Actualitate
CU UN SINGUR INTERVIU, KOVESI A FACUT PRAF SI DNA SI PARCHETUL EUROPEAN
(Preluare Inpolitics):
Pandemia a acoperit în mod firesc, oarecum, recentul interviu acordat de procurorul șef european Laura Kovesi siteului Euractiv, dar e păcat. Pentru că e un interviu special, prin care Kovesi a reușit să facă praf dintr-un foc și DNA și mult cîntatul Parchet European(EPPO), dovedindu-le a fi doar forme fără fond.
Interviul s-a dorit un semnal de alarmă, ca să nu fim patetici și să vorbim de un strigăt al disperării, legat de funcționarea Parchetului European, care își va intra în atribuții la finele acestui an.
Ceea ce e bizar din capul locului: noua șefă a Parchetului reclamă fonduri și resurse total ineficiente încă înainte de a începe treaba și la un asemenea înalt nivel.
”Dacă nu avem suficiente resurse, nu putem începe activitatea EPPO, nu putem lucra eficient. În calitate de procuror, am 25 de ani de experiență, așa că știu foarte bine ce poate însemna un buget pentru o instituție(…) Problema principală, când vorbim despre buget și resurse, este numărul de procurori europeni delegați. Aceștia vor fi procurorii care vor lucra în statele membre și vor investiga în mod eficient cazurile.
În acest moment, în baza estimării inițiale a Comisiei Europene, ni s-au dat 32 de procurori și un sfert. Da, un sfert, nu este o greșeală, am fost și eu surprinsă, pentru că nu am auzit despre un sfert sau jumătate de procuror în viața mea, dar aceasta a fost estimarea.
Pe baza statisticilor primite de la statele membre, la începutul EPPO, în primele zile, vom primi aproximativ 3.000 de cazuri. Este evident că este imposibil să gestionezi acest volum de muncă doar cu 32 de procurori.
Dacă Comisia stabilește numărul și vom rămâne doar cu 32 de procurori europeni delegați, ne va fi foarte dificil să începem activitatea și să lucrăm eficient. Problema importantă pentru viitorul EPPO va fi modul în care va fi stabilit bugetul pentru 2021. Aceasta este o decizie a Comisiei în ansamblu, de a pune pe masă o propunere bună pentru 2021, astfel încât autoritatea bugetară să poată decide dacă vom avea mai mulți bani sau mai puțini.
Este foarte dificil să împărțiți 32 de procurori între 22 de state participante(…)În acest moment suntem constrânși să stabilim numărul de procurori europeni delegați, deoarece în schema noastră bugetară se prevede că nu putem avea decât 32 de procurori și un sfert” spunea Kovesi.
Să tragem linie și să adunăm.
Comisia Europeană, UE în ansamblu, tratează corupția ca o amenințare de prim rang la adresa construcției europene și, individual, la adresa statelor componente.
La crearea – cam cu dureri – a EPPO ni s-a transmis că statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde EUR în venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale. De asemenea, am mai aflat că nu mai puțin de 638 de milioane EUR din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv în 2015.
Sume imense, oricum am lua-o. Și care justifică existența unei structuri mari de anchetă.
Mai știm că Parchetul European va funcționa ca o structură colegială, formată din două niveluri. Nivelul central va fi format din procurorul-șef european, care va avea responsabilitatea generală a biroului. Nivelul descentralizat va fi alcătuit din procurori europeni delegați situați în statele membre, care vor fi însărcinați cu activitatea de zi cu zi a investigațiilor și urmăririlor penale în conformitate cu regulamentul și cu legislația respectivului stat membru.
Numai că toate aceste pagube imense provocat de corupție la nivel european nu își găsesc corespondentul în grija UE pentru crearea unui EPPO cu adevărat eficient.
Nu o spunem noi, ci chiar șefa acestuia.
De la Laura Kovesi aflăm că UE alocă bani prea puțini, cît despre resursa umană, e de-a dreptul ilară: 32 de procurori se vor ocupa de 22 de state, 1,45 de căciulă.
3000 de dosare doar pentru început înseamnă o medie de cca.100 de dosare pe cap de procuror european.
Dosare mari și grele, nu frecții.
100 de dosare per procuror egal misiune imposibilă.
Ceea ce ridică un uriaș semn de întrebare: cumva EPPO a fost gîndit după modelul DNA-ului românesc, adică o instituție care să nu țintească stîrpirea cu adevărat a corupției, ci doar executarea anumitor ținte, în funcție de marile interese?
Un procuror european nu va fi obligat să dea socoteală pentru tărăgănarea unui mare dosar de spălare de bani, să zicem, pentru că va avea oricînd la îndemînă scuza perfectă: nu am avut timp, am prea multe dosare în lucru.
Aceasta a fost arma formidabilă a DNA, instituție care lucra dosarele cum și cînd avea chef.
Așa cum am mai punctat de cîteva ori, în mod paradoxal, Laura Kovesi nu a rupt niciodată hainele de pe ea că vrea mai mulți, mult mai mulți procuurori, ca să facă treaba cu adevărat bună.
A scîncit doar un pic prin februarie 2015, la bilanțul DNA, spunînd că schema de personal a DNA ar trebui majorată cu 50 de procurori. Şi ne mai informa că, în 2014, cei 86 de procurori care au desfăşurat activităţi de urmărire penală au avut de soluţionat peste 9.100 de dosare, „cel mai mare număr de dosare de la înfiinţarea DNA”. „În medie, un procuror a efectuat urmărire penală în aproape 105 cauze, un volum impresionant având în vedere complexitatea dosarelor care intră în competenţa Direcţiei”, sublinia ea. În rest, cum spuneam, Kovesi a părut mereu mulțumită cu situația.
Oare nu putea România să susțină mai mult de 86 de procurori, chiar și o mie dacă era nevoie, atît timp cît de 15 ani ni se bagă în cap că anti-corupția este cel mai important lucru pentru țară și că din cauza corupției pierdem miliarde de euro?
Ba se putea lesne, desigur.
Dar nu s-a dorit, pentru că, repetăm, anticorupția nu a fost niciodată un scop în sine, ci doar o armă de ”selecție” politică, de eliminat patronat românesc de pe piață în favoarea celui străin, de protejat multinaționale, de intimidat personaje înalte deranjante pentru alte personaje înalte etc.
Bilanțul tuturor timpurilor este devastator la DNA. Numărul achitărilor, al restituirilor și al clasărilor de dosare e imens, iar dintre reușite, majoritatea știm că s-au făcut ilegal și imoral, prin probe fabricate, înregistrări și denunțuri abuzive și tot așa.
Interesante similitudinile dintre DNA și EPPO.
Tot suta de dosare pe cap de procuror, adică ceva din capul locului inuman.
Ascultînd-o pe Kovesi, care conexează fără să vrea DNA și EPPO din punct de vedere al dotării și, implicit, al performanței, nu poți să nu te întrebi: cu doar 32 de procurori vrea UE să stîrpească marea corupție transfrontalieră?
Atît își poate permite bogata UE, doar 32 de procurori și ”un sfert”, plus fonduri complet nesatisfăcătoare?
Dacă e așa, înseamnă că toată vorbăraia cu necesitatea EPPO e apă de ploaie, că nu se dorește cîtuși de puțin derularea de mari anchete de corupție și că, de fapt, EPPO e conceput, la fel ca DNA-ul românesc ce i-a servit, foarte probabil, drept inspirație, pentru a lichida adversari incomozi unor structuri – chiar cancelarii – europene și nimic mai mult.
Și pentru că aveau nevoie de cineva cu experiență în domeniu, au făcut tot posibilul să o ”importe” din România, călcînd toate regulile și normele, pe cea care a gestionat ani de zile sistemul de rezolvare a marilor probleme politice și de afaceri sub pretextul luptei anti-corupție: Laura Codruța Kovesi.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
Actualitate
Orizonturi noi pentru Honeywell Aerospace: Compania devine oficial entitate independentă pe piața de capital
Honeywell Aerospace a marcat astăzi începutul unei noi etape în evoluția sa, finalizând procesul de desprindere și devenind o companie publică independentă, listată la bursa Nasdaq. Această transformare strategică vizează consolidarea poziției de lider în sectoarele apărării și aviației comerciale, oferind noii entități agilitatea necesară pentru a răspunde provocărilor complexe dintr-o industrie aflată în continuă schimbare.
Divizarea strategică a gigantului industrial în trei entități distincte
Separarea segmentului de aviație este rezultatul unei strategii ambițioase anunțate la începutul anului 2025, prin care grupul mamă a decis fragmentarea operațiunilor în trei piloni principali. Aceștia includ Honeywell Technologies, axat pe automatizare, Solstice, o unitate dedicată materialelor avansate, și actuala companie Honeywell Aerospace. Obiectivul central al acestei restructurări este de a permite fiecărei divizii să urmărească strategii de creștere personalizate, maximizând astfel veniturile și eficiența operațională.
O forță globală în aviație cu 36.000 de angajați
Sub conducerea directorului executiv Jim Currier, noua entitate independentă își asumă misiunea de a proteja și avansa promisiunea zborului într-o lume tot mai conectată. Cu o forță de muncă de 36.000 de specialiști, Honeywell Aerospace continuă să producă sisteme esențiale, de la motoare și avionică, până la componente critice pentru tehnologiile de apărare. Independența financiară îi va permite companiei să aloce resursele mai eficient către inovație și cercetare.
Tranziția financiară și perspectivele de raportare pe termen scurt
Procesul de separare a fost finalizat prin distribuirea acțiunilor de către Honeywell Technologies, deschizând calea pentru tranzacționarea liberă pe bursă. Deși Honeywell Aerospace funcționează acum separat, următoarele rezultate financiare trimestriale, programate pentru 23 iulie, vor include încă cifrele segmentului de aviație ca parte a structurii consolidate anterioare. Această raportare va oferi investitorilor o ultimă privire de ansamblu asupra performanței sectorului înainte de a evalua evoluția sa ca entitate de sine stătătoare.
-
Exclusivacum 15 ore„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 15 oreAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 4 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Exclusivacum 15 oreCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Ancheteacum 4 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 4 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Featuredacum 4 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 2 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



