Actualitate
DENUNȚ penal împotriva numiților: ILIE-DAN BARNA, KLAUS-WERNER IOHANNIS, THEODOR PALEOLOGU, VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ SI MIRCEA DIACONU
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Domnule Procuror General,
Subsemnatul, Peia Ninel, domiciliat în Oraș….., Str……, Județul….., născut la data de ….. în localitatea….., județul…., ……, …………., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedura în București, …….., ………, Sector…….., în conformitate cu disp. art. 290 C. prod. pen. formulez:
DENUNȚ
împotriva numiților:
1) ILIE-DAN BARNA
2) KLAUS-WERNER IOHANNIS
3) THEODOR PALEOLOGU
4) VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
5) MIRCEA DIACONU
Pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. și ped. de disp. art. 321 Cod Penal, uz de fals prev. și ped. de art. 323 Cod Penal.
În vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârșirii unor posibile infracțiuni de falsuri în înscrisuri și uzul de fals în înscrisuri, prevăzute de capitolul III, Titlul VI, Partea specială a Codului penal, privind listele de susținători depuse odată cu propunerile de candidatură înregistrate cu nr. 5/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 4/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 3/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 2/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 8/CAN/B.E.C./P/2019 din 21.09.2019
În fapt, în vederea participării în calitate de candidați la alegerile prezidențiale din 2019 au fost depuse la Biroul Electoral Central propunerile de candidați din partea diferitelor partide politice a domnilor: Ilie-Dan Barna, Klaus-Werner Iohannis, Theodor Paleologu, Vasilica-Viorica Dăncilă și Mircea Diaconu.
Aceste propuneri de candidatură au fost înaintate către Biroul Electoral Central, însoțite de „Listele susținătorilor pentru alegerea Președintelui României”.
În perioada 18.09.2019 – 22.09.2019, odată cu propunerile de candidatură înregistrate cu nr. 5/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 4/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 3/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 2/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 8/CAN/B.E.C./P/2019 din 21.09.2019 au fost depuse la Biroul Electoral Central înscrisuri intitulate „Listele susținătorilor pentru alegerea Președintelui României”, documente care constituie acte publice.
Aceste acte publice trebuie să îndeplinească exigențele prevăzute de lege, în caz contrar aflându-ne în situația unui fals material sau intelectual, iar folosirea unor înscrisuri neconforme circumscriindu-se elementului material al infracțiunii de uz de fals.
Biroul Electoral Central exercitându-și atribuțiile prevăzute de art. 29 alin. (1) coroborat cu art. 27 alin. 1 – 3* din Legea nr. 370/2004 și verificând îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege pentru candidaturi, cu sprijinul aparatului tehnic de lucru, Biroul Electoral Central a constatat următoarele:
un număr semnificativ de semnături existente în listele de susținători, prezentate ca aparținând unor persoane diferite, prezintă elemente de similitudine evidentă.
Rezultatul verificărilor administrative care au condus la această constatare a fost consemnat în cuprinsul proceselor-verbale întocmite de personalul tehnic auxiliar în perioada 18.09.2019 – 24.09.2019 și ulterior, valorificat prin Deciziile nr. 17/D din 22.09.2019,nr.13/D/22.09.2019,nr.12/D/20.09.2019,nr. 11/D/20.09.2019, nr. 14/D/22.09.2019.
În urmă verificării prin sondaj a datelor înscrise în listele de susținători depuse la Biroul Electoral Central, au fost identificate nereguli pentru în întocmirea acestora.
Prin Hotărârea nr. 4 din 22.09.2019 a Curții Constituționale s-a reținut, printre altele, că de vreme ce „legiuitorul a stabilit cerința semnăturii că element al listelor de susținători sub incidența dispozițiilor Codului Penal pentru infracțiunea de fals în declarații, răsturnarea prezumției de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condițiile prevăzute de lege” (paragraful 13).
Împrejurările de fapt constatate cu ocazia verificărilor efectuate la nivelul Biroului Electoral Central dau naştere unor suspiciuni rezonabile cu privire la veridicitatea unui număr mare de semnături regăsite în listele de susținători, precum și cu privire la realitatea declarațiilor pe propria răspundere prin care se atestă această veridicitate.
Având în vedere faptul că propunerile de candidați au fost însoțite de liste care cuprindeau un număr de semnături semnificativ mai mare decât numărul de 200000 de semnături, minim necesare în vederea validării propunerii de candidatură, verificările efectuate de către aparatul administrativ din Cadrul Biroului Electoral Central au fost minimale, dar chiar și așa s-au constat un număr semnificativ de semnături care cuprind elemente de asemănare. Numai că verificarea nu a avut loc cu privire la toate semnăturile ce au însoțit propunerea de candidatură, ci s-au oprit la un număr puțin mai mare de 200000, restul nefiind analizat.
Elementele de fals și uz de fals care se circumstanțiază elementului material al infracțiunilor există chiar dacă numărul minim de 200000 au fost aparent corecte, iar numărul de semnături ce depășea acest număr cuprindea elemente de similitudine.
Ipotetic discutând pentru orice propunere de candidatură dintre semnăturile atașate 200000 să fie aparent corecte, iar restul să cuprindă elemente de similitudine conduce spre o validare a propunerii de candidatură, dar și a existenței infracțiunii de fals și uz de fals pentru semnăturile care cuprind elemente de similitudine și care depășesc cel puțin cu unu 200000 de semnături.
Probele materiale necesare desfășurării anchetei, respectiv listele de semnături, depuse odată cu propunerile de candidatură înregistrate cu nr. 5/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 4/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 3/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 2/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 8/CAN/B.E.C./P/2019 din 21.09.2019, pot fi conservate în arhiva Biroului Electoral Central potrivit art. 70 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, numai timp de 6 luni de la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Vă solicit atașarea listelor de semnături aflate în conservare la Biroul Electoral Central ce au fost depuse pentru fiecare candidat în parte împotriva căruia formulăm prezentul denunț.
De asemenea, vă supunem atenției necesitatea efectuării adresei de comunicare către Biroul Electoral Central de comunicare a listei de semnături în interesul protejării și conservării acestora pentru a nu fi distruse sau alterate, până la finalizarea anchetei penale.
Având în vedere că listele de semnături depuse odată cu propunerile de candidatură înregistrate cu nr. 5/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 4/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 3/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 2/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 8/CAN/B.E.C./P/2019 din 21.09.2019 nu au fost verificate în totalitatea lor de care Biroul Electoral Central ci doar în proporție de aproximativ 10 % în cazul unor candidați mai sus menționați, și că am fost informat cu privire la faptul că organele de cercetare penală au chemat la audieri peroane care au semnat declarații pe propria răspundere prin care se atestă veridicitatea listelor de semnături pentru candidatura mea și că aceste persoane au strâns semnături și pentru candidații mai sus menționați este necesară verificarea integrală a tuturor listelor de semnături depuse odată cu propunerile de candidatură înregistrate cu nr. 5/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 4/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 3/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 2/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 8/CAN/B.E.C./P/2019 din 21.09.2019 pentru a se vedea dacă acestea sunt identice cu listele de semnături pentru candidatura mea și/sau a altor candidați.
În vederea respectării principiului loialității administrării probelor, în soluționarea cauzei este necesara audierea peroanelor care au semnat declarații pe propria răspundere prin care se atestă veridicitatea listelor de semnături, si a celor care au semnat pentru susținere în proporție procentuala (%) egală din totalul listelor de semnături depuse de fiecare candidat în parte și in același timp, pentru toate listele de semnături depuse odată cu propunerile de candidatură înregistrate cu nr. 5/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 4/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 3/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 2/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 8/CAN/B.E.C./P/2019 din 21.09.2019.
În susținerea prezentului denunț vă solicităm să dispuneți administrarea următoarelor probe:
înscrisuri (Decizii B.E.C. de înregistrare și aprobare a propunerilor de candidaturi, listele susținătorilor pentru fiecare candidat în parte);
declarații de martor (declarațiile tuturor celor care au semnat listele de susținere a candidaturilor lui Ilie-Dan Barna, Klaus-Werner Iohannis, Theodor Paleologu, Vasilica-Viorica Dăncilă și Mircea Diaconu).
Date fiind gravitatea faptelor, interesul public cu privire la persoanele împotriva cărora se face acest denunț, impactul social și ecoul negativ al unor asemenea fapte la nivelul întregii societăți românești preocupate de viața politică și mecanismele folosite de către fiecare membru marcant al vieții politice în scopul alegerii într-o funcție publică, rog soluționarea cu celeritate a prezentului denunț.
Repartizarea prezentului denunț în vederea cercetării faptelor și persoanelor indicate urmează a se realiza aleatoriu, dar vă rugăm să aveți în vedere incompatibilitatea care există cu privire la persoana procurorilor care au participat la diferite forme de protest și împotriva cărora mi-am exprimat dezaprobarea publică, indignarea atât în calitate de fost deputat și fost secretar al Comisiei Juridice în Camera Deputaților în mandatul 2012-2016 și în calitate de Președinte al Partidului Neamului Românesc.
Jurist Ninel PEIA Data
Președinte – Partidul Neamul Românesc
Domnului Procuror General
al
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Actualitate
Investiție record pentru viitorul aviației navale: Marina SUA plusează cu un miliard de dolari pentru noile avioane de antrenament
Într-o mișcare strategică menită să asigure superioritatea aeriană a viitoarelor generații de piloți, Marina Statelor Unite a decis suplimentarea bugetului pentru noul avion de antrenament cu aproape 900 de milioane de dolari. Decizia vine ca un răspuns direct la presiunile industriei de apărare, care a avertizat că subfinanțarea ar putea periclita unul dintre cele mai critice programe de modernizare ale flotei.
Programul, cunoscut sub numele de Undergraduate Jet Training System (UJTS), a suferit o modificare financiară spectaculoasă. Dacă în luna martie plafonul maxim pentru faza de proiectare și producție era stabilit la 1,8 miliarde de dolari, noile date oficiale indică o creștere la 2,7 miliarde de dolari. Această ajustare reflectă o reevaluare realistă a costurilor de producție pentru primele aeronave, într-un context economic și tehnologic tot mai complex.
Realism financiar sub presiunea gigantilor din industrie
Creșterea bugetului nu este doar o cifră într-un tabel, ci rezultatul unui dialog tensionat între oficialii militari și marii contractori de apărare. Reprezentanții Marinei au confirmat că actualizarea plafonului de preț a fost necesară pentru a integra noile estimări de cost rezultate din informațiile recente primite de la potențialii furnizori.
Criticile din partea industriei nu au fost deloc voalate. Lideri din sectorul aviației și securității au subliniat anterior că bugetul inițial de 1,8 miliarde de dolari ar fi reprezentat un „obstacol major”, riscând să sufoce programul încă din primii doi ani din cauza constrângerilor bugetare severe. Această „gură de oxigen” financiară pare să fie biletul de siguranță pentru ca următoarea generație de avioane de școală să nu ajungă un proiect eșuat înainte de a decola.
Arena competitorilor: Cine se luptă pentru contractul de miliarde
Miza este uriașă: un contract care vizează livrarea a până la 216 aeronave moderne. Printre principalii competitori se numără Textron Aviation Defense, care propune modelul Beechcraft M-346N, dezvoltat în parteneriat cu Leonardo. Compania rămâne fermă pe poziții, declarând că este concentrată pe oferirea unei soluții de antrenament probate, capabilă să răspundă nevoilor stricte ale misiunilor navale.
Pe de altă parte, consorțiul format din SNC, Northrop Grumman și General Atomics mizează pe proiectul Freedom Trainer. Deși unii oficiali ai grupului s-au arătat sceptici față de viabilitatea financiară a proiectului în formatul vechi, noua injecție de capital ar putea schimba dinamica negocierilor. Totodată, gigantul Boeing monitorizează atent situația, deși păstrează o discreție totală asupra detaliilor ofertei sale.
Surpriza Lockheed Martin: O posibilă revenire în cursă?
Unul dintre cele mai comentate momente ale competiției a fost retragerea surprinzătoare a celor de la Lockheed Martin, care plănuiau să ofere modelul TF-50N în colaborare cu Korea Aerospace Industries. În lumina noilor realități bugetare, se ridică întrebarea dacă gigantul aeronautic își va reevalua decizia.
Deși oficialii companiei nu au confirmat o revenire, aceștia au punctat că evaluează constant oportunitățile portofoliului lor pentru a se asigura că rămân aliniați cu strategiile de business și misiunile clienților militari. Cu un buget acum mult mai atractiv, competiția pentru formarea piloților de elită ai Marinei intră într-o nouă etapă, una în care excelența tehnologică trebuie să fie susținută de o finanțare pe măsură.
Actualitate
Un nou centru de inovație la US Cyber Command: Pentagonul vrea să elimine „valea morții” pentru tehnologiile digitale
Statele Unite fac un pas decisiv în modernizarea capacităților de război electronic prin lansarea Cyber Warfare Innovation Center (CWIC). Această inițiativă are scopul de a aduce împreună operatorii militari și experții din industrie pentru a accelera dezvoltarea tacticilor și a echipamentelor, eliminând blocajele care împiedicau până acum trecerea tehnologiilor noi de la stadiul de prototip la cel de utilizare pe câmpul de luptă.
Parteneriat direct pentru eliminarea decalajelor tehnologice
Noua structură a fost concepută ca un poligon de testare unde militarii și dezvoltatorii privați vor lucra cot la cot. Obiectivul principal este depășirea așa-numitei „văi a morții”, un fenomen prin care inovațiile tehnologice rămân blocate în faze experimentale fără a mai ajunge să fie folosite în operațiuni reale. Prin această colaborare strânsă, conceptele noi vor fi testate împotriva unor amenințări realiste, asigurându-se că doar cele mai eficiente instrumente ajung în dotarea forțelor cibernetice.
Proiectul CYBERCOM 2.0 și restructurarea forțelor digitale
CWIC reprezintă unul dintre cei trei piloni centrali ai planului de reformă cunoscut sub numele de CYBERCOM 2.0. Această strategie de amploare vizează îmbunătățirea modului în care sunt generate și pregătite forțele cibernetice, fiind însoțită de o organizație dedicată managementului talentelor și un centru avansat pentru educație și instruire. Departe de a fi doar o simplă facilitate administrativă, acest centru este un concept de inovare menit să creeze o legătură directă între cei care construiesc instrumentele digitale și cei care le utilizează în teatrele de operațiuni.
Dincolo de software: Modificarea doctrinelor și a tacticilor de luptă
Impactul acestui centru nu se va limita doar la achiziția de tehnologie, ci va genera schimbări profunde în modul în care armata luptă în spațiul digital. Feedback-ul rapid oferit de operatori va permite nu doar ajustarea uneltelor informatice, ci și actualizarea doctrinelor militare și a procedurilor tactice. Implementarea unei noi tehnologii va atrage după sine schimbări în politicile de apărare și în programele de instruire, asigurând o integrare completă a inovației în mecanismul de luptă.
Accelerarea circuitului informațional pentru un avantaj strategic
Scopul final este crearea unui circuit de feedback mult mai rapid, care să permită inovațiilor din sectorul privat să influențeze capacitatea de luptă aproape instantaneu. Prin eliminarea birocrației și aducerea experților privați cât mai aproape de nevoile reale ale militarilor, Pentagonul urmărește să obțină un avantaj tehnologic esențial în fața provocărilor globale moderne, transformând ideile inovatoare în capabilități operaționale într-un timp record.
Actualitate
Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea
Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.
Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate
Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.
Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia
Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.
Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare
Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.
-
Exclusivacum 2 zilePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 3 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zilePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 4 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Administratieacum 3 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 4 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 3 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 2 zileConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro



