Actualitate
CALCUL POLITIC SAU SPAIMA: DE CE TRAGE DE TIMP PRESEDINTELE IOHANNIS?

(Preluare Inpolitics):
Președintele Klaus Iohannis a încasat ieri o lovitură de proporții de la Curtea Constituțională, după verdictul că desemnarea lui Ludovic Orban ca premier încalcă legea supremă. În declarația de după verdict, președintele a devoalat o stare de incertitudine, dacă nu chiar de șoc, dovadă unele declarații de-a dreptul aiuritoare și de maximă gravitate făcute în direct și la oră de vîrf, prin care acuză indirect CCR că a produs o criză politică.
Ce ne-a spus președintele despre verdictul CCR:
”PSD continuă să demonstreze că este un partid iresponsabil, care se joacă cu destinul României.
După ce a produs una dintre cele mai dezastruoase și anti-europene guvernări de după Revoluție, care a lăsat țara cu deficite majore, după ce a demis Guvernul Orban pentru a conserva puterea baronilor locali, PSD a creat o nouă criză, pe care a aprofundat-o prin sesizarea Curții Constituționale.
Nu voi comenta decizia Curții Constituționale, așa cum știți că nu am comentat nici cu alte ocazii, și voi aștepta motivarea.
Însă ceea ce face PSD este o sfidare fără precedent la adresa oamenilor, cu atât mai mult în aceste zile în care România are nevoie de acțiune politică responsabilă, și nu de politicieni care să o ducă mai adânc în criză și în instabilitate”.
În esență, președintele României spune că demersul legal și firesc al unui partid politic pe lîngă o instituție de maximă greutate a statului – demers care se dovedește justificat tocmai de către decizia respectivei instituții – este un act de iresponsabilitate care a aprofundat criza politică.
În primul rînd, președintele recunoaște public direct că avem o criză politică. Iar indirect, acuză CCR că a marșat la jocul PSD.
În al doilea, e foarte ciudată această opinie venind din partea campionului absolut al sesizărilor către CCR din politica postdecembristă.
În decembrie 2018 consemnam într-o analiză numărul imens de sesizări la CCR făcute de președinte în respectivul an: 44, adică una la 7,9 zile.
Și mai scriam atunci că președintele a transformat România în republică constituțională, prin acțiunile sale în serie.
CCR a fost excepțională cînd a dat cîștig de cauză președintelui.
Mai ales în septembrie anul trecut, cînd judecătorii au respins contestarea candidaturii sale prezidențiale după ce fusese prins cu mii de semnături false.
CCR a fost excepțională și în cea mai importantă misiune a președintelui, cea pe care a menționat-o în bilanțul triumfalist al primului său mandat: aceea de a bloca acțiunile politice ale ”ciumei roșii”.
În documentul intitulat ”Primul mandat al președintelui României, Klaus Iohannis”, pus la loc de frunte în deschiderea siteului administrației prezidențiale, acesta reamintește că:
”În momentele în care în activitatea actorilor instituționali au apărut disfuncționalități generate de conduita acestora fie în sensul arogării unor competențe ce nu le aparțin, fie în sensul declinării unor atribuții aflate în competența lor, Președintele României s‐a adresat Curții Constituționale prin promovarea unor conflicte juridice de natură constituțională, în scopul înlăturării blocajelor instituționale” se afirmă în stufosul document.
Ați înțeles bine: cînd președintele României sesizează CCR cu conflicte constituționale, e un demers menit să ”înlăture blocajele”.
Cînd o face cel mai mare partid din România, se cheamă provocarea și aprofundarea crizei.
O altă afirmație aiuritoare a președintelui e:
”Desemnarea unui prim-ministru din partea unei alianțe coagulate ad-hoc în jurul PSD ar intra în coliziune directă cu opțiunea românilor, exprimată fără echivoc la alegerile europarlamentare, la referendum și la prezidențialele de anul trecut”.
Conform acestui raționament, dacă PSD cîștigă zdrobitor alegerile locale și parlamentare, să zicem, ar trebui automat să demită președintele și să organizeze noi alegeri, pentru că cel ales anul trecut ”ar intra în coliziune cu opțiunea românilor”.
Dincolo de asta, se vede cu ochiul liber că președintele a intrat în degringoladă. El anunță, sec, că așteaptă motivarea deciziei CCR, mai înainte de a lua o decizie legată de soarta premierului desemnat.
Dar uită cîteva mici amănunte.
În cazul conflictului constituțional stabilit de CCR, președintele nu trebuie să aștepte motivarea – care înseamnă automat și publicarea deciziei în Monitorul Oficial – ci poate și are obligația să acționeze imediat. Asta pentru că legea de funcționare a CCR prevede că ”Decizia prin care se soluţionează conflictul juridic de natură constituţională este definitivă şi se comunică autorului sesizării, precum şi părţilor aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României(s.n.)”.
Procedura diferă de parcursul altor decizii ale CCR tocmai pentru că un conflict constituțional între puterile statului este considerat un lucru grav care trebuie rezolvat neîntîrziat.
Motivarea judecătorilor CCR poate dura săptămîni bune ori chiar mai mult, vezi cazul verdictului de anul trecut privind completurile de trei judecători, dat în iulie și motivat în octombrie.
Iar decizia de azi a CCR conține următorul paragraf, fără echivoc:
”În realizarea atribuției prevăzute de art.103 alin.(1) din Constituție, Președintele României va proceda la o nouă desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru”.
Președintele putea face un prim pas spre detensionarea situației anunțînd azi măcar că va desemna un alt premier decît Ludovic Orban după consultările de la Cotroceni cu partidele.
Pentru că motivarea CCR, indiferent ce căi de urmat va oferi, conform atribuțiilor, nu poate răsturna sensul frazei de mai sus privind obligativitatea altei desemnări. Iar altă desemnare nu are cum să însemne tot Orban. PNL ar fi putut începe chiar de azi identificarea unui alt nume de premier, a unei alte echipe șamd.
În loc să anunțe fie și primii pași în sensul schimbării cerute de CCR, cîștigînd timp, președintele spune că așteaptă mai întîi motivarea deciziei, cînd va fi să vină. După care își mai poate acorda, eventual, un alt răgaz pentru a medita cu atenție și îngrijorare asupra pașilor care urmează. Iohannis nu ne-a comunicat oficial nici măcar dacă noile consultări cu partidele vor avea loc înainte sau după publicarea motivării CCR în Monitorul Oficial.
De ce se comportă președintele astfel?
Din două motive: unul, pentru că a intrat într-o fundătură de proporții din care habar nu are cum să iasă fără pagube majore de imagine. Și e speriat, lăsînd impresia că se agață cu disperare de speranța că vreo frază din motivarea CCR l-ar putea ajuta să-l păstreze pe Orban candidat de premier și a menține, astfel, și iluzia anticipatelor. Asta, pentru că PSD a anunțat ferm că nu va vota niciodată un alt guvern Orban, dar nu și un alt premier.
Și, doi, pentru că știe că PSD e suficient de molîu la această oră pentru a nu risca un demers ferm și constituțional împotriva sa. Probabil pentru că pesediștii nu știu celebrul banc cu colibiriul care căra apă să stingă incendiul din junglă deși știa că nu are mare eficiență. Dar măcar își făcea partea lui.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 13 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”