închiderea definitivă a liniei de credit.

Un sold zero confirmă că nu mai există o sumă de rambursat la acel moment, dar nu dovedește neapărat încetarea contractului.

Consumatorii care nu mai doresc să utilizeze o linie de credit trebuie să verifice procedura de închidere prevăzută în contract și să solicite, atunci când este necesar, confirmarea scrisă a încetării acestuia.

Verificarea ulterioară a informațiilor raportate în Biroul de Credit poate oferi date suplimentare despre situația împrumutului, fără să înlocuiască însă documentul emis de creditor.

Testele arată că administrarea unui credit nu se încheie întotdeauna în momentul ultimei plăți. Pentru o închidere definitivă, este important ca atât obligațiile de plată, cât și situația contractuală să fie clarificate.

Citeste in continuare

Actualitate

Tablă cutată: când este potrivită și ce trebuie să urmărești când o alegi

Publicat

pe

Tabla cutată este o soluție practică pentru numeroase lucrări de construcție și amenajare, de la acoperirea garajelor și magaziilor până la realizarea gardurilor sau placarea anexelor. Datorită greutății reduse, este ușor de manipulat și permite acoperirea rapidă a suprafețelor mari. Pentru un rezultat rezistent și durabil, este important să alegi profilul potrivit și să acorzi atenție structurii de susținere și montajului.

Nu alege tabla doar în funcție de culoare sau preț. Verifică panta acoperișului, distanța dintre pane ori șipci, expunerea la vânt și zăpadă, precum și tipul de protecție al foii. Următorii pași te ajută să compari corect variantele disponibile.

1. Ce este tabla cutată și de ce contează forma profilului?

Tabla cutată este o foaie de oțel profilată, de regulă zincată sau prevopsită. Cutele trapezoidale ori ondulate cresc rigiditatea materialului față de o tablă plană cu aceeași grosime. Astfel, foaia poate susține mai bine încărcările dintre punctele de sprijin.

Denumiri precum T8, T18 sau T35 indică, de obicei, înălțimea cutei, exprimată în milimetri. Un profil jos se potrivește pentru garduri, fațade sau plafoane. Profilele medii și înalte răspund mai bine cerințelor unui acoperiș de anexă, ale unei hale sau ale unui depozit, unde distanțele dintre pane sunt mai mari.

Compară profilul cu structura existentă. O cută mai înaltă nu rezolvă automat orice problemă dacă foaia este prea subțire sau panelele sunt montate la distanțe prea mari.

2. Unde poți folosi tabla cutată?

Tabla cutată este potrivită pentru diverse construcții și amenajări, în special acolo unde nu este necesară o învelitoare cu proprietăți de izolare termică. Printre cele mai frecvente utilizări se numără:

  • magazii, garaje, șoproane, carporturi și foișoare;
  • ateliere, depozite și adăposturi agricole;
  • garduri și împrejmuiri opace;
  • placări pentru pereți exteriori sau compartimentări;
  • acoperișuri de anexe, dacă respecți panta minimă indicată de producător.

În cazul unei locuințe sau al unui spațiu încălzit, tabla cutată trebuie să facă parte dintr-un sistem de acoperiș care asigură și izolarea termică și fonică. În funcție de structura acoperișului, acesta poate include o membrană anticondens, un spațiu de ventilare, termoizolație și o barieră de vapori pe partea interioară. Dacă acoperișul are o formă complexă, cu mai multe dolii, coșuri sau ferestre de mansardă, consultă un proiectant pentru stabilirea soluției potrivite.

3. Cum alegi grosimea tablei cutate în funcție de proiect?

Grosimea foii influențează rigiditatea și comportarea la montaj. Pentru garduri, placări sau anexe cu reazeme dese, poți analiza variante precum tabla cutată 0,4 de la MatHaus. Înainte de comandă, verifică întotdeauna fișa produsului și recomandările privind distanțele dintre elementele de susținere.

Pentru acoperișurile expuse la zăpadă sau vânt puternic, grosimea și profilul tablei trebuie alese în funcție de condițiile climatice din zonă și de structura de susținere. De exemplu, un garaj construit într-o zonă de deal poate avea cerințe diferite față de o copertină amplasată într-o curte ferită de vânt. Proiectantul trebuie să țină cont de aceste aspecte și să stabilească soluția potrivită pentru fiecare construcție.

Verifică și lățimea utilă, nu doar lățimea totală. Lățimea utilă arată suprafața pe care o acoperă efectiv fiecare foaie după suprapunere.

4. Cum previi infiltrațiile prin montarea corectă a tablei cutate?

Respectă panta minimă recomandată pentru profilul ales. La pante mici, apa se evacuează mai lent, iar suprapunerile cer atenție suplimentară. Folosește benzi de etanșare compatibile acolo unde producătorul le indică și montează accesoriile de acoperiș: coamă, sorturi, dolii și închideri laterale.

Urmează câteva reguli simple pe șantier:

  • verifică planeitatea șipcilor, a panelor sau a traverselor;
  • fixează foile cu șuruburi autoforante prevăzute cu garnitură;
  • nu strânge excesiv șuruburile, deoarece garnitura se poate deforma;
  • taie tabla cu foarfeci de tablă sau cu unelte recomandate;
  • evită discul abraziv, fiindcă scânteile pot afecta stratul protector.

Poartă mănuși, încălțăminte aderentă și echipament împotriva căderii la lucrările pe acoperiș. Foile au muchii tăioase, iar vântul le poate destabiliza în timpul manipulării.

5. Protecția împotriva coroziunii și întreținerea tablei cutate

Oțelul zincat are protecție împotriva coroziunii, iar tabla prevopsită adaugă un strat de finisaj și opțiuni de culoare. Inspectează foile la recepție. Zgârieturile adânci, marginile deteriorate sau deformările pot crea probleme după montaj.

Cere declarația de performanță și verifică marcajul CE, documente necesare pentru materialele de construcții comercializate în România. Pentru hale, acoperișuri mari și lucrări care necesită autorizație, respectă proiectul tehnic și cerințele legale aplicabile.

După iarnă sau după furtuni, curăță jgheaburile, controlează șuruburile și urmărește starea garniturilor. Repară rapid zgârieturile cu produse compatibile cu finisajul. Colectează resturile rezultate la tăiere separat și predă-le prin sistemele locale care acceptă deșeuri metalice.

 

Tabla cutată este potrivită pentru numeroase proiecte de construcție, de la garduri și anexe până la acoperișuri de diferite dimensiuni. Pentru a alege varianta potrivită, ține cont de grosimea foii, înălțimea profilului, condițiile climatice și structura de susținere. Verifică specificațiile producătorului și respectă recomandările de montaj, astfel încât să obții o construcție rezistentă, cu un aspect plăcut și o durată de viață cât mai mare.

Citeste in continuare

Actualitate

Escaladare la granița estică: Estonia acuză Rusia de sabotaj asupra industriei de apărare și închide punctele de trecere a frontierei

Publicat

pe

De

Autoritățile de la Tallinn au pus în alertă maximă securitatea europeană, după ce o tentativă de sabotaj asupra unui producător strategic de drone a fost dejucată recent. Incidentul, catalogat drept un atac direct, comandat de serviciile de informații militare ruse, a declanșat o reacție diplomatică severă, culminând cu decizia radicală de a închide toate punctele de trecere a frontierei cu Federația Rusă.

Tentativă de sabotaj în inima industriei de drone

În noaptea de 14 noiembrie, sediul companiei Threod Systems — un jucător esențial în producția de drone de recunoaștere și ghidaj pentru artilerie — a fost ținta unei acțiuni violente. Atacatorii au încercat să provoace o explozie și să incendieze clădirea. Datorită măsurilor de securitate consolidate, daunele au fost limitate, linia de producție a rămas neafectată, iar personalul a fost în siguranță. În urma intervenției rapide a forțelor de ordine, opt suspecți au fost deja reținuți.

Un nou episod în „războiul hibrid” împotriva Europei

Incidentul nu este privit ca un act izolat, ci ca parte integrantă a unei strategii de destabilizare de amploare. Oficialii estoni au catalogat acțiunea drept o piesă în angrenajul unui „război hibrid” dus de Moscova împotriva Europei, având drept scop diminuarea sprijinului acordat Ucrainei. Mesajul Tallinnului a fost unul categoric: autoritățile nu se vor lăsa intimidate, iar cetățenii au fost avertizați cu privire la riscurile majore la care se expun dacă acceptă oferte suspecte din partea unor entități ruse.

Răspuns diplomatic dur: frontiere închise

Consecințele acestui atac au fost imediate și drastice. Ministerul de Externe de la Tallinn a anunțat oficial că, începând cu data de 1 decembrie, toate punctele de trecere a frontierei dintre Estonia și Rusia vor fi închise. Autoritățile au transmis că orice tentativă de intimidare sau de subminare a securității naționale va atrage costuri directe. La rândul său, Moscova a adoptat o poziție defensivă, declarând că verifică veridicitatea informațiilor, pe care le-a catalogat drept o nouă formă de „rusofobie”.

Un tipar periculos în sectorul apărării

Această serie de incidente confirmă temerile experților privind creșterea riscurilor de sabotaj asupra companiilor europene de apărare. Nu este prima dată când industria de profil din Estonia devine țintă; în luna august, un atac similar a vizat Milrem Robotics, un alt furnizor cheie de tehnologie militară autonomă pentru Ucraina. Aceste acțiuni succesive au determinat guvernele și agențiile de securitate să lanseze apeluri urgente pentru intensificarea vigilenței și a colaborării transfrontaliere, în efortul de a contracara amenințările hibride care vizează lanțurile de aprovizionare și capacitatea de apărare a Europei.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv19 ore ago

Spiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer

Dacă mai avea cineva impresia că Justiția din România se mișcă încet, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vine cu dovada...

Exclusiv19 ore ago

Croitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele

Există în administrația românească o tradiție sacră, aproape mistică: întâi tai panglica, dărâmi zidul și desenezi organigrama din pix, iar...

Exclusiv19 ore ago

Poliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR

În Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Arad s-a descoperit recent o nouă formă de muncă operativă sub acoperire: concursul-fantomă pentru...

Exclusiv2 zile ago

„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!

Dacă cineva mai avea vreo îndoială că la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova „școala de croitorie penală” a fostului...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie

Somn ușor, instituții! D.G.A. și D.G.I.P.I. Prahova, în comă profundă IPJ Prahova revine în „lumina reflectoarelor” ca un serial prost,...

Exclusiv2 zile ago

Avocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)

Avocatul din Cătina: de la pistolul din șanț la toga din barou. Fabrica de bani, flotanți și bolnavi „pe 4...

Exclusiv2 zile ago

MAI, ministerul „Mulgeți Armata Internă”: cum fură veteranii la diurnă după ce i-a trimis la moarte pe datorie

Veteranii, jefuiți la întoarcere: după front, urmează țeapa de la stat MAI nu se dezminte: după ce și-a trimis oamenii...

Exclusiv2 zile ago

Șoferul fără permis care a reinventat rușinosul: „Fast and Furious – varianta cu șanț și cătușe”

Când creierul e pe avarii, iar piciorul pe accelerație Potrivit Sindicatului Europol, în județul Călărași s-a mai născut un „erou”...

Exclusiv2 zile ago

Petrolul 52 – campioana Europei la plâns: „Nu ne ajută nimeni!”, dar la masa creditorilor stau cot la cot instituțiile publice

La Petrolul 52, discursul intră mereu primul pe teren. Înainte să apară mingea, gazonul sau tabela, apare refrenul: „Nu ne...

Exclusiv3 zile ago

„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă

Justiție cu frâna de mână trasă: doi ani ca să primești un „apreciem” Doi ani. Atât i-a trebuit Ministerului Afacerilor...

Exclusiv4 zile ago

M.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar

În Poliția Română s-a inventat, în sfârșit, o politică de sănătate publică: dacă îndrăznești să te îmbolnăvești, îți taie weekendurile....

Exclusiv5 zile ago

IPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei

Conducerea IPJ Prahova: cine le mai ține „palma” și „trena”? IPJ Prahova pare un serial de proastă calitate, dar cu...

Exclusiv5 zile ago

M.A.I. – Fișa postului: „Du-te la casierie după 1,5 lei și vino la sediu după o hârtie pe care ți-o puteam trimite pe mail”

Birocrația la minut: mail cu ștampilă, dar fișa postului doar la ghișeu În România anului 2026, statul digitalizat funcționează așa:...

Exclusiv5 zile ago

Tribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi

Un raport de audit de conformitate ad‑hoc al Curții de Conturi a României, Camera de Conturi Prahova, desenează un tablou...

Exclusiv6 zile ago

Ministrul care pune apa în mișcare: Florin Barbu, omul fermierilor după 1990

Sub titlul simplu, dar devastator pentru indiferența de până acum – „Dați-ne apă pe canale și restul facem noi!” –...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv