O controversă aprinsă zguduie structurile interne ale Poliției Române, aducând în discuție limitele libertății de exprimare și criteriile după care o manifestație este catalogată drept „politică”. Sindicatul Polițiștilor „Diamantul”, prin vocea liderului Emil Pascu, denunță practicile pe care le consideră arbitrare ale unui ofițer de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB) – Control Intern, doamna Alina, acuzată că definește „caracterul politic” al unor acțiuni cetățenești pe baza unor elemente surprinzătoare.

Când simbolul național devine „politic”? Definiții arbitrare sub lupă

Potrivit declarațiilor liderului sindical, citate de Sindicatul „Diamantul”, modul în care un ofițer de control intern evaluează natura „politică” a unei manifestări este „adânc impresionat” prin subiectivismul său, stârnind ironia amară a lui Pascu. „Bei nene, ce fler are doamna Alina!”, exclamă liderul sindical, referindu-se la exemplele oferite. Astfel, simpla purtare a unui fular tricolor, fie pe stradă, fie la un eveniment sportiv precum un meci România-Germania, ar fi suficientă pentru a cataloga o persoană drept „om cu opinii politice”.

Sloganuri civice, transformate în „opinii politice hotărâte”

Criticile se extind și asupra modului în care sunt interpretate sloganurile larg răspândite în spațiul public. Strigătele precum „Libertate!”, „Freedom!”, „Hoții!” sau „Jandarmeria apără hoția!” sunt, conform aceleiași viziuni, interpretate ca „opinii politice hotărâte, nu d-alea pricajite”. Această interpretare ridică semne de întrebare serioase cu privire la distincția dintre o exprimare civică, un protest împotriva corupției sau a anumitor decizii, și o manifestare cu o clară înclinație politică partizană.

„Tragi-comedia” Controlului Intern și destinele polițiștilor

Emil Pascu nu se oprește doar la ironie, ci subliniază consecințele grave ale acestor abordări. „Activitatea asta a controlului intern este de multe ori tragi-comică,” afirmă el, adăugând că ar fi „doar comică, dacă nu ar afecta negativ destinele unor polițiști.” Acest aspect aduce în prim-plan vulnerabilitatea ofițerilor de poliție în fața unor evaluări interne percepute ca subiective și potențial abuzive, având impact asupra carierei și reputației lor. Declarațiile sugerează o presiune asupra polițiștilor de a-și cenzura chiar și cele mai elementare forme de exprimare, de teamă de a nu fi etichetați ca având „opinii politice.”

Situația semnalată de Sindicatul „Diamantul” relansează dezbaterea despre necesitatea unor criterii clare și obiective în evaluarea comportamentului și a opiniilor personalului din instituțiile de forță, pentru a preveni interpretările arbitrare care pot submina atât încrederea publicului, cât și moralul intern al corpului polițienesc. (Cerasela N.).

La IGPR și MAI, o „cloacă” funcțională: Manualul iluziei!

Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul trage semnalul de alarmă, iar ecoul e asurzitor: undeva, în subteranele IGPR și MAI, funcționează o „cloacă bine închegată”, o mașinărie infernală, specializată în obstrucționarea justiției și spălarea rufelor murdare instituționale. Aparent, aceste forțe nevăzute acționează la unison pentru a menține un status quo de nepătruns, transformând transparența într-o glumă proastă și responsabilitatea într-un concept extraterestru.

Botoșani: Fratele, sora și mușamalizarea la cheie!

Luăm exemplul clasic de la IPJ Botoșani: interceptări audio ilegale, iar în rolurile principale, o „familie” cu ramificații. Cică șeful IPJ, Costîn, ar avea un frate la SRI Suceava și o soră la DNA Suceava – o adevărată dinastie a influenței! Și ce face Direcția Control Intern, acest „paznic” al integrității? Primește „sarcina nobilă” de a mușamaliza sesizările SPPC Botoșani. Și, ca prin minune, le-a reușit! Până când Sindicatul Diamantul, cu un denunț penal plimbat prin toate birourile până la Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani, a spart tăcerea. Dar, pesemne, „le merge și în continuare, că doar nu Diamantul va instrumenta dosarul penal.”

Mehedinți: Falsurile lui Cârcei, aproape perfecte (până a venit Europol)!

Schema se repetă, cu mici variațiuni, la Mehedinți. Acolo, cu „falsurile” lui Carcei, totul era pregătit pentru o mușamalizare impecabilă. Doar că, exact ca în filmele americane unde un erou neașteptat salvează situația, a intervenit Europol! Fără ei, praful gros al uitării s-ar fi așternut peste ilegalități, iar „dreptatea” ar fi rămas doar o vorbă-n vânt.

Cercetarea disciplinară? Un detaliu ignorat! Sau cum să pregătești polițiștii fără să-i pregătești!

Și dacă credeți că vorbim doar de excepții, stați să vedeți! Emil Pascut dezvăluie culmea batjocurii instituționale: cum ani de zile, „funcționari implicați în procedurile disciplinare și-au bătut joc de obligația” de pregătire a membrilor din consiliile de disciplină. Adică, cei care ar trebui să aplice legea disciplinară habar n-au de ea! Și, desigur, „și-au bătut joc și de obligația de audiere a polițistului cercetat disciplinar.”

Stele la guler pentru incompetență: Minoiu, noua vedeta!

Iar ca tacâmul să fie complet, avem confirmarea că incompetența e nu doar tolerată, ci și premiată! „Nu uitați că, în curând, o să îl vedeți pe Minoiu (desemnatul șef DGMRU) cu o stea în plus, ca premiu al incompetenței din partea lui mami Dorobantu.” Ce mai, o meritocrație inversă, unde eșecul e calea cea mai scurtă către succes!

CIRP: Academia obstrucționismului la IGPR – Modele anti-transparență garantate!

Dar maestrul de ceremonii al acestei șerpării este, conform lui Pascut, CIRP-ul de la IGPR. O armată de „maimuțe” (termenul sindicalistului, n.r.) care stau la pândă, gata să-ți furnizeze „modele obstructioniste de răspuns”, bazându-se pe „obediența absolută a responsabililor pe legea 544/2001.” Adică, dacă vrei să ascunzi ceva, CIRP e „consultantul” tău ideal! S-a văzut asta la cazul IPJ Caraș-Severin (vezi nota anterioară), unde Serviciul Resurse Umane a transmis onest ce s-a făcut, dar de la Cabinet a ieșit un răspuns oficial care „ascunde informațiile livrate”. Și de ce? Pentru că „pe fir intră mereu niște maimuțe de la CIRP-IGPR care furnizează modele obstructioniste de răspuns.”

Plângerea penală „test”: Când lupul păzește stâna, procurorii dau pas!

Emil Pascut a încercat și „o plângere penală test” împotriva „mizerabililor din CIRP” și a complicilor lor, pentru această practică obstructionistă. Și unde credeți că a ajuns? La un procuror „Pelican” de la PSJ5, care, cu o eleganță demnă de o glumă proastă, a delegat-o… Direcției Control Intern din IGPR! Evident, „soluția a fost că nu-s fapte penale acolo, totul e beton,” deși sindicatul arătase o practică obstructionistă întinsă pe cinci ani. Când lupul păzește stâna, ce mai poți aștepta de la o turmă de oi?

Sistemul bolnav: Când Emil Pascut urlă, IGPR-ul ascultă pe o ureche și acoperă cu ambele mâini!

Emil Pascut, omul cu „mâna pe puls” la Sindicatul Diamantul, trage un semnal de alarmă care, cel mai probabil, va fi auzit doar de ecou. Oricine vrea să știe cum arată o instituție auto-imună la lege, unde „cloaca” e o formă de management, să ia notițe. Căci la IGPR, mașinăria de spălat rufe murdare funcționează impecabil. Legea? Aia e pentru fraieri! Iar cine încearcă să o aplice, riscă să fie „hăituit” de însăși instituția pe care ar trebui să o servească. Oare cât timp mai poate rezista un sistem atât de „beton” înainte să se prulămească sub propria greutate a „treburilor murdare”? (Cristina T.).

 Sindicatul Europol denunță abuzurile

Poliția Română se confruntă cu acuzații grave de abuz de putere și comportament inadecvat la nivel de conducere, după ce Sindicatul Europol a făcut publice două cazuri șocante. Un inspector-șef împuternicit este acuzat că a blocat activitatea polițiștilor, în timp ce o șefă de secție este denunțată pentru limbaj suburban și hărțuire morală.

Cazul „birourilor sigilate” de la IPJ Constanța: Chestorul Mototolea, acuzat de blocarea activității

O decizie inexplicabilă a chestorului Mototolea, împuternicit inspector-șef al IPJ Constanța, a paralizat activitatea polițiștilor rutieri din Medgidia. Începând cu data de 12 noiembrie 2025, chestorul ar fi dispus sigilarea celor două încăperi în care agenții aveau fișetele și calculatoarele, lăsându-i fără acces la mijloacele din dotare și la documentele de lucru.

Potrivit Sindicatului Europol, decizia a fost luată „fără vreun temei legal” (sursa: Sindicatul Europol), probabil în încercarea de a verifica existența unor microfoane, în contextul apariției în spațiul public a unor înregistrări care demonstrau „conduita ostilă a șefului”. Sindicatul critică dur lipsa de responsabilitate a chestorului, care, după ce a dispus sigilarea, ar fi uitat de consecințe, obstrucționând activitatea întregului colectiv al Biroului Siguranță Rutieră Medgidia. Într-un mesaj tranșant, Sindicatul Europol îi solicită chestorului Mototolea „desigilarea birourilor pe care le-ați sigilat aiurea, pentru ca polițiștii rutieri să își poată face treaba.”

„Dracu’ să vă ia!” – Vocabular demn de o mahalagioaică la IPJ Vaslui

Un alt incident șocant, scos la lumină de Sindicatul Europol, vizează comportamentul comisarului Nicoleta Ionescu, șefa Secției Rurale Huși – IPJ Vaslui. Într-o înregistrare „halucinantă”, „duamna” comisar este surprinsă în timp ce rupe un document oficial solicitat de procuror și își apostrofează un subaltern cu un limbaj extrem de vulgar.

Conform Sindicatului Europol, conflictul a izbucnit după ce subalternul a fost exclus de pe grupul „profesional” de WhatsApp. În înregistrare, Ionescu își varsă nervii pe polițist, spunându-i „tu f*ți rahatul”, apoi strigă „dracu’ să vă ia”, pentru ca, în final, să-l dea afară furibund. Sindicatul condamnă ferm „limbajul suburban, impulsivitatea, dezechilibrul emoțional și atitudinea de mahalagioaică” (sursa: Sindicatul Europol), descriind-o ca fiind principiile după care acest personaj „manageriază” unitatea de poliție.

Sindicatul Europol denunță „noua generație de sefi”: Priorități aberante și pasivitate abuzivă

Sindicatul Europol vede aceste cazuri ca simptome ale unei probleme sistemice, acuzând că „aceasta este noua generație de șefi promovați de conducerea Poliției Române, care execută orbește orice li se cere.” Se creează astfel o cultură în care „statistici birocratice” și „situații” devin mai importante decât munca reală de poliție, iar șefii pasivi „bagă capul în pământ ca struțul și asistă impasibili la abuzuri și hărțuiri” (sursa: Sindicatul Europol). Această atitudine, avertizează sindicatul, „generează o degradare accentuată a relațiilor profesionale, o atmosferă tensionată în mediul de lucru și, implicit, conduce la o scădere a calității serviciilor pe care le oferim cetățenilor.”

IPJ Constanța, acuzat de mușamalizare: Antepronunțare și „interpretări eronate”

Reacțiile oficiale ale IPJ Constanța la aceste acuzații au stârnit, la rândul lor, critici dure din partea Sindicatului Europol. După prima înregistrare, în care un șef își umilea subalternul rupându-i raportul în față, IPJ Constanța a comunicat că „eventualele interpretări eronate, generate de difuzarea înregistrării respective, pot induce în eroare opinia publică” (sursa: IPJ Constanța, citat de Sindicatul Europol). Sindicatul acuză IPJ Constanța de „antecedente de antepronunțare” și de faptul că s-a poziționat imediat de partea șefului, fără a derula verificări concrete, considerând că „nu se consideră o problemă faptul că un șef își umilește subalternii.”

Similar, după publicarea celei de-a doua înregistrări, IPJ Constanța a sărit din nou în apărarea șefului, susținând că aceasta ar conține „fragmente trunchiate și scoase din context” (sursa: IPJ Constanța, citat de Sindicatul Europol). Sindicatul Europol consideră că această atitudine „insultă inteligența” și că „verificările” anunțate de conducere nu sunt decât „spălări pe cap” pentru șefii abuzivi.

Un sistem bolnav care alungă tinerii: Apel la răspundere

Adevărata tragedie, avertizează Sindicatul Europol, este impactul acestor abuzuri asupra tinerilor polițiști. Într-un sistem descris ca fiind „bolnav,” aceștia sunt umiliți, hărțuiți moral și nu beneficiază de sprijin, ceea ce îi determină să părăsească Poliția. Sindicatul se întreabă cum se mai pot susține declarațiile despre „un serviciu de calitate” când astfel de atitudini sunt „tolerate, încurajate și, cine știe, poate le vom auzi în curând și în interacțiunea cu cetățenii” (sursa: Sindicatul Europol).

„Tolerarea acestor conduite abuzive — definite în prezent de lege drept ‘hărțuire morală’, iar în limbajul celor cu experiență în sistem cunoscute drept ‘căprărie’ — va naște monștri și nu va trece mult timp până vom vedea derapaje și mai grave,” concluzionează Sindicatul Europol, atribuind responsabilitatea directă pentru aceste consecințe chestorului Mototolea. Vom reveni. (cerasela N.).