În urma cu 40 de ani, la 14 mai 1981, de pe cosmodromul Baikonur a luat start nava spațială ”Soiuz-40”, având la bord echipajul comun ruso-român – pilotul cosmonaut Leonid Popov, comandantul navei și cosmonautul-cercetător Dumitru-Dorin Prunariu. Nava a făcut joncțiune cu stația spațială sovietică ”Saliut-6”, condusă de cosmonauții Vladimir Kovalionok și Viktor Savinîh. Misiunea ruso-română a lucrat pe orbita extraterestră șapte zile, cosmonautul român efectuând peste 20 de experimente științifice valoroase. Cu prilejul acestei aniversări, ambasadorul Federației Ruse în România, Valeri KUZMIN, a acordat publicației noastre un interviu în exclusivitate pe care îl propunem atenției cititorilor noștri.

– În calitate de lider în explorarea spațiului, URSS a pregătit calea spre stele și pentru fostele țări socialiste. Așa s-a născut programul “Interkosmos”. Ce se poate spune despre rolul ”Interkosmos”-ului în consacrarea acestor țări și, în special a României, în cercetarea și tehnologile spațiale? A dat roade în viitor?

– Poziția Uniunii Sovietice de lider în explorarea cosmosului este un fapt incontestabil, în pofida încercărilor propagandiștilor și pseudoistoricilor occidentali contemporani de a minimiza importanța acesteia prin toate mijloacele posibile și imposibile. Din inițiativa URSS-ului, care a lansat primul satelit artificial al Pământului, în octombrie 1957 și a trimis primul om, pe Iuri Gagarin, pe orbita circumterestră, în aprilie 1961, s-a trecut, începând din 1965, la elaborarea și, apoi, la punerea în practică pe scară largă a programului de colaborare a țărilor socialiste în domeniul cercetării și folosirii spațiului cosmic în scopuri pașnice.

În primăvara anului 1967, nouă state socialiste au convenit un program de lucrări comune, care, ulterior, a primit denumirea ”Interkosmos”. În fiecare dintre aceste țări au fost create organisme de coordonare și implementare a proiectelor. Participanții la program nu dispuneau de un fond financiar comun, care să limiteze amploarea activităților în cosmos. În același timp, Uniunea Sovietică a oferit pe gratis partenerilor ei tehnologie din domeniul rachetelor spațiale, iar fiecare dintre stetele participante a finanțat dezvoltarea și crearea de instrumente științifice și efectuarea experimentelor de care era ea interesată.

La 13 iulie 1976, reprezentanții celor nouă state-participate la programul ”Interkosmos” au semnat, la Moscova, Acordul Interguvernamental de Colaborare în domeniul explorării și folosirii spațiului cosmic în scopuri pașnice. Principalele direcții de colaborare au fost: studierea proprietăților fizice ale spațiului cosmic, meteorologia spațială, comunicații, biologie și medicină, precum și sondarea de la distanță a Pământului cu ajutorul mijloacelor aerospațiale.

Cu toate acestea, încă în decembrie 1968 a început primul experiment complex de studiere a stratului superior al atmosferei Pământului și a naturii aurorelor boreale cu ajutorul satelitului ”Kosmos-261”. În octombrie 1969 a luat startul ”primul copil” al programului, satelitul ”Interkosmos-1”. În total, din 1969 până în 1979 au fost lansați 20 de sateliți din seria ”Interkosmos” și opt rachete de cercetare la mare altitudine de tip ”Vertikal”. La bordul unora dintre aparatele cosmice lansate după programul național al URSS, au fost instalate dispozitive create de oamenii de știință și specialiștii din țările socialiste participante la programul ”Interkosmos”.

– Până nu demult, ramura spațială din Rusia s-a dezvoltat exclusiv în sectorul de stat. Este posibil să fie dezvoltat aici și un mediu competitiv și să se afirme cu adevărat un sector privat, așa cum este cazul  Americii și al altor țări?

–  În ultimele decenii, cercetările științifice au încetat să mai fie monopolul exclusiv al statului. Rusia nu a fost ocolită de această tendință. Corporația de stat ”Roskosmos” a semnat un acord de colaboare pe cinci ani cu compania rusă privată ”Sisteme de transport cosmic reutilizabile” (MTKS). Obiectul înțelegerii îl constituie dezvoltarea unei nave de transport spațial reutilizabilă cu numele convențional ”Argo” și care ar urma să fie gata în 2024. Fondatorii companiei MTKS susțin că vor crea o navă de transport pe baza rachetei-purtătoare ”Soiuz-2.1B” de cel puțin două ori mai ieftină decât racheta similară ”Crew Dragon” a companiei americane Space X.

Există și alte companii private înființate ,în primul rând, decătre reprezentanți ai tinerei generații de cercetători și manageri care își desfășoară activitatea în câteva direcții importante ale explorării spațiului cosmic, de exemplu, ”Sputniks”, ”Succes Rochets”, ”Dauria” și altele.

Dacă toate acestea vor deveni primul pas spre crearea, în Rusia, a unui mediu concurențial eficient în domeniul cercetărilor cosmice, timpul o va demonstra.

– Cum participă Rusia la cooperarea bilaterală și multilaterală internațională în domeniul cercetărilor spațiale și al explorării spațiului?

– Conform tradiției, stabilite, după cum am văzut, în vremurile URSS, Rusia participă activ la cooperarea internațională în explorarea spațiului. Cel mai elocvent exemplu al unei astfel de cooperări este Stația Spațială Internațională (ISS), pentru care aducerea astronauților și a încărcăturilor utile, în perioada de după dezastrul navetei spațiale americane Columbia, se realizează, în principal, de către rachetele rusești. În ultima vreme, la această activitate s-a conectat și compania lui Elon Musk.

În același timp, recent, Roskosmos și-a anunțat intenția de a încheia, undeva în 2024-2025, participarea sa la proiectul ISS din cauza inoportunității de a prelungi durata utilizării acesteia. Concomitent se anunță elaborarea planurilor pentru crearea unei stații orbitale naționale rusești, cam în același răstimp.

Un alt domeniu nou și important de cooperare a fost semnarea și implementarea cu succes a acordurilor dintre corporația de stat ”Roskosmos” și Administrația Spațială Națională Chineză (CNSA). Acestea au în vedere, în special, coordonarea misiunilor navelor spațiale – a celei orbitale rusești „Luna-Resource-G” și a celei chinezești – „Chang’e-7” – în studierea regiunii polare a Lunii, precum și cooperarea în crearea unui centru comun de date privind explorarea Lunii și a spațiului îndepărtat.

La 9 martie 2021, în cadrul unei conferințe video, directorul general al corporației Roskosmos, Dmitri Rogozin și șeful CNSA, Zhang Kejian, au semnat, în numele guvernului Rusiei și a celui al Chinei, un memorandum de înțelegere reciprocă între Guvernul Republicii Populare Chineze și cel al Federației Ruse privind cooperarea în crearea Stației Lunare Științifice Internaționale (SLSI).

Ghidându-se după principiile distribuției paritare a drepturilor și obligațiilor, „Roskosmos” și CNSA vor promova crearea unei Stații Internaționale cu acces deschis pentru toate țările interesate și pentru toți partenerii internaționali. Stația va reprezenta un complex de mijloace de cercetare și experimentare, creat la suprafața și/sau pe orbita Lunii. Va fi proiectat pentru desfășurarea lucrărilor științifice și de cercetare multidisciplinare și prevede crearea de tehnologii cu posibilitatea unei exploatări fără astronauți, pe termen lung, iar, mai târziu, și cu posibilitatea prezenței omului pe Lună.

Scopul strategic al proiectului SLSI este întărirea interacțiunii în cercetarea științifică și promovarea cercetării și utilizării spațiului cosmic pentru scopuri pașnice, în interesul întregii umanități.August 1981. Poiana Brașov. Cosmonauții Leonid Popov și Dumitru-Dorin Prunariu. Expediția comună în spațiu s-a transformat într-o prietenie pe Pământ/ Foto: Vyacheslav Samoshkin/ RIA Novosti

– Există o astfel de cooperare între Rusia și România, astăzi?

– Din câte știu, în prezent, între Rusia și România cooperarea nemijlocită în domeniul cercetărilor spațiale nu există. În același timp, în cadrul diferitelor proiecte internaționale, inclusiv cu participarea celorlalte state europene, oameni de știință din cele două țări continuă cooperarea, a cărei tradiție a fost clădită încă din timpul realizării programului “Interkosmos”.

– Ce face Rusia pentru a preveni militarizarea spațiului cosmic?

– La 12 aprilie anul acesta, întreaga lume a marcat cea de-a 60-a aniversare a zborului în spațiu al primului om – cetățeanul țării noastre, Iuri Gagarin. Pentru miliarde de oameni din întreaga lume, Iuri Gagarin continuă să servească drept exemplu de eroism și dăruire de sine. Ulterior, după ce a vizitat peste 30 de țări de pe cele patru continente, primul cosmonaut al Pământului a câștigat și titlul onorific neoficial de mesager al păcii și al prieteniei.

Noi, în Rusia, suntem convinși că cooperarea constructivă în domeniul spațial ar trebui să rămână printre direcțiile cheie ale agendei unificatoare. La Comitetul ONU pentru spațiul cosmic, diplomația noastră urmărește o linie consecventă pentru a asigura accesul egal al statelor în spațiul cosmic și a-l conserva pentru generațiile viitoare.

Rusia este ferm convinsă că doar prevenirea garantată a cursei înarmării în spațiu va asigura posibilitatea de a-l folosi în scopuri creative, pentru binele întregii omeniri. Ne pronunțăm în favoarea demarării negocierilor privind elaborarea instrumentului internațional obligatoriu din punct de vedere juridic (tratat sau convenție), care ar interzice amplasarea în spațiul cosmic a oricăror tipuri de arme și utilizarea forței sau a amenințării cu forța. Propunem să luăm ca bază proiectul corespunzător ruso-chinez, depus la Conferința privind dezarmarea de la Geneva, în 2014.

Pentru a stabiliza situația în perioada de timp în care un astfel de document multilateral va fi elaborat, Rusia a înaintat o inițiativă, devenită internațională, cu privire la adoptarea, de către state, a unui angajament politic de a nu fi primii care ar plasa arme în spațiu. Treizeci de țări au devenit, deja, participante pline la această inițiativă.

Moscova speră că aceste eforturi se vor bucura de cel mai mare sprijin internațional, inclusiv din partea României.

Ambasadorul rus Valeri Kuzmin: În urmă cu 40 de ani, misiunea „Soiuz-40” a deschis României drumul către stele