Connect with us

Actualitate

Florin Cîţu, fostul premier, anunţă că s-ar putea ca inflaţia să ajungă şi la 15% în acest an

Publicat

pe

De anul trecut, de când a reapărut inflaţia, Banca Naţională a început să schimbe politica monetară, în încercarea de a nu pierde controlul inflaţiei care pur şi simplu a explodat, depăşind toate aşteptările: de la o inflaţie anuală de 2-3%, în martie am ajuns la 10,15% (martie 2022/martie 2021), iar Florin Cîţu, fostul premier, anunţă că s-ar putea ca inflaţia să ajungă şi la 15% în acest an, un nivel nemaiîntâlnit de două decenii în România.

De la 1,25% dobână de referinţă, BNR a ajuns cu dobânda la 3%, iar cu dobânda Lombard, la care se împrumută băncile, la 4%. În acest moment, dobânda Lombard este practic principala dobândă de referinţă, având în vedere că băncile au ajuns să facă coadă la BNR pentru a lua împrumuturi. Timp de un deceniu, băncile au beneficiat de o lichiditate în exces, având în vedere că depozitele atrase de la populaţie şi companii au depăşit cu mult creditele acordate, surplusul fiind de 30%.

Având în vedere excesul de lichiditate, inflaţia scăzută şi politica mai relaxată a BNR, băncile au scăzut dobânzile la depozitele în lei pentru că nu aveau ce să facă cu banii. Ritmul de creştere a creditării era ridicat în raport cu datele istorice, dar nu suficient încât să absoarbă toate lichidităţile. Cu surplusul înregistrat, băncile au finanţat statul, care a înregistrat an de an un necesar de finanţare din ce în ce mai mare pe fondul creşterii deficitelor bugetare. Totul a culminat în 2020-2021, când Ministerul Finanţelor a avut nevoie de aproape 250 de miliarde de lei, în lei şi valută. În cei doi ani de Covid, economiile la bănci au crescut substanţial, pentru că oamenii şi companiile nu prea au avut ce să facă cu banii.

În februarie 2022 depozitele totale în bănci atât pentru persoane fizice cât şi pentru companii au fost de 481 de miliarde de lei, din care în lei au fost 306 miliarde de lei, iar în valută echivalentul a 174 miliarde de lei. Populaţia avea depozite în lei de 164 miliarde de lei, iar în valută de 121 miliarde de lei. Creditele acordate de către bănci persoanelor fizice şi companiilor au fost, în februarie 2022, de 330 miliarde de lei, din care în lei 239 miliarde de lei, iar în valută de 90 miliarde de lei. Populaţia a luat credite în lei de 138 miliarde de lei, iar în valută soldul scăzuse la numai 26 miliarde de lei.

Până la începutul anului, băncile nu au mişcat deloc dobânzile la depozitele în lei luate de la populaţie şi companii, pentru că aveau lichiditate în exces. Dar pe măsură ce BNR a început să strângă cureaua din cauza creşterii inflaţiei, băncile au început să simtă săptămână de săptămână schimbarea politicii monetare. Între timp, pe lângă explozia inflaţiei, au apărut şi tensiunile geopolitice – războiul din Ucraina, sancţiunile economice împotriva Rusiei – şi contrareacţia de pe pieţele occidentale – creşterea preţului la gaze şi energie, creşterea preţului la alimente, întreruperile în lanţurile de aprovizionare, prăbuşirea unor pieţe pentru că Rusia şi Ucraina nu mai pot să livreze marfă.

Imediat după atacul militar al Rusiei împotriva Ucrainei din 24 februarie, băncile s-au confruntat cu retrageri în lei şi valută sau schimbarea economiilor din lei în valută. În februarie, care a prins numai cinci zile de război, depozitele în lei ale populaţiei au scăzut cu 0,4%, în timp ce depozitele în valută au crescut cu 1,3%. În martie, tensiunile de pe piaţa interbancară s-au accentuat şi dintr-odată piaţa a ajuns pe un deficit de lichiditate de 16,4 miliarde de lei, iar BNR a redevenit creditor net, adică a împrumutat bani băncilor. Finanţările de urgenţă, adică creditul Lombard luat de bănci de la BNR, au ajuns la nu mai puţin de 10,55 miliarde de lei, maximul din ultimul deceniu. BNR a acordat şi împrumuturi Repo în valoare de 6,3 miliarde de lei, astfel încât totalul a ajuns la 16,8 miliarde de lei.

Pe lângă tensiunile de pe piaţa interbancară, cu necesarul de lichiditate, băncile se mai confruntă cu o problemă, respectiv scăderea valorii titlurilor de stat, ceea ce a dus la creşterea randamentelor. Titlurile de stat luate anterior la dobânzi mai mici au scăzut ca valoare, pentru a reflecta creşterea inflaţliei şi dobânzile pe care le cer acum băncile şi investitorii ca să împrumute statul. Spre exemplu, la titlurile pe 10 ani randamentul a ajuns la 6,8%, iar în martie a fost nevoie de intervenţia BNR ca să liniştească piaţa atunci când diferenţele de preţ au devenit prea mari.

Pentru titlurile de stat luate în anii anteriori cu dobânzi mici, băncile trebuie să le marcheze la piaţă, iar diferenţa înseamnă o pierdere, chiar dacă este doar scriptică. Pe fondul acestor tensiuni venite din toate părţile, băncile au început să majoreze dobânzile la lei pentru populaţie şi parţial pentru companii, care reprezintă cea mai ieftină resursă pe care o pot avea. Întâi au majorat dobânzile băncile mici, care nu au depozite suficiente, iar acum presiunea a început să se mute pe băncile mari. Primele zece bănci au peste 80% din depozitele bancare.

Vineri, cea mai mare bancă de pe piaţă, Banca Transilvania, a anunţat majorarea dobânzilor pentru banii luaţi în depozite de la populaţie: pentru 6 luni dobânda a crescut de la 3,25% la 4% pe an, la 12 luni a crescut de la 3,75% la 4%, iar la 24 de luni (2 ani) de la 2,6% la 3,8%. Cea mai interesantă creştere se înregistrează la dobânzile oferite companiilor de către Banca Transilvania: la 1 lună, de la 0,75% pe an dobânda creşte la 2,05%; la 3 luni de la 0,9% la 2,25%; la 6 luni de la 1,25% la 4%; la 12 luni de la 2% la 4%, iar la 24 de luni de la 2,3% la 3,3%. Banca Transilvania avea, la finalul anului trecut, un sold al depozitelor şi conturilor curente de 102 miliarde de lei.

BCR, numărul doi pe piaţă, şi BRD, numărul trei, încă nu au majorat dobânzile: BCR are o dobândă de 2% la 6 luni, iar la 12 luni de 2,65%, în timp ce BRD are la 6 luni 1,25%, iar la 12 luni 1,75%. CEC Bank, care întotdeauna avea dobânzile cele mai mari din piaţă din categoria băncilor mari, oferă la 12 luni 4%, iar la 6 luni 3,4%. Unicredit a majorat dobânda la 3,3% la 6 luni şi 3,9% la 12 luni. Banca Românească, care nu a mai fost în prim-plan în ultimii ani, a majorat dobânzile la 4,75% pentru 12 luni şi 4,55% pentru 6 luni.

Până la urmă, toate băncile vor fi nevoite să majoreze dobânzile la depozite şi conturile curente dacă vor să-şi păstreze cea mai ieftină şi cea mai stabilă resursă. Analiştii cred că BNR va majora dobânda de referinţă până la 4,5% în acest an, oricum cu mult sub inflaţie, ceea ce va pune presiune pe bănci să majoreze dobânzile la depozite. ROBOR este deja la 4,7%, iar IRCC, dobânda de referinţă la creditele de consum, va urma evoluţia dobânzilor de pe piaţa interbancară, chiar dacă cu o întârziere de 6 luni. IRCC pentru trimestrul doi este de 1,8%, iar pentru trimestrul trei va fi de 2,6%, iar în T4 cel mai probabil se va duce spre 3,5%.

Dacă băncile vor avea în continuare probleme de lichiditate, atunci vor încetini ritmul de creştere a creditării, pentru a-şi conserva poziţia de lichiditate. Dar ceea ce nu este pe placul BNR şi nici al băncilor este că populaţia îşi schimbă leii în valută, până la urmă o reacţie firească la toate aceste tensiuni, începând de la inflaţie, până la războiul din Ucraina. În acest fel, băncile au exces de euro, pe care nu au unde să-l plaseze având în vedere scăderea continuă a cererii de credite în valută. Tensiunile de pe piaţa interbancară vor continua mult timp de acum înainte şi nimeni nu ştie până unde vor creşte dobânzile. Nici chiar BNR.

Cristian Hostiuc

Actualitate

UE și SUA negociază contra cronometru: Bruxelles-ul suspendă tarifele în speranța evitării unui război comercial

Publicat

pe

De

Uniunea Europeană prelungește suspendarea contramăsurilor tarifare asupra oțelului și aluminiului american, în timp ce încearcă să negocieze un acord cu Statele Unite pentru a evita o taxă potențială de 30% pe toate produsele europene, a anunțat duminică președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform Le Figaro.

Speranța într-o soluție negociată: UE prelungește suspendarea până în august

„Statele Unite ne-au trimis o scrisoare cu măsuri care vor intra în vigoare dacă nu există o soluţie negociată, motiv pentru care vom prelungi şi noi suspendarea contramăsurilor noastre până la începutul lunii august”, a declarat Ursula von der Leyen. Această decizie amână expirarea iminentă a suspendării măsurilor de retorsiune împotriva tarifelor americane asupra oțelului și aluminiului, care era programată să expire luni seara.

Pregătirea pentru cel mai rău: UE păstrează opțiunea contramăsurilor

În ciuda eforturilor de negociere, președinta Comisiei Europene a subliniat că UE rămâne pregătită să răspundă în cazul în care negocierile eșuează. „În acelaşi timp, vom continua să pregătim contramăsuri pentru a fi pe deplin pregătiţi”, a adăugat ea, la o zi după anunțul lui Donald Trump privind posibila impunere a unor tarife de 30% pentru toate produsele din Uniunea Europeană și Mexic, începând cu 1 august.

UE preferă dialogul, dar se va apăra

Ursula von der Leyen a reiterat angajamentul UE față de o soluție negociată. „UE a fost întotdeauna foarte clară în privinţa faptului că preferăm o soluţie negociată. Acest lucru rămâne valabil şi vom folosi timpul pe care îl avem acum până la 1 august”.

Contextul disputei comerciale transatlantice

Bruxelles-ul a pregătit tarife pentru bunuri americane în valoare de aproximativ 21 de miliarde de euro, ca răspuns la tarifele de 25% aplicate de Donald Trump importurilor de oţel şi aluminiu la începutul acestui an. Cu toate acestea, în aprilie, UE a anunțat suspendarea acestor măsuri în speranța unui acord comercial mai amplu cu administrația americană.

Sursa: Le Figaro

Citeste in continuare

Actualitate

Pactul ICE la un an: Îngheț strategic sau confuzie în apele arctice?

Publicat

pe

De

Acum un an, președintele de atunci, Joe Biden, alături de premierul canadian Justin Trudeau și președintele finlandez Alexander Stubb, dezvăluiau Pactul ICE (Icebreaker Collaboration Effort Pact), un efort de colaborare pentru construcția spărgătoarelor de gheață. Acum, sub administrația Trump, viitorul pactului este incert, în ciuda sprijinului pentru o prezență americană robustă în Arctica.

Ce este pactul ICE?

Pactul ICE, un acord de securitate trilateral, viza consolidarea capacității Statelor Unite, Canadei și Finlandei de a proiecta și construi spărgătoare de gheață, nave esențiale pentru condițiile arctice. Scopul era contracararea influenței Rusiei și Chinei, pe măsură ce topirea gheții polare deschide noi rute maritime.

Un oficial de la Casa Albă declara la momentul respectiv: „Fără acest aranjament, am risca ca adversarii noștri să dezvolte un avantaj într-o tehnologie specializată cu o importanță geostrategică vastă.”

Confuzie și mesaje amestecate sub Trump

La un an de la anunț, experți și analiști au declarat pentru Breaking Defense că, în ciuda susținerii lui Trump pentru o flotă robustă de spărgătoare de gheață, discuțiile ambigue ale administrației sale despre specificul planului, precum și amenințările deschise la adresa unuia dintre parteneri, au pus sub semnul întrebării viitorul inițiativei comune, cel puțin în forma sa actuală.

Jason Moyer, de la Atlantic Council, a observat că „mesajul președintelui Trump despre Pactul ICE a fost amestecat – a pus sub semnul întrebării implicarea Canadei și, simultan, a lăudat know-how-ul Finlandei în construcția de spărgătoare de gheață.”

Apele reci și mesajul neclar

Confuzia cu privire la viitorul Pactului ICE provine din două probleme principale, au explicat experții pentru Breaking Defense. Prima este calea vagă stabilită de administrația anterioară cu privire la obiectivele finale ale acordului. A doua problemă este mesajul neclar al Casei Albe actuale cu privire la dorința sa aparentă de a achiziționa spărgătoare de gheață direct din Finlanda, juxtapus cu o poziționare agresivă față de Canada.

Viziunea inițială și problemele nerezolvate

Atât administrația Biden, cât și cea a lui Trump au vorbit despre revitalizarea industriei navale interne prin aducerea expertizei canadiene și finlandeze în beneficiul șantierelor navale americane. Tricia McLaughlin, purtătorul de cuvânt de la DHS, afirma în iunie că „revitalizând șantierele navale americane, creând locuri de muncă, consolidând capacitățile industriale și deschizând potențialul vast al Arcticii pentru afacerile americane, administrația Trump pune prosperitatea și securitatea Americii pe primul loc.”

Cu toate acestea, administrația Biden nu a clarificat niciodată public planuri specifice pentru a construi sau cumpăra spărgătoare de gheață pe plan intern sau din națiuni străine, dincolo de planurile preexistente ale Gărzii de Coastă.

Cooperare sau competiție?

Peter Rybski, ofițer de marină americană retras, a exprimat scepticism cu privire la afirmațiile administrației anterioare că Pactul ICE va duce la o revitalizare a construcțiilor navale americane.

„Dacă citiți Pactul ICE, acesta spune practic că este vorba despre cooperare tehnologică, schimb de informații și toate aceste lucruri care pot fi de la guvern la guvern”, a explicat Rybski. El a adăugat că „spărgătoarele de gheață sunt construite de șantiere navale comerciale”, punând sub semnul întrebării modul în care Pactul ICE ar putea ajuta cu adevărat.

Finlanda, „regele spărgătoarelor de gheață”

În timp ce Trump a lăudat Finlanda, numind-o „regele spărgătoarelor de gheață”, a criticat în repetate rânduri Canada, amenințând-o cu tarife comerciale punitive. Aceste tensiuni economice, combinate cu amenințările voalate ale lui Trump de a anexa țara, ridică semne de întrebare cu privire la rolul pe care Canada îl mai poate juca în Pactul ICE.

Unde se duc banii?

Matthew Paxton, președintele Consiliului Constructorilor de Nave din America, a declarat că industria este „încântată” de investițiile în construcțiile navale, dar a descris posibilul acord cu Finlanda drept „confuz”.

„Care este semnalul aici?”, a întrebat el. Pactul ICE se referă la „construirea de spărgătoare de gheață în șantierele navale ale celor trei națiuni pentru scopurile lor. Viziunea Pactului ICE nu a fost să spunem: ‘Vom trimite dolari din impozitele americane pentru a construi spărgătoare de gheață în Finlanda.'”

Finanțare disponibilă

Congresul a alocat 8,6 miliarde de dolari pentru achiziționarea de spărgătoare de gheață de către Garda de Coastă a SUA. Această sumă include 4,3 miliarde de dolari pentru programul Polar Security Cutter, 3,5 miliarde de dolari pentru Arctic Security Cutters și 816 milioane de dolari pentru nave de clasă medie și ușoară.

Canada, un jucător cheie?

Guvernul canadian a încredințat două companii naționale, Seaspan Shipyards și Davie Shipbuilding, construirea celor mai noi spărgătoare de gheață.

Davie Shipbuilding a făcut mai multe demersuri pentru a-și consolida poziția în construcțiile navale între cele trei țări, inclusiv achiziționarea Gulf Copper’s Texas shipyards. Această mișcare strategică poziționează Davie ca fiind „unic poziționată în cadrul Efortului de Colaborare pentru Spărgătoare de Gheață trilateral pentru a livra spărgătoare de gheață avansate cu rapiditate, la scară și la un cost competitiv”, având în vedere că deține șantiere navale în Canada, Statele Unite și Finlanda.

Viitorul pactului ICE

În ciuda incertitudinilor, Jason Moyer de la Atlantic Council prezice că obiectivul final al achiziționării de noi spărgătoare de gheață va continua într-o formă sau alta, chiar dacă nu este cea prevăzută de administrația anterioară.

„Cooperarea SUA-Finlanda nu a fost niciodată mai bună, Canada fiind probabil exclusă din cauza stării actuale a relației bilaterale, deși rămâne un partener în Pactul ICE”, a conchis el. „Dar obiectivul principal al Pactului ICE, de a construi mai multe spărgătoare de gheață, pare să continue, deși mai mult pe o bază bilaterală.”

Citeste in continuare

Actualitate

Mereu UPA – Mobilier la comandă și servicii profesionale cu impact social | Unitate Protejată Autorizată

Publicat

pe

De

Mereu UPA este Unitate Protejată Autorizată (UPA) specializată în mobilier la comandă și o gamă completă de servicii profesionale, cu peste 10 ani de experiență. Cu un model de afacere centrat pe simplitate, adaptare și calitate, răspundem celor mai exigente pretenții ale clienților – fie rezidențial, office sau industrial

Mobilier la comandă – adaptat spațiului tău

Proiectăm mobilier personalizat, perfect adaptat nevoilor tale: bucătării, dressinguri, birouri, spații industriale. Folosim materiale de calitate: lemn, PAL, MDF și metal, iar utilajele de precizie ne permit să oferim design modern, funcționalitate și durabilitate.

Procesul include:

  1. Consultanță și măsurători la fața locului

  2. Proiectare 3D personalizată

  3. Producție în ateliere proprii

  4. Livrare și montaj profesionist

Beneficiezi astfel de solutii estetice, ergonomice și durabile, cu un excelent raport calitate/preț

Servicii complementare – DDD, printare, IT, social, detergent

Pe lângă mobilier, oferim:

    • Servicii DDD: deratizare, dezinsectie, dezinfectie pentru locuințe, birouri, depozite – cu personal calificat, echipamente și substanțe avizate Scribd+10Mereu UPA+10Mereu UPA+10

    • Servicii de printare și materiale tipografice: soluții customizate pentru nevoile dvs.

    • Echipamente IT: computere și periferice pentru orice birou sau firmă

    • Servicii sociale (fără cazare): sprijin concret persoanelor vulnerabile

    • Detergenți și degresanți: o gamă variată pentru uz profesional și casnic Mereu UPAMereu UPA+1Mereu UPA+1

🤝 Impact social și avantaje fiscale

Ca UPA, fiecare achiziție de la Mereu UPA sprijină comunitățile vulnerabile, contribuind concret la creșterea standardului de viață al acestora. În plus, conform Legii 448/2006, entitățile juridice și instituțiile publice cu peste 50 de angajați pot beneficia de facilități fiscale – achizițiile de la un UPA sunt deductibile din fondul de handicap Mereu UPA.

Astfel, colaborând cu noi nu doar că optimizezi costurile, dar îți îmbunătățești și imaginea prin responsabilitate socială.

🎯 De ce să ne alegi pe noi?

Avantaj Descriere
Expertiză 10 ani de experiență în mobilier și servicii multiple
Calitate Materiale premium: lemn, PAL, MDF, metal
Precizie Investiții în utilaje moderne
Comprehensive Proyectoare – producție – montaj; plus servicii DDD, print, IT, social, detergent
Impact social Susținători reali ai persoanelor vulnerabile
Economii reale Facilități fiscale pentru clienții UPA

📈 Cum funcționează colaborarea?

    1. Contact – telefonic, email sau prin site

    2. Consultanță gratuită – stabilim necesitățile și bugetul

    3. Ofertă personalizată – structurată pe mobilier și/sau servicii

    4. Implementare – proiectare, producție, montaj pentru mobilier; personal specializat pentru DDD

    5. Suport post-livrare – întreținere, recondiționări, suport IT

🛡️ Calitate și reglementări

Activitățile de deratizare, dezinsectie și dezinfectie sunt realizate conform normelor și substanțelor avizate, cu respect maxim pentru mediu și sănătate dezinsectie-3d.ro+11Mereu UPA+11Mereu UPA+11Mereu UPA. Printarea și materialele tipografice sunt adaptate nevoilor de branding și comunicare ale clientului, iar echipamentele IT provin de la furnizori verificați.

🚀 Extinde-ți orizontul cu Mereu UPA

Investind în soluții integrate (mobilier + facilități + servicii), câștigi eficiență, confort și impact social. Noi ne ocupăm de tot: de la proiectare la implementare și mentenanță.

🎯 Call-to‑action:

Contactează-ne azi pentru:

    • Evaluare gratuită mobilier și layout spațiu

    • Pachet complet DDD, print și IT

    • Detalii despre detergenți profesionale

    • Informații despre facilități fiscale

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv6 ore ago

EXCLUSIV! Fermierii prahoveni DEMASCĂ mafia antigrindină printr-o sesizare-BOMBĂ: „Furt de ploaie” și infracțiuni grave!

Dezvăluiri incendiare: O sesizare beton argumentată, intrată în posesia Incisiv de Prahova, zguduie din temelii sistemul antigrindină și scoate la...

Exclusiv6 ore ago

Alarmă în Poliție: Sindicatul „Diamantul” avertizează asupra riscului de violență din cauza condițiilor de muncă precare

„Sună Familiar?” – Întrebarea care zguduie sistemul Sindicatul „Diamantul” trage un semnal de alarmă cutremurător cu privire la starea actuală...

Exclusiv6 ore ago

Polițiști, eroi la un incendiu: Au stins flăcările după ce pompierii au ajuns în efectiv redus

Un banal apel la 112 privind un incendiu de vegetație în zona Prelungirea Gării Cățelu s-a transformat într-o intervenție eroică...

Exclusiv6 ore ago

România, teatrul absurdului: Cum autoritățile se calcă pe cap pentru a proteja Coca-Cola!

Un uragan de scandaluri a lovit fabrica Coca-Cola din Ploiești, dezvăluind un imperiu al mizeriei, poluării și abuzurilor. Dar reacția...

Exclusivo zi ago

FSANP către magistrați: „A venit și rândul vostru! Ați fost complici, nu ați acționat în numele legii”

Președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), Cosmin Dorobanțu, lansează un atac dur la adresa magistraților, acuzându-i de...

Exclusiv2 zile ago

MAI întărește securitatea datelor personale: Măsuri noi pentru protecția cetățenilor

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a publicat spre consultare publică un proiect de instrucțiuni privind măsurile organizatorice și tehnice pentru asigurarea...

Exclusiv3 zile ago

Antigrindina, o bombă cu ceas pentru agricultura prahoveană: Prefectul Nicodim promite, dar fermierii rămân în alertă!

Un sistem antigrindină disfuncțional, contracte ilegale și suspiciuni de corupție zguduie agricultura din Prahova. După dezvăluirile explozive ale Incisiv de...

Exclusiv3 zile ago

Fermierii români se mobilizează pentru a salva subvențiile UE: Petiție crucială pentru viitorul agriculturii

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), un grup influent format din organizații agricole majore, lansează o petiție amplă pentru a...

Exclusiv3 zile ago

Sindicatul Diamantul acuză Guvernul că refuză să ofere informații despre „majorarea de excelență” și se consideră deasupra legii

Emil Pășcuț, de la Sindicatul Diamantul, dezvăluie că Guvernul refuză să ofere informații despre „majorarea de excelență” și se comportă...

Exclusiv4 zile ago

Sistemul Antigrindină sub lupa: Adevăruri incomode și intâlniri decisive

Dezvăluiri explozive: Sistemul Antigrindină, un fiasco legal Într-o intervenție surprinzătoare la B1 TV (09.07.2025), ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a confirmat...

Exclusiv4 zile ago

Sistemul Penitenciar, impotmolit in trecut: „Groparii” incă păzesc cimitirul ANP, Directorul General Burcu, singur impotriva „grelei moșteniri”

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) critică dur situația actuală din sistemul penitenciar, afirmând că, deși a fost...

Exclusiv4 zile ago

România are mai puțini polițiști în stradă in 2025

Sindicatul Diamantul trage un semnal de alarmă: în 2025, România se confruntă cu un deficit acut de polițiști în stradă,...

Exclusiv5 zile ago

ANPC, campioana controalelor fantomă! Coca-Cola, protejată ca ursul brun, firmele românești, bune de plată!

ANPC, eroina noastră! Un control, un om, o victorie! După ce alte două instituții, cu același obiect de activitate, au...

Exclusiv5 zile ago

Ploaia răzbunării: Când cerul dă cu ploaia (de bucurie) peste mafia antigrindină!

Prahova inverzește: Plânsul fermierilor s-a transformat in dansul ploii (si ai satisfacției)! După ani de suspiciuni, acuzații și recolte dezastruoase,...

Exclusiv5 zile ago

Sindicatul Diamantul ironizează MAI: „Hanlon’s Razor sau pur și simplu incompetență? Cum justifică MAI nepublicarea unui ordin crucial în Monitorul Oficial!”

Sindicaliștii acuză MAI de „logică deviantă” și invocă Hanlon’s Razor pentru a explica motivul nepublicării unui ordin important. Sindicatul Diamantul...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv