Actualitate
Cronometrul prezidențial s-a stricat puțin
Cum-necum, marea echipă de șoc Iohannis-Orban, după ce a făcut nenumărate calcule, s-a împotmolit în timp. Și a dat peste cap cronometrul. În acest moment, orice numărătoare inversă iese prost. Cei doi nu mai au nicio posibilitate de a înnădi starea de urgență cu starea de alertă. Între cele două stări, ne place sau nu ne place, va mai exista o stare. Starea de rapaus. În cele ce urmează, vă prezint calculele. Pas cu pas.
Raționamentul de mai sus nu este doar o tentativă de a șicana mediatic ciudatul tandem aflat la conducerea României. El rezultă dintr-o logică elementară de natură constituțională. Astăzi suntem în data de 12 mai. În procedură de urgență, conform solicitării Guvernului, ar urma să fie dezbătută în Parlament starea de alertă. Cea avansată sub formă de propunere pe repede-înainte ieri de către Guvern. Azi, marți, trei ceasuri rele, comisiile dezbat și, să spunem, aprobă, cu sau fără amendamente, proiectul de lege propus de Executiv. Conform acestui proiect de lege, în perioada următoare, statul român urmează să fie administrat de către Comitetul de Urgență sau cum Dumnezeu se numește, Guvernul rezervându-și dreptul de a impune restricții de la exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale în baza unor ordonanțe de urgență. Ceea ce este strict interzis de articolul 115 din Constituție. Starea de alertă însăși, așa cum este ea definită printr-o ordonanță de urgență din 1994, va fi cu siguranță, odată atacat a CCR de către Avocatul Poporului, declarată neconstituțională. Pentru că, din nou, actul normativ contravine articolului 115 din Constituție. Curtea Constituțională se pronunță pe 15 mai. Dar tot pe 15 mai starea de urgență ar urma să fie înlocuită prin starea de alertă. Cele două stări ar trebui să fie înnodate instantaneu. Altfel se creează un hiatus.
Dacă ordonanța de urgență, care în prezent stă la baza juridică a stării de alertă, va fi declarată neconstituțională, este necesară înlocuirea ei printr-o lege dată în Parlament. Tocmai în acest scop, Guvernul a elaborat pe picior și a propus adoptarea în regim de urgență a legii care se dezbate și eventual se adoptă azi. Prin noul act normativ, Guvernul capătă puteri discreționare. Între altele, Ludovic Orban poate numi, în mod direct sau prin interpuși, orice funcționar public fără niciun fel de concurs și practic fără ca persoana respectivă să aibă obligația de a-și depune din timp o declarație de avere și de interese, care să poate fi verificată până la data numirii de către instituțiile abilitate. Peste noapte, întreg aparatul administrației publice, teoretic cel puțin, poate fi adus la un numitor comun. Acest numitor comun ar însemna „numai oamenii de casă ai PNL”. Dar să trecem peste asta. Să admitem că actul normativ este adoptat chiar și în ciuda modului în care restricționează libera circulație a cetățenilor și posibilitatea economiei de a-și reveni treptat din paralizie.
Să ne imaginăm deci că astăzi, marți, 12 mai, trei ceasuri rele, Parlamentul dezbate în comisii actul normativ în cursul dimineții, iar în cursul după-amiezii îl votează. Să presupunem că Marcel Ciolacu își primește obișnuita injecție și reușește să-i manevreze pe parlamentarii PSD, astfel încât și ei să adopte legea legați la ochi. Desigur că, în aceste condiții ALDE, Pro România și UDMR nu mai au ce face. Voturile lor rămânând minoritare. Urmează un interval de cel puțin două zile în care acest act normativ nu poate intra în vigoare. Constituția prevede că există minimum două zile în care o lege nou adoptată ar putea fi atacată de cei interesați la Curtea Constituțională. Motiv pentru care ea nu poate fi promulgată și nu poate intra în vigoare. Apoi legea, pentru a fi valabilă, în mod obligatoriu trebuie promulgată de președinte și apoi publicată în Monitorul Oficial al României. Cum-necum, Ludovic Orban și Klaus Iohannis au calculat greșit.
Din punct de vedere constituțional, orice s-ar întâmpla, este exclus ca acest act normativ, adoptat așa cum a fost livrat sau cu modificări, admițând că nu va fi totuși respins, să intre în vigoare instantaneu cu momentul încetării valabilității stării de urgență. Cu alte cuvinte, starea de urgență încetează să zicem acum, în chiar momentul în care lecturați această postare, dar starea de alertă nu intră în vigoare tot acum. Ci ceva mai târziu. Va exista deci un interval de timp oarecare în care nu vom avea nici stare de urgență nici stare de alertă. Este ca și când un muribund este deconectat de la aparatatele de supraviețuire, dar nu este reconectat instantaneu la alte aparate de supraviețuire.
Va fi o pauză mai scurtă sau mai lungă, în care România revine la ceea ce optimiștii numeau normalitatea de dinaintea pandemiei. Probabil că la atâta se va și reduce acea Românie normală promisă de Klaus Iohannis în cea de-a doua campanie prezidențială.
În acest interval de timp se poate întâmpla orice. Pentru că toată lumea își redobândește din punct de vedere juridic libertate de care beneficia înainte de declararea primei stări de urgență. România va fi la cheremul propriilor cetățeni. Pentru că autoritatea statului se suspendă aproape în totalitate. Dar ceea ce din păcate s-a suspendat este orice urmă de credibilitate în seriozitatea guvernanților. În bunele lor intenții. În priceperea acestora de a administra republica. Să ne gândim doar la faptul că 80% dintre reprezentanții societăților comerciale nu mai dau nici doi bani pe promisiunile acestui Guvern. Ca să nu mai vorbim de cetățeni. Dintre care 300.000 au fost amendați, unii dintre ei abuziv. Iar cei neamendați s-au supus de voie de nevoie, fie de frica uriașelor penalități, fie pentru că au înțeles că în absența testărilor în masă trebuie să se protejeze ascunși acasă. Acum toate acestea încetează.
Statul rămâne la discreția cetățenilor săi. Va fi ca la revoluție. Indiferent cât timp va dura. Va fi un teribil examen al conștiinței publice. Ce vor face cetățenii? Pentru a încerca să anticipăm, trebuie să facem un exercițiu nu prea difiicil. Să recapitulăm ce s-a întâmplat în aceste câteva zile în care, ca efect al deciziei CCR, poliția s-a abținut să mai dea obișnuitele amenzi. Și chiar și să facă obișnuitele controale. Cel puțin la intensitatea la care le-a făcut. S-a întâmplat că șoselele au început din nou să se aglomereze. În piețele agroalimentare s-au creat aglomerații de nedescris. Pe străzi, mai ales în cartierele mărginașe ale orașelor și în sate, oamenii au ieșit de-a valma. Cu mic, cu mare. Riscul de contaminare a crescut. Să extrapolăm această stare de lucruri și să facem fotografia uneia dintre zilele viitoare, în care starea de urgență va rămâne dezlegată de starea de alertă. Nu mi-e greu să-mi imaginez că totul, dar absolut totul va depinde de ce se întâmplă în capul fiecărui cetățean luat în parte. Unii se vor îmbrățișa cu concetățenii lor, dând năvală în centrele carantinate după modelul lui Viorel Cataramă. Și își vor asuma în mod fățiș, ostentativ riscul de a se contamina. Dar și riscul de a-i contamina ulterior pe alții. Vor fi mulți, mă tem că prea mulți, care pur și simplu vor profita de starea temporară de libertate. Și vor fi mult mai puțin precauți, nemai respectând atât de blamatele reguli de distanțare socială. Iar alții se vor autoproteja în continuare. Totul ține de proporții. Iar proporțiile sunt date de încrederea sau lipsa de încredere în Guvern, dar și de nivelul de educație al românilor. Și îmi permit să închei cu un avertisment. Pentru a defini mai bine în ce tabără încerc eu să mă plasez. În absența posibilității de a mă testa pe mine însumi și de a afla rezultatele testelor făcute de toți oamenii cu care îmi doresc să mă aflu în contact, singura soluție rațională de autoprotecție este să rămân în continuare relativ izolat. Să-mi mențin conduita de distanțare socială. Cu totul altfel ar sta lucrurile dacă în România, așa cum s-a întâmplat de exemplu în Germania, s-ar fi făcut testări în masă, iar populația contaminată ar fi putut fi separată cumva, chiar prin autoseparare, de populația necontaminată.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Noua arhitectură a apărării SUA: De la scutul „Golden Dome” la revoluția sistemelor autonome
Modernizarea arsenalului defensiv american trece printr-o fază de transformare profundă, în care noile tehnologii digitale și tacticile de război cibernetic sunt integrate rapid în structurile de comandă. Eforturile actuale vizează atât securizarea infrastructurilor critice existente, cât și crearea unei noi forțe dedicate războiului autonom, cu scopul de a menține superioritatea pe câmpul de luptă al viitorului.
Scutul „Golden Dome” își securizează perimetrul cibernetic
Forța operativă JTF-Gold, creată de Comandamentul de Nord al SUA (NORTHCOM), a primit misiuni critice extinse pentru a gestiona complexitatea apărării aeriene și antirachetă „Golden Dome”. Recent, această structură a fost însărcinată cu dezvoltarea unor capabilități robuste de apărare cibernetică. Această nouă direcție strategică este concepută exclusiv pentru a proteja activele „Golden Dome” împotriva atacurilor inamice, eliminând orice componentă ofensivă din spectrul acțiunilor sale.
Înființată la începutul acestui an pentru a prelua și optimiza responsabilitățile fostului Comandament Component pentru Apărare Antirachetă Integrată, JTF-Gold se află în plin proces de definire a rolurilor. Cu un personal de aproximativ 100 de membri, unitatea supraveghează deja siturile operaționale, precum cel de la Fort Story, și organizează sesiuni intense de planificare pentru a delimita clar responsabilitățile operaționale între centrele de comandă din Colorado și Florida.
AUTOWARCOM: Pasul către supremația autonomă
În paralel cu întărirea scutului antirachetă, Pentagonul accelerează implementarea unei strategii ambițioase de integrare a sistemelor autonome și robotice. În cadrul recentei conferințe anuale a Asociației Armatei SUA, liderii militari și civili au prezentat planurile pentru înființarea „Autonomous Warfare Command” (AUTOWARCOM). Această nouă structură este concepută să opereze cu autorități extinse, similare celor ale forțelor armate tradiționale, pentru a scala rapid tehnologiile autonome în rândul tuturor forțelor întrunite.
Pentru a facilita această tranziție, Departamentul Apărării a demarat deja „Proiectul Agincourt”, o inițiativă umbrelă menită să coordoneze eforturile tehnologice în domeniu. De asemenea, Grupul de Lucru Autonom de Apărare (DAWG), creat inițial pentru stimularea producției de drone, a fost integrat sub o nouă forță operativă specializată în cadrul Comandamentului pentru Operațiuni Speciale (SOCOM), asigurând astfel continuitatea inovației.
Investiții masive și provocări legislative
Transformarea radicală a capabilităților militare necesită resurse financiare considerabile. Pentagonul a avansat planuri de alocare a aproape 55 de miliarde de dolari pentru eforturile de dezvoltare a sistemelor autonome. Această investiție, descrisă drept una generațională, este văzută ca un element esențial pentru a schimba paradigma tehnologică a departamentului.
Cu toate acestea, succesul acestui proiect depinde critic de aprobarea Congresului SUA. Deși climatul politic complică procesul legislativ, liderii apărării insistă că finanțarea este imperativă pentru a reacționa la schimbările rapide din mediul global de securitate. Într-un context în care inovația trebuie să țină pasul cu necesitățile combatanților, oficialii militari subliniază că investițiile făcute acum vor avea un impact decisiv pentru deceniile care vor urma.
Actualitate
Trei sisteme noi, trei răspunsuri la amenințările de pe câmpul de luptă
Israel Aerospace Industries (IAI) a prezentat la conferința anuală AUSA trei sisteme noi, construite în jurul unor tehnologii existente, dar adaptate la amenințările emergente. Printre acestea se numără un radar mobil montat pe un aerostat, un interceptor antidronă fără încărcătură explozivă și o dronă înarmată cu o mitralieră M250, dezvoltată împreună cu Sig Sauer.
Radarul Point@Air: un aerostat care nu rămâne pe loc
Sistemul Point@Air combină un aerostat — o platformă de tip balon sau dirijabil — cu un radar cu antenă activă cu baleiaj electronic. Potrivit lui Dror Bar, vicepreședinte executiv al IAI și director general al Elta Systems, radarul poate detecta o gamă largă de ținte: de la avioane de vânătoare și drone de mari dimensiuni până la rachete de croazieră și ținte maritime.
Aerostatele sunt folosite de multă vreme pentru supraveghere, însă infrastructura lor statică le poate face vulnerabile la atacuri cu drone. Point@Air este conceput să funcționeze fără infrastructură fixă și să poată fi mutat într-o nouă locație în câteva ore. Platforma are aproximativ 70 de metri lungime.
Mobilitatea ar putea reduce riscul ca adversarii să localizeze aerostatul și să-l atace cu drone kamikaze. Bar a invocat experiența recentă a Israelului, unde Hezbollah a vizat un aerostat de mari dimensiuni din nordul țării. El a descris un scenariu în care sistemul este strâns la lăsarea serii și mutat pe un alt deal, astfel încât să nu mai fie în aceeași poziție dimineața.
IAI vede posibile utilizări ale sistemului atât în misiuni de securitate internă, cât și pentru Comandamentul Central al SUA și alte comandamente militare. Tehnologia de bază este dezvoltată, însă Point@Air se află încă în faza de demonstrație. IAI lucrează cu compania americană TCOM pentru ajustarea dimensiunilor și configurației platformei. TCOM este principalul contractant pentru platformele aerostatice ale Armatei SUA.
HawkGuard: interceptare fără explozibili
IAI a prezentat la AUSA și sistemul HawkGuard, destinat combaterii dronelor. Bar a descris apărarea antidronă drept una dintre cele mai dificile provocări pentru companiile din domeniul apărării, aflate în căutarea unor interceptori cu costuri foarte reduse.
HawkGuard folosește un interceptor inert, echipat cu o plasă în locul unui focos exploziv. Radarul și senzorii optici contribuie la ghidarea interceptorului către țintă, într-un sistem pe care Bar l-a descris drept unul cu buclă închisă. Absența explozibililor ar putea face soluția potrivită pentru zone populate sau pentru protejarea unor obiective sensibile, precum instalațiile care depozitează combustibil ori materiale explozive.
Potrivit lui Bar, sistemul a fost testat pe scară largă împotriva mai multor tipuri de amenințări și este deja utilizat de câțiva clienți. El poate intercepta mai multe categorii de drone, inclusiv aparate care nu folosesc legături de comunicații. Sistemul combină radarul, senzorii electro-optici și tehnologia de comandă și control pentru detectarea, urmărirea și ghidarea interceptorului.
HawkGuard are o rază de acțiune relativ scurtă, însă IAI nu a făcut publică distanța exactă. Compania îl consideră un nivel suplimentar de apărare, nu o soluție independentă. Bar a subliniat că experiența războiului din Ucraina arată că nu există un singur sistem capabil să neutralizeze toate dronele. IAI estimează că HawkGuard ar putea avea potențial și în America de Nord, inclusiv pentru protejarea bazelor militare americane.
Fire Storm 250: dronă echipată cu mitralieră
Al treilea sistem, Fire Storm 250, a fost dezvoltat de IAI împreună cu Sig Sauer. Este o configurație tactică a dronei APUS, echipată cu o stație de armament telecomandată Microlight (RCWS) produsă de Sig Sauer și cu o mitralieră M250.
Companiile au anunțat finalizarea unui test de tragere în care drona a rămas în zbor deasupra unui câmp de luptă simulat și a deschis focul asupra unor ținte. Potrivit comunicatului comun, tragerile au fost efectuate de la distanțe și altitudini diferite, pentru a demonstra flexibilitatea operațională, siguranța integrată și precizia sistemului în condiții variate.
Nu a fost precizată cantitatea de muniție pe care drona o poate transporta. Sistemul folosește un motor cu ardere internă, compatibil cu mai multe tipuri de combustibil și realimentabil în teren cu combustibili disponibili în mod obișnuit. Astfel, el nu depinde de cicluri îndelungate de încărcare a bateriilor sau de infrastructură specializată.
Potrivit companiilor, testul a demonstrat capacitatea dronei de a combina supravegherea aeriană, identificarea țintelor și utilizarea precisă a armamentului într-un scenariu realist. Reprezentanții IAI au prezentat integrarea armelor cu aeronavele fără echipaj drept o direcție cu potențial operațional, iar viitoarele sisteme fără pilot ar urma să îmbine mai eficient senzorii, luarea deciziilor și acțiunea în mediul de luptă.
Sig Sauer a evidențiat, la rândul său, caracterul alimentat cu bandă al mitralierei M250 și avantajele sale în privința razei de acțiune și a greutății față de sisteme mai vechi. Potrivit companiei, reducerea greutății poate aduce beneficii la nivelul echipei de infanterie și poate facilita integrarea armamentului pe drone.
Actualitate
Drone, sisteme antiaeriene și vehicule electrice: imagini din prima zi a expoziției AUSA 2026
Companii internaționale din industria de apărare au adus la Centrul de Convenții Walter E. Washington, din centrul capitalei americane, o gamă variată de vehicule aeriene și terestre pentru ediția din acest an a conferinței Asociației Armatei SUA.
Cel mai mare târg anual de profil din Statele Unite atrage mii de participanți. La ediția din 2026, exponatele includ numeroase drone și tehnologii anti-drone, alături de echipamente militare de mari dimensiuni. Iată câteva dintre momentele surprinse în prima zi a expoziției.
Un câine de asistență întâmpină vizitatorii
Patriot, câine aflat în pregătire pentru a fi repartizat unui veteran rănit după încheierea antrenamentului, îi întâmpină pe participanți în fața standului Shield AI.
Brawlr: lansator reconfigurabil pentru apărare antiaeriană
Sierra Nevada a prezentat sistemul de apărare antiaeriană Brawlr — lansator reconfigurabil de armament, cu mecanism rotativ pe baterii. Expoziția a inclus atât sistemul, cât și o muniție prezentată în detaliu.
Vehicule electrice și muniție de artilerie
Oshkosh a expus un vehicul electric Joint Light Tactical Vehicle. Hanwha Defense USA a prezentat, la rândul său, proiectile de artilerie de 155 mm.
Supraveghere și drone cu decolare verticală
AEO Night Hawk Systems a adus un ansamblu de supraveghere ale cărui senzori urmăreau persoanele aflate în apropiere pe podeaua expoziției.
Deasupra vizitatorilor a fost suspendată și aeronava fără pilot VAPOR, produsă de AeroVironment. Sistemul este un elicopter fără pilot, cu un singur rotor, propulsie complet electrică și decolare și aterizare verticală.
Anvelope pentru Lună și optică pentru arme
Goodyear a expus o anvelopă robustă, cu un design neobișnuit, destinată explorării lunare.
Standul Colt Optics a atras numeroși participanți, care au privit un panou cu zeci de puști de asalt echipate cu sisteme optice specializate.
-
Exclusivacum 3 zileBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 5 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
-
Exclusivacum 4 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 3 zileRepublica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi




