Instanța supremă a stabilit termenul în dosarul în care procurorul este acuzat de mai multe infracțiuni

Așteptarea s-a încheiat pentru procurorul Radu-George Bucurică, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin. Potrivit publicației Lumea Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit termen pentru judecarea contestației formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, care solicită arestarea preventivă a magistratului.

Instanța supremă a fixat termenul pentru 27 august 2026, după ce, miercuri, 19 august, a înregistrat cauza spre soluționare.

Parchetul contestă respingerea arestării preventive

Contestația vizează încheierea nr. 129 din 10 august 2026, pronunțată în dosarul nr. 525/57/2026. Prin această decizie, judecătoarea Denisa-Maria Bic, de la Curtea de Apel Alba Iulia, a respins solicitarea procurorilor privind arestarea preventivă a lui Bucurică.

Procurorul este cercetat pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, uz de armă fără drept, tulburarea ordinii și liniștii publice, portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase și două infracțiuni de ultraj.

Judecătoarea critică modul în care au fost analizate probele

În motivarea soluției, judecătoarea Denisa-Maria Bic ar fi reproșat procurorului de caz de la Parchetul Curții de Apel Alba Iulia că nu a analizat în referatul cu propunerea de arestare preventivă toate probele relevante.

Potrivit informațiilor prezentate de Lumea Justiției, magistratul ar fi arătat că nu au fost luate în considerare imaginile surprinse de camerele bodycam ale polițiștilor implicați în imobilizarea lui Bucurică și nici declarațiile agenților. De asemenea, procurorul nu ar fi solicitat imaginile camerelor de supraveghere amplasate la terasa unde s-a produs incidentul.

Imaginile ar surprinde două agresiuni asupra procurorului

În aceeași încheiere, judecătoarea susține că imaginile ar indica faptul că Radu-George Bucurică ar fi fost agresat de două ori, în timp ce nu se putea apăra.

Prima agresiune ar fi avut loc în momentul în care a fost scos din autoturism, de persoane aflate la fața locului și care ar fi intervenit în sprijinul polițiștilor. A doua s-ar fi produs după ce procurorul fusese imobilizat la sol, cu fața în jos.

Totodată, potrivit motivării citate de publicație, nu Bucurică ar fi folosit arma, ci unul dintre polițiștii care au participat la încătușarea sa.

Instanța semnalează și tratamentul considerat degradant

La finalul încheierii, judecătoarea Denisa-Maria Bic ar fi criticat și modul în care procurorul a fost prezentat în fața presei. Magistratul a denunțat caracterul înjositor al expunerii publice, arătând că Bucurică ar fi fost plimbat în fața jurnaliștilor cu tricoul rupt.

Contestația Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia va fi analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 27 august 2026. Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, acuzațiile formulate în dosar nu înlătură prezumția de nevinovăție. (Irinel I.).

Decizia Curții Constituționale a României (CCR) prin care primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și-a pierdut mandatul a generat reacții puternice în spațiul public, atât din partea USR, cât și din partea unor foști magistrați. Publicația „Lumea Justiției” a relatat pe larg despre conflictul iscat în jurul hotărârii CCR, criticând modul în care Fritz și partidul său contestă public decizia Curții.

Potrivit „Lumea Justiției”, reacțiile USR și ale lui Dominic Fritz față de hotărârea Curții Constituționale au fost catalogate drept fără precedent, fiind descrise ca un veritabil „asalt” propagandistic asupra autorității CCR.

Fosta judecătoare ICCJ: „Nu am întâlnit un astfel de caz în cariera mea”

Avocata Ana-Roxana Tudose, fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, a criticat la rândul său, într-o postare pe Facebook din 17 august 2026, modul în care este contestată decizia Curții. Ea afirmă că, deși a judecat numeroase cauze privind incompatibilități și conflicte de interese – în special cu aleși locali, preponderent din zona PSD, dar și din alte partide – nu a mai întâlnit un caz în care un politician să mobilizeze un „uriaș aparat de propagandă” împotriva unei hotărâri a CCR.

Tudose rememorează, în mesajul său, practica instanțelor în dosarele de incompatibilitate și conflict de interese, arătând că, de regulă, justițiabilii încercau să tragă de timp prin amânări și diverse cereri procedurale, dar acceptau în final hotărârile definitive, chiar dacă le contestau în discursul public sau sperau în căi extraordinare de atac.

„Nu îmi amintesc să fi văzut vreodată ca un om să se cramponze în asemenea hal de o funcție și să asmută o întreagă camarilă de partid, de presă și de internauți pentru a păstra un scaun”, scrie fosta judecătoare, citată de „Lumea Justiției”.

Acuzații privind gravitatea faptei și conflictul de interese

În postarea preluată de „Lumea Justiției”, Ana-Roxana Tudose susține că, în cazul lui Dominic Fritz, sancțiunea ar avea la bază o faptă „gravă”, pe care o descrie ca atribuirea de contracte bănoase unei persoane care i-ar fi susținut campania electorală. Din această perspectivă, fosta judecătoare pune sub semnul întrebării credibilitatea mesajelor transmise de USR și de susținătorii primarului din Timișoara, folosind un ton extrem de critic la adresa acestora.

Ea își încheie mesajul cu o întrebare retorică la adresa opiniei publice, referindu-se la ceea ce numește „nesimțire crasă”, și exprimă nedumerirea față de cei care continuă să susțină politic astfel de comportamente.

Clarificări și nuanțări: „PUZ, nu contract”

Într-un update la aceeași postare, Tudose notează că, potrivit unor reacții apărute ulterior, ar fi vorba despre semnarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), și nu despre un contract direct, așa cum formulase inițial. Fosta judecătoare își păstrează însă tonul critic, sugerând – într-o notă ironică – ca actul respectiv să fie atacat pe cale legală de către o altă persoană publică („Nicu”), despre care afirmă că „se pricepe” și cu care, după propria exprimare, „s-au și dezîmprietenit”.

Postarea Anei-Roxana Tudose, precum și comentariile publice generate de decizia CCR în cazul lui Dominic Fritz, sunt prezentate și analizate de publicația „Lumea Justiției”, care pune accent pe caracterul excepțional, din punctul de vedere al sursei citate, al atacurilor politice la adresa Curții Constituționale. (Irinel I.).