Actualitate
CU UN SINGUR INTERVIU, KOVESI A FACUT PRAF SI DNA SI PARCHETUL EUROPEAN
(Preluare Inpolitics):
Pandemia a acoperit în mod firesc, oarecum, recentul interviu acordat de procurorul șef european Laura Kovesi siteului Euractiv, dar e păcat. Pentru că e un interviu special, prin care Kovesi a reușit să facă praf dintr-un foc și DNA și mult cîntatul Parchet European(EPPO), dovedindu-le a fi doar forme fără fond.
Interviul s-a dorit un semnal de alarmă, ca să nu fim patetici și să vorbim de un strigăt al disperării, legat de funcționarea Parchetului European, care își va intra în atribuții la finele acestui an.
Ceea ce e bizar din capul locului: noua șefă a Parchetului reclamă fonduri și resurse total ineficiente încă înainte de a începe treaba și la un asemenea înalt nivel.
”Dacă nu avem suficiente resurse, nu putem începe activitatea EPPO, nu putem lucra eficient. În calitate de procuror, am 25 de ani de experiență, așa că știu foarte bine ce poate însemna un buget pentru o instituție(…) Problema principală, când vorbim despre buget și resurse, este numărul de procurori europeni delegați. Aceștia vor fi procurorii care vor lucra în statele membre și vor investiga în mod eficient cazurile.
În acest moment, în baza estimării inițiale a Comisiei Europene, ni s-au dat 32 de procurori și un sfert. Da, un sfert, nu este o greșeală, am fost și eu surprinsă, pentru că nu am auzit despre un sfert sau jumătate de procuror în viața mea, dar aceasta a fost estimarea.
Pe baza statisticilor primite de la statele membre, la începutul EPPO, în primele zile, vom primi aproximativ 3.000 de cazuri. Este evident că este imposibil să gestionezi acest volum de muncă doar cu 32 de procurori.
Dacă Comisia stabilește numărul și vom rămâne doar cu 32 de procurori europeni delegați, ne va fi foarte dificil să începem activitatea și să lucrăm eficient. Problema importantă pentru viitorul EPPO va fi modul în care va fi stabilit bugetul pentru 2021. Aceasta este o decizie a Comisiei în ansamblu, de a pune pe masă o propunere bună pentru 2021, astfel încât autoritatea bugetară să poată decide dacă vom avea mai mulți bani sau mai puțini.
Este foarte dificil să împărțiți 32 de procurori între 22 de state participante(…)În acest moment suntem constrânși să stabilim numărul de procurori europeni delegați, deoarece în schema noastră bugetară se prevede că nu putem avea decât 32 de procurori și un sfert” spunea Kovesi.
Să tragem linie și să adunăm.
Comisia Europeană, UE în ansamblu, tratează corupția ca o amenințare de prim rang la adresa construcției europene și, individual, la adresa statelor componente.
La crearea – cam cu dureri – a EPPO ni s-a transmis că statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde EUR în venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale. De asemenea, am mai aflat că nu mai puțin de 638 de milioane EUR din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv în 2015.
Sume imense, oricum am lua-o. Și care justifică existența unei structuri mari de anchetă.
Mai știm că Parchetul European va funcționa ca o structură colegială, formată din două niveluri. Nivelul central va fi format din procurorul-șef european, care va avea responsabilitatea generală a biroului. Nivelul descentralizat va fi alcătuit din procurori europeni delegați situați în statele membre, care vor fi însărcinați cu activitatea de zi cu zi a investigațiilor și urmăririlor penale în conformitate cu regulamentul și cu legislația respectivului stat membru.
Numai că toate aceste pagube imense provocat de corupție la nivel european nu își găsesc corespondentul în grija UE pentru crearea unui EPPO cu adevărat eficient.
Nu o spunem noi, ci chiar șefa acestuia.
De la Laura Kovesi aflăm că UE alocă bani prea puțini, cît despre resursa umană, e de-a dreptul ilară: 32 de procurori se vor ocupa de 22 de state, 1,45 de căciulă.
3000 de dosare doar pentru început înseamnă o medie de cca.100 de dosare pe cap de procuror european.
Dosare mari și grele, nu frecții.
100 de dosare per procuror egal misiune imposibilă.
Ceea ce ridică un uriaș semn de întrebare: cumva EPPO a fost gîndit după modelul DNA-ului românesc, adică o instituție care să nu țintească stîrpirea cu adevărat a corupției, ci doar executarea anumitor ținte, în funcție de marile interese?
Un procuror european nu va fi obligat să dea socoteală pentru tărăgănarea unui mare dosar de spălare de bani, să zicem, pentru că va avea oricînd la îndemînă scuza perfectă: nu am avut timp, am prea multe dosare în lucru.
Aceasta a fost arma formidabilă a DNA, instituție care lucra dosarele cum și cînd avea chef.
Așa cum am mai punctat de cîteva ori, în mod paradoxal, Laura Kovesi nu a rupt niciodată hainele de pe ea că vrea mai mulți, mult mai mulți procuurori, ca să facă treaba cu adevărat bună.
A scîncit doar un pic prin februarie 2015, la bilanțul DNA, spunînd că schema de personal a DNA ar trebui majorată cu 50 de procurori. Şi ne mai informa că, în 2014, cei 86 de procurori care au desfăşurat activităţi de urmărire penală au avut de soluţionat peste 9.100 de dosare, „cel mai mare număr de dosare de la înfiinţarea DNA”. „În medie, un procuror a efectuat urmărire penală în aproape 105 cauze, un volum impresionant având în vedere complexitatea dosarelor care intră în competenţa Direcţiei”, sublinia ea. În rest, cum spuneam, Kovesi a părut mereu mulțumită cu situația.
Oare nu putea România să susțină mai mult de 86 de procurori, chiar și o mie dacă era nevoie, atît timp cît de 15 ani ni se bagă în cap că anti-corupția este cel mai important lucru pentru țară și că din cauza corupției pierdem miliarde de euro?
Ba se putea lesne, desigur.
Dar nu s-a dorit, pentru că, repetăm, anticorupția nu a fost niciodată un scop în sine, ci doar o armă de ”selecție” politică, de eliminat patronat românesc de pe piață în favoarea celui străin, de protejat multinaționale, de intimidat personaje înalte deranjante pentru alte personaje înalte etc.
Bilanțul tuturor timpurilor este devastator la DNA. Numărul achitărilor, al restituirilor și al clasărilor de dosare e imens, iar dintre reușite, majoritatea știm că s-au făcut ilegal și imoral, prin probe fabricate, înregistrări și denunțuri abuzive și tot așa.
Interesante similitudinile dintre DNA și EPPO.
Tot suta de dosare pe cap de procuror, adică ceva din capul locului inuman.
Ascultînd-o pe Kovesi, care conexează fără să vrea DNA și EPPO din punct de vedere al dotării și, implicit, al performanței, nu poți să nu te întrebi: cu doar 32 de procurori vrea UE să stîrpească marea corupție transfrontalieră?
Atît își poate permite bogata UE, doar 32 de procurori și ”un sfert”, plus fonduri complet nesatisfăcătoare?
Dacă e așa, înseamnă că toată vorbăraia cu necesitatea EPPO e apă de ploaie, că nu se dorește cîtuși de puțin derularea de mari anchete de corupție și că, de fapt, EPPO e conceput, la fel ca DNA-ul românesc ce i-a servit, foarte probabil, drept inspirație, pentru a lichida adversari incomozi unor structuri – chiar cancelarii – europene și nimic mai mult.
Și pentru că aveau nevoie de cineva cu experiență în domeniu, au făcut tot posibilul să o ”importe” din România, călcînd toate regulile și normele, pe cea care a gestionat ani de zile sistemul de rezolvare a marilor probleme politice și de afaceri sub pretextul luptei anti-corupție: Laura Codruța Kovesi.
Actualitate
Vânătorul aerian de drone: Honeywell și Odys Aviation lansează scutul antiaerian al viitorului
Într-o mișcare strategică menită să redefinească apărarea antiaeriană, gigantul aerospațial Honeywell Aerospace a anunțat un parteneriat de anvergură cu Odys Aviation, o firmă specializată în aeronave cu decolare și aterizare verticală (VTOL). Obiectivul comun este dezvoltarea unei soluții aeriene inovatoare de contracarare a sistemelor aeriene fără pilot (C-UAS), marcând un pas crucial în lupta împotriva amenințărilor dronelor.
O nouă eră în apărarea spațiului aerian
Această colaborare revoluționară va integra sistemul SAMURAI (Stationary and Mobile UAS Reveal and Intercept) al Honeywell cu aeronava Laila, dezvoltată de Odys. Astfel, se creează o platformă aeriană capabilă să detecteze și să neutralizeze amenințările reprezentate de drone. Această implementare aeriană a sistemului SAMURAI este o premieră, extinzând raza de acțiune a capabilităților de apărare dincolo de soluțiile terestre sau staționare.
Matt Milas, președintele diviziei de apărare și spațiu la Honeywell, a subliniat robustețea soluției. „SAMURAI oferă capabilități critice C-UAS, caracterizate prin fiabilitate dovedită, scalabilitate și o integrare perfectă în arhitecturile de apărare existente”, a declarat acesta. Prin valorificarea experienței extinse a Honeywell în avionică, senzori și sisteme de apărare, noua soluție va permite o protecție extinsă, un răspuns mai rapid și o disponibilitate operațională sporită.
Un răspuns agil la provocările moderne
Amenințările reprezentate de drone au transformat fundamental economia și cerințele operaționale ale apărării aeriene. Sistemul combinat este proiectat să funcționeze ca un strat aerian de protecție împotriva dronelor, capabil să angajeze ținte ostile cu mult înainte ca acestea să se apropie de obiective de mare valoare. Această abordare reduce dependența de sistemele C-UAS mai costisitoare și reactive, oferind o primă linie de apărare proactivă.
James Dorris, CEO al Odys, a evidențiat sinergia unică a parteneriatului. „Combinând sistemul SAMURAI de la Honeywell cu anduranța, independența față de piste și capacitatea de alimentare la bord a aeronavei Laila, introducem un nou strat de apărare aeriană, conceput pentru prezent și viitor”, a afirmat Dorris.
Excelența tehnologică și autonomia operațională
Aeronava Laila se distinge prin propulsia hibridă și capacitatea VTOL, permițându-i să zboare până la opt ore și să parcurgă o distanță de 450 de mile, fără a necesita infrastructură dedicată de încărcare. Pe de altă parte, SAMURAI este un sistem „la cheie, modular, care încorporează diverși senzori și efectori selectați de client”, asigurând adaptabilitate la o multitudine de scenarii operaționale. Această viziune duală a fost în dezvoltare de peste un an, demonstrând un angajament profund față de inovație și excelență.
Prin această alianță strategică, Honeywell și Odys Aviation nu doar că răspund unei nevoi urgente de securitate, ci și stabilesc un nou standard în capacitățile de apărare antiaeriană, proiectând un viitor în care amenințările din spațiul aerian pot fi gestionate cu o eficiență și o agilitate fără precedent.
Actualitate
Războiul dronei la Marea Baltică: Kievul lovește infrastructura critică a Rusiei, pe fondul apelurilor UE pentru reînarmare accelerată
Dronele ucrainene au deschis un nou front, țintind aproape în fiecare noapte, în ultima săptămână, instalații cheie de petrol și gaze și porturi rusești din Regiunea Leningrad, la Golful Finlandei. Aceste atacuri, care au provocat incendii și au perturbat infrastructura energetică vitală a Rusiei, sunt considerate de un înalt oficial al Uniunii Europene ca fiind „dureroase” pentru Moscova, vizând direct finanțarea războiului.
Lovitura „dureruoasă” asupra economiei ruse
Terminale de export de petrol de la Ust-Luga și Primorsk, alături de rafinăria Kirishi, au fost puncte fierbinți ale acestor atacuri, cu nori de fum vizibili chiar și din țările baltice vecine și în imaginile satelitare. Andrius Kubilius, Comisarul UE pentru Apărare și Spațiu, a subliniat impactul major: „Este dureros pentru economia rusă, deoarece acele porturi… dețin o mare parte din exportul de petrol rusesc. Așadar, acum Rusia se confruntă cu probleme care le pot diminua posibilitățile de a purta războiul.” Comentariile au fost făcute în timpul unei vizite a oficialului european în Suedia, parte a unui „turneu al rachetelor” menit să impulsioneze producția europeană de armament.
Suveranitate și amenințări la Marea Baltică
Ministrul suedez al Apărării, Pål Jonson, care l-a însoțit pe Kubilius, a reafirmat dreptul Ucrainei de a se apăra „în interiorul și în afara teritoriului său”, Rusia fiind „agresorul” în acest conflict. Suedia monitorizează îndeaproape provocările de securitate în creștere în Golful Finlandei, pe măsură ce războiul din Ucraina se extinde spre „pragul estic al Scandinaviei”. Deși Jonson a evitat să numească Marea Baltică „zonă de război”, a accentuat amenințările legate de Rusia, precum atacurile asupra infrastructurii critice submarine, perturbările GNSS, „flota fantomă” și „un comportament mai asertiv al Flotei Baltice Ruse”, care „schimbă cerințele de securitate în Marea Baltică.” Un fapt îngrijorător a fost apariția unor drone rătăcite în toate cele trei țări baltice în ultima săptămână, Kubilius sugerând că ar putea fi sisteme ucrainene deviate de războiul electronic rusesc.
„Turneul rachetelor” și nevoia de autonomie europeană
„Turneul rachetelor” al comisarului european are ca scop principal accelerarea producției europene de rachete și sisteme de apărare antiaeriană. Kubilius a accentuat că Europa nu se mai poate baza exclusiv pe Statele Unite pentru sisteme cheie. „Stocurile sunt foarte goale pentru toate armele diferite, inclusiv rachete și muniții,” a declarat el. Vizita în Suedia face parte dintr-o inițiativă UE mai amplă, vizând un împrumut de 60 de miliarde de euro către Ucraina – care ar putea ajunge la 90 de miliarde de euro – pentru a consolida capacitățile de apărare ucrainene în următorii doi ani. Kievul a identificat trei priorități: producerea a peste șapte milioane de drone anul acesta, muniție cu rază extinsă (în special de 155 mm) și rachete, pe care Kubilius le-a considerat „cea mai mare provocare.”
Provocările producției de apărare: De la rachete la sisteme de supraveghere
În timpul vizitei la facilitățile Saab, Kubilius a lăudat rolul cheie al Suediei în domeniul rachetelor și al platformelor de avertizare timpurie, cum ar fi GlobalEye, dar a avertizat că cererea depășește capacitatea actuală de producție. „Chiar dacă numerele pe care Saab le produce cresc, ceea ce este foarte bine, cererea, în opinia mea, este încă foarte mare. Așa că trebuie să vedem cum putem crește suplimentar producția,” a afirmat el. Apelul comisarului vine în urma solicitării șefului NATO, Mark Rutte, pentru o creștere de 400% a capacităților de rachete și apărare aeriană ale NATO.
Saab, în parteneriat cu companii europene (MBDA) și americane (Boeing), produce o gamă largă de rachete. Totuși, furnizorii mai mici din lanțul de aprovizionare se confruntă cu dificultăți în a-și extinde capacitățile fără contracte pe termen lung și finanțare proaspătă. Kubilius a evidențiat că producția anuală americană de rachete Patriot este de aproximativ 750 de unități, în timp ce aproximativ 800 au fost lansate doar în primele cinci zile ale recentului conflict cu Iranul, de către țările din Golf și forțele americane.
„Americanii produc arme bune, fără îndoială. Dar trebuie să ne intensificăm producția pur și simplu pentru că nu există suficientă producție în lume, atât pentru Ucraina, cât și pentru noi,” a concluzionat el.
Jonson a profitat de ocazie pentru a promova platforma de supraveghere aeriană GlobalEye a Saab, sugerând că ar putea deveni un atu cheie al NATO, pe măsură ce alianța își retrage flota de avioane AWACS. Aceste sisteme de supraveghere avansate sunt esențiale pentru a detecta dronele care pătrund pe teritoriul european, în contextul în care programul multinațional de înlocuire a AWACS al NATO a fost oprit anul trecut, iar partenerii caută acum soluții alternative pentru o nouă flotă operațională până în 2035.
Actualitate
Compania Românească producătoare de profile PVC, Klass Coating System, prezentă la FENSTERBAU FRONTALE 2026
În perioada 24-27 martie 2026, orașul Nürnberg, Germania, a fost din nou punctul central al industriei internaționale a ferestrelor, ușilor și fațadelor, găzduind evenimentul de referință FENSTERBAU FRONTALE 2026. Printre participanții de marcă s-a numărat și Klass Coating System, o companie din Judeţul Vâlcea şi unul dintre cei mai importanți producători europeni de profile PVC pentru ferestre și uși termoizolante, prezent în cadrul Pavilionului României.
Recunoscut drept cel mai important târg internațional dedicat acestui sector, FENSTERBAU FRONTALE reunește lideri din industrie, specialiști și inovatori, oferind un cadru ideal pentru schimb de idei, descoperirea celor mai noi tehnologii și dezvoltarea de parteneriate strategice. Ediția din 2026 aduce în prim-plan inovațiile și soluțiile de ultimă generație care modelează viitorul industriei.
Participarea Klass Coating System la acest eveniment confirmă angajamentul companiei de a susține evoluția domeniului tâmplăriei termoizolante și de a contribui activ la dezvoltarea acestuia. Pe parcursul acestor zile, compania a prezentat direcțiile sale de dezvoltare, noutățile pregătite pentru acest an și viziunea orientată către performanță și sustenabilitate.
Primele zile ale evenimentului au fost marcate de un interes crescut din partea vizitatorilor, generând discuții aplicate și oportunități valoroase de colaborare. Reprezentanții Klass Coating System, prin Directorul General Gabriel Ene, remarcă deja calitatea interacțiunilor și deschiderea participanților către soluții inovatoare, conturând noi perspective de dezvoltare.
„Prima zi ne-a adus exact ceea ce contează: oameni interesați, discuții aplicate și perspective care deschid noi direcții”, au transmis reprezentanții companiei, subliniind importanța dialogului direct cu profesioniști din industrie.
Pe întreaga durată a evenimentului, standul Klass Coating System a fost un punct de întâlnire pentru specialiști interesați de sisteme moderne de profile PVC, capabile să ofere stabilitate, eficiență și performanță în proiecte diverse. Compania își reafirmă astfel poziția de partener de încredere pentru producătorii și dezvoltatorii din domeniu.
Participarea la FENSTERBAU FRONTALE 2026 consolidează prezența Klass Coating System pe piața internațională, dar și deschiderea continuă către dialoguri profesionale și colaborări durabile. Evenimentul reprezintă o oportunitate valoroasă de a întări relațiile existente și de a iniția noi parteneriate, într-un context global dinamic și competitiv.
Despre Klass Coating System
Klass Coating System este o companie românească din Judeţul Vâlcea, cu capital privat, specializată în producția de profile din PVC pentru ferestre și uși termoizolante. Înființată în anul 2007, compania produce și furnizează profile PVC pentru ferestre și uși, sisteme complete de tâmplărie PVC, accesorii și componente compatibile.
Un element definitoriu al companiei este procesul de înfoliere, prin care profilele sunt finisate cu folii decorative și de protecție (imitație lemn, culori moderne), oferind atât estetică, cât și rezistență în timp.
-
Exclusivacum 3 zileCircul groazei de la IPJ Prahova – DOCUMENTE: De la sefi incompatibili la polițiști „clarvăzători” și „transcriitori creativi” – O opera de bufă în regia impunității, pe banii noștri!
-
Exclusivacum 3 zilePușcăria pe persoană fizică: Când lanțurile le poartă angajații, Nu deținuții!
-
Exclusivacum 3 zileNAN, MAESTRUL FORAJELOR FANTOMĂ: COCA-COLA PLOIEȘTI, O FABRICĂ DE COȘMARURI CU APĂ „NECONFORMĂ” ȘI AUTORITĂȚI „CONFORME” CU ȘPAGA!
-
Exclusivacum 2 zileToxicitatea tăcută a „scutului” antigrindină – Bomba ecologică a iodurii de argint, după două decenii de opacitate!
-
Exclusivacum 2 zilePloiești: Orașul-experiment unde banul public e un banc prost, iar competența, o legendă urbană!
-
Exclusivacum 3 zilePloiești: Cronica unei apocalipse recurente! Cum ne ingropăm în deșeuri și datorii, sub privirile politice „neutre”
-
Exclusivacum 4 zileMăcelul pensiilor militare: Planul Bolojan – Jefuirea sistemului sub abracadabra ‘reformei’ fără sfârșit!
-
Exclusivacum 3 zileJudecătorul fantomă din Buzau și hotărârea-model: Când justiția se face la indigo, dar indigo-ul e expirat! DOCUMENTE!



