Anchete
Autoritățile române au reacționat într-un mod demn de „Cascadorii râsului”
Șeful Unifarm a vrut să combată difteria cu ajutorul Rusiei, dar i-a greșit adresa de mail
La sfârșitul anului trecut o bombă epidemiologică ticăia la granița de nord a României. Nu era vorba de noul coronavirus din Wuhan, ci de bacteria Corynebacterium diphtheriae din Ucraina. O bacterie ce provoacă difterie, o boală extrem de periculoasă.
În fața unei astfel de provocări majore, autoritățile române au reacționat într-un mod demn de „Cascadorii râsului”. Sau, mai bine zis, ai plânsului. În rolul principal: directorul Companiei Naționale Unifarm SA, anchetat în prezent de DNA pentru achizițiile din timpul pandemiei COVID- 19, conform celor de la Newsweek Romania.
O situație extrem de serioasă
La 1 noiembrie 2019, ministrul ucrainean al Sănătății, Zoriana Skaletska, anunța că pe teritoriul țării sale fuseseră confirmate 21 de cazuri de difterie. Alte 31 de persoane erau suspecte a fi infectate. Cazurile erau în orașele Uzgorod (vestul Ucrainei), Kiev și Ternopil.
Ministrul afirma că intensificarea vaccinării este singura cale de a limita răspândirea bacteriei, motiv pentru care autoritățile au procedat la distribuirea dozelor necesare pentru vaccinarea populației.
În zilele următoare, în două regiuni din Ucraina, Zakarpattia şi Chernivetsika, care au graniţă comună cu România (județele Botoşani, Maramureş, Satu Mare și Suceava), s-au înregistrat cazuri de difterie.
O boală periculoasă
Difteria este o boală infecţioasă foarte periculoasă, cu potenţial mortal, cauzată de bacteria Corynebacterium diphtheriae. Simptomele debutează de regulă la 2- 5 zile după expunere şi încep cu durere în gât şi febră. În cazuri severe, bacteria produce o toxină, care, în final, duce la complicaţii (probleme renale, probleme de sângerare din cauza trombocitelor sau chiar lezarea muşchiului cardiac).
Difteria se răspândeşte cu uşurinţă între oameni prin contact direct sau prin aer, prin tuse sau strănut. Dacă boala se manifestă şi se administrează tratamentul cu ser antidifteric, chiar şi în acest caz mortalitatea poate ajunge la 10%.
Difteria a fost eradicată în România în urmă cu 30 de ani. Ultimele cinci cazuri au fost înregistrate în 1989. După introducerea vaccinării antidifterice în țara noastră, în 1960, s-a înregistrat o scădere rapidă a incidenței bolii.
Chiar dacă au fost vaccinaţi când erau copii, adulţii nu mai au protecţie în prezent pentru că efectele vaccinului încetează după 10 ani.
Adrisant…greșit
Pe 12 noiembrie 2019, Ministerul Sănătăţii a solicitat Companiei Naționale „Unifarm”, aflată sub autoritatea sa, să cumpere ser antidifteric prin procedura de nevoi speciale, urmare a apariției unor focare de difterie în Ucraina.
Către seară, directorul companiei naționale, Adrian Ionel, a făcut demersuri pentru a aduce în țară dozele de vaccin antidifteric necesare. Mă rog, asta a fost intenția. Ce a ieșit până la urmă urmează să descoperiți în continuare.
Așadar, Adrian Ionel a trimis un mail, dar a introdus greșit adresa de mail a destinatarului principal.

El a tastat bucharest@mid.eu. Domeniul „mid.eu” este înregistrat, dar nu este în prezent alocat, el fiind disponibil la închiriere.

Mailul este scris într-o limbă rusă aproximativă și într-o engleză similară. Traducerea este următoarea:
„Excelența Voastră,
Vă rog să ne ajutați în următoarea problemă: trebuie să obținem rapid din țara dvs. ser antidifteric, necesar pentru a stopa posibila răspândire a bacteriei din Ucraina.
ă solicităm acest lucru pentru că este cel mai rapid canal de a-l obține și vă mulțumim în avans.
Așteptăm răspunsul dvs. la această situație extrem de urgentă.”
Cel mai probabil, șeful Unifarm încercat să-i trimită e-mailul ambasadorului Rusiei la București, Valeri Kuzmin, pentru a cere sprijin în achiziția de vaccinuri.
În loc să tasteze adresa bucharest@mid.ru, ce aparține Ambasadei Rusiei la București, a greșit penultima literă. Pentru că, pe tastatura computerului, litera „e” este lângă „r”, Adrian Ionel a tastat trimis la adresa bucharest@mid.eu.

Mailul lui Adrian Ionel a ajuns însă la adresele secundare (carbon copy- CC), care au fost introduse corect. Este vorba de adresele ministrului Sănătății de la acea vreme, Victor Costache, a Danei Radu, mâna sa dreaptă de la Unifarm, și a uneia a treia persoane, rămasă confidențială.
Rusia, prima opțiune
Așadar, prima țară de unde s-a gândit Adrian Ionel că ar putea să cumpere vaccinul antidifteric a fost… Rusia, în ciuda faptului că îl putea achiziționa din multe țări europene. Nu de alta, dar suntem parteneri cu ele în UE.
De pildă, îl putea lua de la Sanofi Pasteur din Franța, cea mai mare companie din lume dedicată în întregime vaccinurilor. Ea produce vaccinul „ADACEL”, care are și Autorizația de punere pe piață în România nr. 9000/2016.
Norocul lui Adrian Ionel a fost că, la acea vreme, legislația referitoare la achiziția de medicamente utilizate pentru rezolvarea unor nevoi speciale era destul de permisivă.
Ordinul ministrului Sănătății nr. 85/2013 nu prevedea obligația ca acestea să fie cumpărate dintr-o țară membră a Spațiului Economic European (SEE) și, dacă acest lucru nu este posibil, dintr-o țară terță.
Abia în data de 27 noiembrie 2019, Agenția Națională a Medicamentului (ANM) a înaintat Ministerului Sănătății un proiect de modificare a Ordinului 85/2013, fiind introduse următoarele reguli:
„Medicamentul pentru nevoi speciale trebuie să fie autorizat pentru a fi pus pe piață într-un stat din Spațiul Economic European, denumit în continuare SEE, sau într-o țară terță.
Prin excepție de la alin. (2), pentru un medicament autorizat într-o țară terță, se poate solicita emiterea unei autorizații pentru furnizarea de medicamente pentru nevoi speciale, doar în cazul în care, medicamentul nu este disponibil în spațiul SEE.”
Adrian Ionel, directorul Unifarm, nu a răspuns la solicitarea Newsweek România de a da detalii suplimentare despre această situație. Cert este că mailul său nu a mai ajuns la ambasadoul Kuzmin.
La solicitarea Newsweek Romania, Ambasada Rusiei, prin vocea secretarului responsabil cu presa, Vasili Potenga, a precizat că o astfel de solicitare din partea lui Adrian Ionel, directorul Unifarm, nu a fost primită de ambasadorul Federației Ruse, Valeri Kuzmin.
Anchete
Trafic intens de marfă în Vama Siret: aproximativ 370 de camioane așteaptă ieșirea din țară, după ce 400 au fost procesate în ultimele 24 de ore
Valorile de trafic pentru transportul de marfă se mențin ridicate în Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Siret, pe sensul de ieșire din România. Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții Sectorului Poliției de Frontieră Siret, în prezent, pe teritoriul țării noastre se află aproximativ 370 de automarfare în așteptarea efectuării formalităților de control.
Presiunea asupra punctului vamal rămâne constantă, în condițiile în care, pe parcursul ultimelor 24 de ore, polițiștii de frontieră au procesat deja circa 400 de camioane pe artera destinată transportului de mărfuri, pe sensul către Ucraina.
Control complex la frontiera externă a Uniunii Europene
Autoritățile reamintesc că PTF Siret funcționează ca punct de trecere situat la granița externă a Uniunii Europene, ceea ce presupune proceduri riguroase de verificare. Ritmul de procesare a vehiculelor de mare tonaj nu depinde exclusiv de Poliția de Frontieră Română, ci este condiționat de activitatea cumulată a mai multor instituții cu atribuții specifice, atât de pe partea română, cât și de pe partea ucraineană.
Măsuri luate pentru fluidizarea circulației
Pentru reducerea timpilor de așteptare și gestionarea eficientă a coloanelor de camioane, la nivelul Sectorului Poliției de Frontieră Siret au fost dispuse mai multe măsuri operative:
- Utilizarea la capacitate maximă a infrastructurii rutiere și de control disponibile în punctul de trecere;
- Suplimentarea efectivelor de personal pe arterele de verificare, ori de câte ori situația din teren o impune;
- Menținerea unui dialog permanent și a coordonării directe cu autoritățile de frontieră din Ucraina pentru sincronizarea preluării automarfarelor.
Reprezentanții Poliției de Frontieră monitorizează evoluția fluxului de transport și vor reveni cu actualizări pe măsură ce situația din teren se modifică. (Paul D.).
Anchete
Justiția în direct și la oră de vârf: Cum se transformă dosarele penale în seriale TV sub privirea mută a instituțiilor
Într-o Românie în care secretul anchetei pare să fi devenit doar o sugestie facultativă pentru naivi, spectacolul telejustiției își rulează nestingherit un nou episod. Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justiției, asistăm la o liniște instituțională asurzitoare în jurul dosarului lui Călin Georgescu: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) nu a deschis încă niciun dosar privind divulgarea de informații nepublice, Inspecția Judiciară pare intrată în concediu de odihnă prelungit, iar Tribunalul Ilfov păstrează o tăcere demnă de un ordin monahal.
Totul pornește de la transformarea sufrageriei inculpatului în platou de televiziune. Potrivit publicației Gândul, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este pur și simplu asaltat de sesizările cetățenilor revoltați, după ce postul Antena 3 a difuzat imagini și planșe foto realizate chiar în timpul percheziției domiciliare din casa lui Călin Georgescu, aflat în prezent în stare de arest. Practic, probele din dosar au făcut escală mai întâi pe micile ecrane, înainte să fie analizate temeinic în sala de judecată.
Inspecția Judiciară și arta subtilă a privitului în altă parte
Revolta publicului care cere intervenția CSM și declanșarea unei verificări pare să se lovească de un zid de indiferență birocratică. În comentariul său acid, Lumea Justiției remarcă faptul că Inspecția Judiciară ar fi trebuit deja să se autosesizeze, lansând ipoteza că instituția ar fi „paralizată de frica Sistemului” în fața unei execuții publice.
Când vine vorba de scurgeri spectaculoase către presă, vigilența organelor de control pare să funcționeze cu încetinitorul, de parcă fotografiile din dosarele penale s-ar încărca singure pe serverele televiziunilor de știri, printr-un miracol tehnologic inexplicabil.
Codul Penal, această lectură facultativă pentru zilele ploioase
Dincolo de ironia situației, jurnaliștii de la Lumea Justiției mută reflectorul pe Parchetul General, condus de Cristina Chiriac, subliniind că instituția nu are doar opțiunea morală, ci obligația legală de a deschide o anchetă pentru a identifica curierul invizibil care a livrat pozele către Antena 3.
Pentru cei care au rătăcit Codul Penal printre sertarele instituțiilor, sursa citată reamintește negru pe alb că livrarea de probe la televizor nu este sport național, ci infracțiune în toată regula:
- Compromiterea intereselor justiției (Art. 277, alin. 2): Funcționarul public care dezvăluie fără drept mijloace de probă sau înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de o soluție definitivă, riscă închisoare de la o lună la un an sau amendă.
- Divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice (Art. 304, alin. 1 și 2): Scurgerea informațiilor nedestinate publicității de către cei care le cunosc prin natura funcției – sau chiar de către cei care doar iau cunoștință de ele – se pedepsește cu închisoare (de la 3 luni la 3 ani pentru funcționari, respectiv de la o lună la un an pentru alte persoane) sau cu amendă.
După cum punctează tăios Lumea Justiției, dacă PICCJ alege să asiste impasibil la acest festival al probelor televizate fără să declanșeze o urmărire penală, concluzia logică a autorilor este că Parchetul General închide ochii în fața unei infracțiuni evidente.
Jocul de-a „nu sunt eu” și tăcerea mormântală de la Ilfov
În timp ce publicul încearcă să ghicească pe unde răsuflă conducta cu documente oficiale, instituțiile încep timid jocul pasării responsabilității. Pe de o parte, DIICOT s-a grăbit deja să nege oficial că ar fi sursa ultimului pachet de imagini difuzat de Antena 3. Totuși, Lumea Justiției privește cu scepticism această delimitare, amintind că un episod tras la indigo a avut loc chiar în ziua percheziției, pe 21 septembrie 2026. Atunci, un prim val de poze și date din interiorul locuinței a inundat spațiul public – materiale care, în opinia publicației citate, nu puteau proveni decât din zona procurorilor DIICOT sau a polițiștilor prezenți fizic la fața locului.
Pe de altă parte, în această piesă a absurdului judiciar mai există un actor principal care refuză să urce pe scenă: Tribunalul Ilfov. Deși dosarul lui Călin Georgescu a ajuns acolo în procedura de cameră preliminară – ceea ce, potrivit sursei citate, transformă instanța într-un punct vulnerabil de unde planșele foto ar fi putut pleca spre redacții –, instituția nu a emis niciun sunet până în acest moment.
Până când cineva din vârful magistraturii își va aminti că dosarele penale nu sunt cataloage publicitare pentru audiență TV, rămânem cu imaginea unei justiții în care toată lumea păzește legea, dar nimeni nu știe cine a lăsat ușa deschisă. (Irinel I.).
Anchete
Ministerul Justiției a deblocat fondurile pentru plata restanțelor către avocații din oficiu
Ministerul Justiției, condus de ministrul Radu Marinescu, a anunțat miercuri seară, 18 noiembrie 2026, deblocarea sumelor necesare pentru achitarea onorariilor restante aferente avocaților care asigură asistența judiciară din oficiu. Banii urmează să ajungă în conturile curților de apel în zilele următoare.
Fondurile vor fi virate către curțile de apel
Potrivit unui comunicat oficial al instituției, soluțiile bugetare au fost identificate în urma demersurilor constante ale ministerului, fiind aprobată majorarea limitelor de credite bugetare și de angajament destinate acestor plăți.
Astfel, sumele necesare stingerii obligațiilor financiare restante vor fi transferate în perioada imediat următoare către curțile de apel din țară, care vor efectua mai departe plățile către avocații beneficiari.
Asigurarea funcționării normale a asistenței judiciare
Reprezentanții Ministerului Justiției subliniază că achitarea la zi a acestor onorarii este esențială pentru buna funcționare a sistemului judiciar și pentru respectarea drepturilor profesioniștilor implicați în actul de justiție.
Instituția a precizat că va monitoriza în continuare procesul de repartizare a banilor și efectuarea propriu-zisă a plăților, astfel încât toate restanțele să fie achitate, iar activitatea de asistență judiciară din oficiu să se desfășoare în condiții normale. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileAntrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!
-
Exclusivacum 4 zileCroitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele
-
Exclusivacum 2 zileFeuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!
-
Exclusivacum o ziREPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!
-
Exclusivacum 4 zileSpiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer
-
Exclusivacum 4 zilePoliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR
-
Exclusivacum o ziStele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!
-
Exclusivacum o ziCosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției




