Actualitate
Cel mai tânăr general SRI, dosar șoc la DIICOT!/Din sediul DIICOT dispar actele originale!

(Preluare National – Catalin Tache):
Dorin Rădulescu – sau ”Dodo”, cum mai este bine cunoscut în sistem- este de departe poate cea mai mare speranță a sistemului, nu puțini fiind cei care nu neglijează deloc posibilitatea ca fulminanta carieră a acestuia să se oprească doar în vârful piramidei, ca și chiar adjunct operativ al unui serviciu secret. Oricum, până atunci trebuie remarcat nu doar că Dorin Rădulescu este cel mai tânăr general din cadrul Serviciului Român de Inormații, dar după ce a condus una dintre importantele secții județene ale serviciului, este încă din septembrie 2017 directorul a probabil cea mai plină de andrenalină structură din întreg sistemul : Direcția Generală pentru Prevenirea și Combaterea Terorismului din cadrul SRI. Acolo unde a fost numit prin ordin al directorulului Eduard Hellvig. Între timp Klaus Iohannis semnând ”la secret” și decretul de înaintare a acestuia la gradul de general. Totuși, deși meritele mai ales în cadrul misiunilor internaționale de antiterorism ale lui ”Dodo” Rădulescu sunt de netăgăduit, acesta a beneficiat de această explozie a carierei în ciuda unei ”vulnerabilități”, fie ea și una pe persoană fizică, aflate la ”mapa gri” a structurilor contrainformative.
Generalul Dorin ”Dodo” Rădulescu conduce Direcția Antitero a SRI
Este vorba despre unul dintre cele mai șocante dosare executate la DIICOT în perioada de aur a protocoalelor și în care prigoana ”antifraudă” declanșată de detașații SRI împotriva oamenilor de afaceri români atinsese apogeul. Anchetă care s-a soldat cu ”paradeli de destine”, cu peste 3.000 de angajați lăsați pe drumuri, cu ”aresturi preventive” de luni de zile la ”Beciul Domnesc” sau cu decizii absolut halucinante ale procurorilor de caz. Unele care i-ar fi făcut să crape de invidie până și pe de acum legendarii „Lucică” Onea și ”Portocală” Negulescu. Dar mai ales printr-o ”extragere” venită la țanc din tot grupul infracțional anchetat de DIICOT, în urma unui salvator acord de recunoaștere semnat de către procurori și parafat de judecători tocmai a inculpatului Rădulescu Ion. Fost cadru militar la rândul său și nimeni altul decât tatăl generalului Rădulescu Dorin, omul despre care deja se spune că va fi viitorul adjunct al SRI! Într-un dosar pornit în urma unei spețe ANAF lucrate, după cum reiese clar din documentele oficiale intrate în posesia noastră, de un ofițer detașat de la…SRI! Acord în urma căruia tatăl generalului SRI nu doar că a solicitat și a primit clemența procurorilor DIICOT ”pentru o pedeapsă cu închisoarea de până la 2(doi) ani cu suspendarea condiționată a executării pedepsei”, dar a scăpat astfel și de anchetarea celorlalte grave capete inițiale de acuzare.
Din sediul DIICOT dispar actele originale!
Totul în cadrul unei anchete care poate reprezenta un adevărat manual de ”modus operandi” al celebrelor ”culoare” asigurate de SRI în Justiție. Și pe care, în timp ce creatorul ”câmpurilor tactice”, generalul Dumitru Dumbravă face acum pe consilierul pe bani frumoși la o companie ungară iar ”tutorele” Florian Coldea continuă să facă jocurile la vârful politicii, societea românească s-a culcat pe urechea că, gata, ele ar fi dispărut cu desăvârșire…
Doi procurori și un ofițer SRI
Erau vremuri în care Victor Ponta și Gelu Diaconu raportau depășiri frenetice ale planului cincinal al Antifraudei la ”decapat” oameni de afaceri români. Mai ales a celor care acționau în domenii care atrăseseră atenția unor mari jucători internaționali, de altfel cei care de obicei și deveneau apoi beneficiarii finali ai contractelor din care erau zburați afaceriștii autohtoni, în urma dosarelor cu care se trezeau pe capete. Unul dintre nenumăratele cazuri fiind și cel al patronului Valentin Vasilescu, care s-a trezit cu un control Antifraudă la firma de pază. Iar după un control în care așa cum era ”cutuma” pe atunci orice cheltuială era considerată automat ori evaziune fiscală ori spălare de bani s-a terminat cu o plângere penală. La DIICOT, bineînțeles, că doar nu mai erau alte structuri de Parchet în țara asta… Cert este că a fost declanșată urmărirea penală. Doar instanța de judecată urmând să decidă în cele din urmă adevărul în această speță. Dincolo însă de concluziile controlului propriu-zis, ceea ce frapează în această speță este ”culoarul” pe care a fost apoi rostogolit dosarul după înaintarea actului de sesizare nr. A_DAF 2008/29.01.2015. Și care a purtat semnătura următorilor, după cum se recunoaște chiar în adresa oficială trimisă ulterior de inspectorul general antifraudă Raul Cristian Petrescu procurorilor DIICOT : ”inspectorii antifraudă Daniela Oana Cato, Andrei Constantin Radoslav și Violeta Alina Paraschiv, inspectorul șef antifraudă Cătălina Stoian, inspectorul șef antifraudă Cătălin Dumitrescu, detașat din cadrul Serviciului Român de Informații, Marius Stănilă, domnul procuror Remus Budăi, domnul procuror Petre Dragoș Voinescu”. Și iată cum, deși SRI-ul se încăpățânează încă să nu răspundă solicitărilor instanței în acest sens, ancheta se încadrează perfect în cele instrumentate de celebrele ”echipe mixte”, cererea către DIICOT fiind semnată inclusiv de detașatul SRI, Cătălin Dumitrescu!
Culoar în timp, Voinescu – Pâțu!
Însă aceasta este doar prima ”stranie coincidență” din acest dosar și care în cele din urmă, deși cu ceva întârziere a atras și atenția structurilor contrainformative. Care nu au putut să nu remarce misterioasa plasare a dosarului Vasilescu – Rădulescu pe ”orbita” Voinescu – Pâțu. Cel dintâi a semnat sesizarea penală către DIICOT în calitate de ”procuror Petre Dragoș Voinescu, inspector general antifraudă”.
Tatăl generalului SRI, ”extras” printr-un acord de recunoaștere din tot ”grupul infracțional organizat”
Iar Oana Pâțu a primit ”aleatoriu” sesizarea fostului său coleg de birou de la Giurgiu, Voinescu! Cu toate că este greu, dar foarte greu de explicat cum de a ajuns un dosar de evaziune fiscală la un procuror specializat în trafic de droguri și producerea de precursori… Sau de ce în ciuda prejudiciului stabilit de ”echipa mixtă” de la Antifraudă, dosarul nu a ajuns la Structura Centrală a DIICOT, așa cum o presupunea suma calculată, ci la o structură inferioară, cea a STB! Ca să nu mai vorbim de un alt ”mister total” care, în ciuda ”nervozității” unor nume grele din sistem, chiar că nu poate fi explicat nici măcar prin teoria ”găurilor de vierme”. Întrucât, după cum reiese din documentele intrate în posesia noastră, pe data de 10. 02. 2015 pe sesizarea A- DAF 2008/29.01.2015, se regăsește însemnarea cu pixul ” 10.02. 2015. Dna proc Pâțu Oana rog dispuneți”. Alături de ștampila cu numărul oficial de înregistrare: ” 303 D/P/ 2015 din 11.02.2015”!!! Deci dosarul înregistrat oficial la DIICOT pe 11 februarie 2015 îi fusese repartizat procuroarei Oana Pâțu de la DICOT cu o zi mai devreme, pe 10 februarie 2015! Rămânând desigur marea întrebare cum o fi primit actuala nominalizată a ministrului Cătălin Predoiu la funcția de adjunct al DIICOT respectiva sesizare. Că-ți vine să iei în calcul și un plic galben băgat pe sub ușă, că altă explicație este cam greu de găsit… Fiind totuși vorba de un dosar preluat ”aleatoriu” de un procuror înainte de a fi înregistrat!
Rădulescu, scăpat de o simplă privire
Pe scurt, ”miza” din întreg acest dosar se bazează pe cine a semnat de fapt ordinele bancare de ordinul unor sume uriașe de zeci și zeci de milioane de lei: inculpatul patron Vasilescu Valentin sau delegatul bancar al acestuia, inculpatul Rădulescu Ion. Procurorul DIICOT care a preluat în cele din urmă cazul de la Pâțu, Lăcrămioara Roman ajungând să decidă definitiv prin ordonanța din 2 aprilie 2019 că ” în urma examinării vizuale comparative nu sunt sesizabile diferențe între semnătura de pe ordinele de transfer bancar depuse de inculpatul Vasilescu în format electronic și semnătura aceluiași inculpat de pe alte documente aflate la dosar„. Deci, după o simplă privire ”la ochiometru” aruncată pe semnături, procurorul a decis că toate par cam aceeași semnătură de ”Vasilescu”, ceea ce a reprezentat scăparea lui Rădulescu, tatăl generalului SRI devenind astfel fericitul beneficiar al unui acord de recunoaștere. Însă ”examinarea vizuală comparativă” a procurorului se bate cap în cap cu nu mai puțin de trei expertize criminalistice diferite, efectuate cu metode ștințifice de către experți grafologi acreditați! Și în care se scrie negru pe alb că nu Vasilescu Valentin a semnat respectivele documente bancare!
Procurorul Oana Pâțu, nominalizata lui Predoiu ca și adjunct DIICOT
Astfel, expertul criminalist autorizat dr. Gheorghe Pășescu concluzionează în raportul de expertixă criminalistică nr. 1910/ 06.06. 2019: ”1. Semnăturile aflate pe înscrisurile menționate mai jos, la pozițiile indicate, NU au fost executate de Vasilescu Valentin. 2. Scrisul ce constituie cererea adresată către BCR sector 3 NU a fost executat de Vasilescu Valentin”! Apoi, expertul criminalist autorizat Gheorghiță Băhneanu are următoarea concluzie a raportului de expertixă din data de 05.04.2019 : ”Semnăturile de la rubricile semnătura plătitorului ale ordinelor de plată – formulare BCR (…) NU au fost executate de Vasilescu Valentin, ci sunt contrafaceri realizate prin imitarea liberă a unor semnături autentice ale acestuia de către persoana care a semnat în calitate de primitor Ordinele de plată în numerar nominalizate mai sus, respectiv Rădulescu Ion.” Concluzia finală fiind ”ordinele de plată nu au fost executate de Vasilescu Valentin ci, integral, de Rădulescu Ion. Mai mult semnăturile contestate cu forma ”Vasilescu”sunt contrafaceri realizate prin imitarea liberă a unor semnături autentice ale lui Vasilescu Valentin de către Rădulescu Ion”. Dar, în ciuda tuturor acestor expertize criminalistice, pocurorul a decis exact pe invers, după o simplă privire aruncată cu ochiul pe sutele de ”specimene” de semnătură…
Atenție, la DIICOT dispar originalele!
Dar chiar că nu mai are ce să ne mire în această anchetă demnă de ”dosarele X”, dacă pe ”culoarul” pe care a fost băgat deloc aleatoriu în urma ”întoarecrii în timp” din 10-11 februarie 2015 au ajuns apoi să dispară zeci de documente originale! Chiar din birourile procurorilor DIICOT! Pentru că, în cele din urmă, prin Ordonanța din 26.02.2019, până și procurorul de caz Lăcrămioara Roman constată că ”în dosarul 2754/D/P/2016(nr.anterior 303/D/P/2015) în baza procesului-verbal din data de 06.02.2019, în temeiul art. 543 C.p.p, s-a constatat dispariția unor înscrisuri originale ce aparțin acestui dosar, după cum urmează …”Și urmează înșiruirea a zeci de documente depuse la DIICOT în original, dar care … au dispărut! Astfel că procurorul de caz Lăcrămioara Roman a ajuns la următoarea concluzie prin care se recunoaște fără putința de tăgadă dispariția a kilograme întregi de documente contabile care puteau face foarte lesne lumină în acest caz, fără intimidantele arestări preventive de luni de zile, dacă ar fi fost barem ”examinate vizual ” : ”Dispun : 1. Înlocuirea înscrisurilor originale dispărute, astfel cum au fost enumerate mai sus, cu copiile oficiale ale acestor înscrisuri, aflate la dosarul cauzei. 2. Copiile oficiale ale înscrisurilor țin locul înscrisurilor originale până la găsirea acestora”.
Până atunci însă, noi înscrisuri oficiale absolut halucinante pentru cum se judecă dosarele ”de pe culoarele” Justiției vor ieși la iveală. De la declarații ”trei în unu” ale inculpatului tată d egeneral SRI făcut scăpat prin acordul de recunoaștere și până la ”alba-neagra” cu adresele BCR către DIICOT….
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 12 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o zi
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”