Actualitate
Hai din nou cu Economia Voodoo!
Va retrimit aici catre un articol publicat de mine initial in 19 februarie 2008 (in urma cu 12 ani), in care am preluat termenul batranului Bush (J.H.W. Bush sau Bush Senior) – de economie voodoo. In acceptiunea ministrului demis al finantelor, care reduce taxe (pentru banci sau supra-acciza) si creste cheltuieli, rezultatul fiind deficit MAI MIC in 2020 fata de 2019 (!!!!) asta poate fi si promisiunea ,,urmeaza lucruri fantastice pentru Romania” pe care o face Florin. In fapt, o abureala. ,,Economie Voodoo”, asa cum detaliam si in 2008. P.S. Nu trebuie sa va mire de loc. Papusarii sunt aceiasi. Paiatele sunt altele. Iata si articolul, precizeaza analistul economic Radu Teodor Soviani:
Acest articol a fost publicat în 19 februarie 2008, în revista Money Express. Îl republic cu rugămintea să urmăriți raționamentul și mai ales concluzia
In alegerile primare din SUA, din 1980, George Bush Senior, atunci oponentul lui Ronald Reagan (pe care l-a secundat ulterior ca vicepresedinte), numea oferta economica a contracandidatului sau drept “economie Voodoo”.
Bush Senior contrazicea teoria lui Reagan care spunea ca „o reducere a taxarii va avea ca efect o crestere a veniturilor din taxe si nicidecum o majorare a deficitului bugetar“. Va aduceti aminte care a fost, in Romania, argumentul reducerii taxarii, prin introducerea cotei unice? „Ca se va scoate la lumina economia gri si ca astfel va fi majorata baza de taxare si, prin urmare, vor veni mai multi bani la buget“. O explicatie scolareasca. Ce avem dupa trei ani de aplicare a acestui sistem? Ponderea veniturilor in PIB este tot acolo (in jur de 32-33%), deficitul bugetar (datoria) s-a majorat pana aproape de 3% din PIB, deficitul de cont curent aproape s-a dublat de la 8 la 14, 2% din PIB, cresterea economica a incetinit, iar inflatia s-a reaprins.
Reducerea de taxe nu trebuie privita populist si simplist, ca daca reducem taxele fiscalizam mai mult. Nu. Ea trebuie privita economic. O taxare mai redusa a salariilor ar trebui sa majoreze oferta de munca. Mai multi oameni pe piata muncii ar insemna o ieftinire a costului muncii lor (a salariului brut), dar, prin reducerea impozitului pe venit, oamenii ar trebui sa ramana cu mai multi bani in mana (salariul net).
S-a intamplat asa? Nu. Cota unica nu a scos la iveala mult mai multe locuri de munca (numarul de salariati este undeva la 4, 5 milioane de persoane, in timp ce populatia activa se cifreaza la 9, 5 milioane). Forta de munca a continuat sa migreze spre alte state, iar bazinul s-a imputinat. Salariul mediu brut nu numai ca nu a scazut, ci din contra, s-a majorat dincolo de plusul de productivitate, pe fondul deficitului de forta de munca, generand inflatie.
Un al doilea unghi in care ar trebui sa privim reducerea de impozit pe venit si pe profit este urmatorul: ne-am putea astepta ca reducerile sa faca procesul de economisire mai atractiv si, prin urmare, sa creasca economiile populatiei. Asadar, sa fie mai multi bani disponibili pe piata. Atunci, costul atragerii banilor ar scadea, imprumuturile s-ar ieftini si ar deveni investitii in economia nationala. Atentie, ma refer la economisirea domestica, interna. S-a intamplat asa? Nu. Reducerea de taxe nu s-a resimtit intr-o majorare considerabila a economisirii. Pentru ca altfel nu am fi avut nevoie intr-o masura atat de mare de economisirile altor natiuni pentru a acoperi necesarul de investitie in Romania. S-a intamplat pe dos, am apelat la aceste economisiri. Aproape am dublat deficitul de cont curent (care a urcat de la 8% in 2004 la 14, 2% in 2007). Cum? Prin consum. Am consumat mult mai mult decat ceea ce producem, diferenta fiind acoperita din importuri. Adica plasamente temporare de bani contra randamente (un fel de imprumuturi). Efectul? Indatorarea finantata intr-o masura din ce in ce mai mica (deficitul de balanta comerciala sta la baza deficitului de cont curent, iar acesta a fost finantat in proportie de doar 43% in anul 2007 din investitii straine directe).
Am facut un calcul in privinta deficitului de balanta comerciala din anul 2007: 21, 5 miliarde de euro – 44% fata de anul 2006 (importuri de peste 50 de miliarde euro, exporturi de 29, 4 miliarde de euro). Inseamna ca in fiecare zi din 2007 am importat mai mult decat am exportat cu 59 de milioane de euro (comparati acest deficit zi de zi cu 45 de milioane de dolari cat reprezenta „prima transa de la FMI“, pe vremuri). Ce am dat in schimb importatorilor? Lei. Am dat lei in fiecare zi pentru cei 59 de milioane de euro, am „majorat“ masa monetara, am adus o multime de lei pe piata. Multimea i-a facut ieftini. Ieftinirea s-a transformat in depreciere de curs. Apoi inflatie. Din ce in ce mai mare.
Nu numai ca reducerea de taxe nu a stimulat economisirea (din contra, banii s-au dus in consum si au alimentat inflatia si dezechilibrele externe). Nu numai ca s-a dovedit ineficienta pentru a pastra in tara forta de munca – antrenand-o, spre exemplu, in lucrari de infrastructura, mai bine platite. Nu numai ca a paralizat investitiile publice gen autostrazi (din lipsa de bani) si s-a strangulat incet dezvoltarea. Dar cel mai recent efect este indatorarea. Deficitul bugetar. Banii ajung din ce in ce mai putin (aproape 3% deficit bugetar in anul 2007). Tragand linie, nu pot decat sa-l citez pe batranul Bush: „Economie Voodoo“. Adica o economie in care s-a pretins ca sistemul de taxare „cota unica“ reprezinta o solutie ingenioasa, aproape magica, pentru a asigura dezvoltarea Romaniei pe termen lung.
Se va dovedi, in perioada urmatoare, ca modul in care s-a aplicat la noi a fost de fapt nu o solutie, ci o idee fara valoare, fara eficienta. O idee Voodoo.
Actualitate
Terenuri arabile de vânzare în Prahova, oferite de OLTINA IMPEX PROD COM SRL
Oferta respectă Legea nr. 17/2014
Societatea comercială OLTINA IMPEX PROD COM SRL anunță scoaterea la vânzare a unor suprafețe de teren arabil situate în extravilanul localităților Dumbrava și Drăgănești, județul Prahova. Potrivit informațiilor furnizate de companie (sursa: OLTINA IMPEX PROD COM SRL), întreaga procedură se desfășoară cu respectarea prevederilor Legii nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan, în forma sa actualizată.
Prețul de vânzare și condițiile financiare
Conform anunțului transmis de OLTINA IMPEX PROD COM SRL, prețul de ofertă este de 7.000 de euro (plus TVA conform legislației în vigoare) pentru terenurile arabile puse în vânzare. Plata se va efectua în lei, la echivalentul în moneda națională calculat la cursul BNR din ziua emiterii facturii fiscale și a întocmirii sau autentificării contractului de vânzare.
Detalii despre parcele: amplasament și compactare
Persoanele interesate pot obține informații suplimentare referitoare la suprafețele parcelelor disponibile, amplasamentul exact al terenurilor și gradul de compactare a acestora. Datele tehnice, configurația loturilor și orice alte clarificări legate de proprietăți se oferă direct de către reprezentanții societății.
Date de contact și modalitatea de informare
Pentru detalii și programarea discuțiilor, cei interesați se pot adresa sediului OLTINA IMPEX PROD COM SRL din orașul Urlați, strada Socului nr. 20A, județul Prahova.
– E-mail: office@oltina.ro
– Telefon: 0744 518 926; 0729 222 461
Actualitate
Factura usturătoare a războiului: Generalul Kenneth Wilsbach avertizează că forțele aeriene au epuizat fondurile din cauza conflictului cu Iranul
Operațiunea Epic Fury a aruncat bugetul forțelor aeriene americane într-un impas financiar fără precedent. Generalul Kenneth Wilsbach, ofițerul cu cel mai înalt rang din aviația militară, susține că este nevoie de un pachet masiv de 1,5 trilioane de dolari pentru ca Statele Unite să își păstreze supremația tehnologică și operațională în fața amenințărilor actuale.
Dilema bugetară sub presiunea focului inamic
Conflictul din Iran a forțat Pentagonul să recurgă la manevre financiare riscante. Deoarece cheltuielile pentru Epic Fury nu au fost prevăzute în bugetul inițial, oficialii militari au fost nevoiți să „împrumute” fonduri de la alte programe vitale. Generalul Wilsbach a explicat că, pentru a plăti facturile curente ale războiului, s-a stopat finanțarea unor proiecte esențiale care ar fi trebuit finalizate în acest an. Documentele recente sugerează tăieri masive, inclusiv peste 700 de milioane de dolari din programele de achiziție de aeronave, totul pentru a acoperi necesitățile imprevizibile ale frontului.
Supraviețuirea flotei aeriene depinde de trilioanele de dolari solicitate
Viziunea administrației pentru un buget de apărare de 1,5 trilioane de dolari în anul fiscal 2027 pare tot mai greu de atins, pe măsură ce negocierile politice din Congres stagnează. Fără aceste fonduri, proiecte strategice precum scutul de apărare antirachetă Golden Dome sau achiziția avioanelor invizibile F-35 riscă să fie încetinite sau chiar anulate. Mai mult, stocurile de muniție și producția de drone, intens utilizate în conflictul iranian, au ajuns la niveluri critice, punând în pericol capacitatea de ripostă pe termen lung.
Prețul sângelui și al oțelului în Orientul Mijlociu
Reluarea luptelor împotriva Iranului, după prăbușirea fragilului armistițiu pe 10 iulie, a adus pierderi umane și financiare grele. Până la jumătatea acestei luni, 14 soldați americani și-au pierdut viața, iar alți 400 au fost răniți. Costurile financiare sunt estimate deja la aproximativ 40 de miliarde de dolari. În ciuda pericolului constant, Wilsbach a lăudat reziliența trupelor care operează sub focul continuu al barajelor iraniene, reușind să mențină aerodromurile deschise pentru a menține presiunea asupra Teheranului.
Actualitate
O nouă etapă în apărarea orbitală: Pentagonul depășește impasul tehnic și reia lansările de sateliți
După o „pauză strategică” forțată de erori de proiectare și defecțiuni tehnice, Agenția pentru Dezvoltare Spațială (SDA) repornește motoarele. O nouă flotă de sateliți de ultimă generație este gata de lansare, marcând un moment critic în construcția infrastructurii defensive pe orbită joasă.
Statele Unite reiau oficial desfășurarea primei generații de sateliți din cadrul rețelei de transport spațial, după ce o serie de probleme tehnice a menținut programul la sol. Liderii agenției au confirmat că perioada de inactivitate a fost esențială pentru remedierea unor vulnerabilități critice descoperite la primele unități trimise pe orbită anul trecut. Planul actual vizează plasarea rapidă a peste 20 de noi vehicule spațiale, ca parte a unui efort masiv de a atinge pragul de 158 de sateliți funcționali în acest segment.
Depășirea erorilor de proiectare și a problemelor de propulsie
Drumul către o rețea orbitală infailibilă nu a fost lipsit de obstacole. Oficialii apărării au recunoscut deschis că primele zeci de unități lansate au suferit din cauza unor modele termice eronate și a unor defecțiuni la sistemele de propulsie electrică. Aceste probleme au împiedicat sateliții să ajungă pe planurile orbitale ideale, forțând inginerii să implementeze soluții de atenuare termică și ajustări software de ultim moment pentru restul flotei.
Această restartare a calendarului de lansări este privită cu o doză de optimism precaut. Deși verificările tehnice nu sunt complet finalizate pentru toate unitățile aflate deja pe orbită, experții sunt încrezători că experiența acumulată în ultimele șase luni va accelera procesul de integrare a noilor sateliți care urmează să părăsească rampa de lansare.
Provocările tehnologiei laser și obstacolele birocratice
Dincolo de hardware, Pentagonul se confruntă cu o provocare majoră în crearea unei „rețele de tip plasă” (mesh network). Dificultățile în producția legăturilor optice inter-satelitare – esențiale pentru comunicarea instantanee în spațiu – rămân un punct sensibil. Aceste conexiuni laser sunt coloana vertebrală a întregii arhitecturi defensive, fiind vitale pentru succesul inițiativei „Cupola de Aur”.
Mai mult, testarea tehnologiilor de transmitere a datelor către platformele militare de la sol se lovește de zidul autorizațiilor de spectru radio. În timp ce testele în largul oceanului și cu partenerii internaționali au primit undă verde, utilizarea acestor frecvențe deasupra teritoriului american rămâne blocată într-un proces administrativ anevoios, care durează deja de mai mulți ani.
Consolidarea capacităților tactice pentru teatrul de operații modern
Miza acestor lansări este transformarea unui concept teoretic într-o capacitate de luptă reală. Odată ce rețeaua va atinge o densitate critică de sateliți pe mai multe planuri orbitale, forțele armate vor beneficia de un flux de date în timp real, capabil să conecteze senzorii de detectare cu sistemele de interceptare într-un mod fără precedent.
Integrarea în noua rețea de date spațiale a Forțelor Spațiale va permite ca informațiile tactice să circule global, cu o latență minimă. Pentru strategii militari, acest moment marchează începutul unei noi ere, în care spațiul nu mai este doar un domeniu de observație, ci un centru nervos activ și rezilient pentru securitatea națională.
-
Exclusivacum 2 zileFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum 2 zileSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 16 oreIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 4 zileCumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici
-
Exclusivacum 5 zileO nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI



