Connect with us

Actualitate

De luni până joi, deficitul a urcat de la 4,1% la 4,4% sub mandatul domnului Cîțu

Publicat

pe

Deci, acest deficit este personal și reprezintă primul eșec al noului ministru al finanțelor: în numai trei zile și-a ratat propria țintă de deficit, majorând-o cu 0,3 puncte procentuale. Era la îndemâna ministrului finanțelor să reducă cheltuielile în 4,1%, dar a ales, conștient, să le majoreze și să ducă deficitul la 4,4 din PIB. Așa că, acesta este al doilea motiv pentru care efectiv mă lasă rece faptul că ieri domnul Cîțu a reușit să își finanțeze jumătate din deficitul făcut de el pe care l-a consemnat în numai trei zile. Primul, l-am detaliat în articol: când te împrumuți în Euro iar moneda națională ți se depreciază, ieftin înseamnă scump. Da, am detaliat pe blogul personal precizeaza analistul Radu Teodor Soviani:

Despre calculele ministrului finanțelor: când ,,ieftin” înseamnă scump și te mai și lauzi cu asta…
Cea mai mare prostie pe care o poate face un ministru al finanțelor într-o economie în care moneda este sub presiune, este aceea de a se împrumuta în monedă străină. Totuși, unii se laudă ca asta.
,,Astăzi ne-am împrumutat în Euro. Din piață am luat 332 de milioane de Euro. Dar le-am luat cu o dobândă de 0,31% pe an. În condițiile în care am anunțat un deficit mare, creșterea economică este în scădere, am reușit să mă împrumut la 0,31%. Predecesorul meu se împrumuta la 0,84%. Este vorba de încredere… Oamenii au încredere că vom veni cu soluții… Aici se vede încrederea investitorilor străini…”, a declarat miercuri, 27 noiembrie 2019, ministrul de finanțe din ultimele 23 de zile, Florin Cîțu.
În primul rând:
Nu este vorba de încredere față de Florin Cîțu. Ci de faptul că România are încă datorie publică mică: undeva spre 36% din PIB. Adică are ,,spațiu” de îndatorare. Este drept că în 2008, datoria publică era 16% din PIB. Adică aproximativ 20 de miliarde de Euro în banii și PIB-ul de atunci. Unsprezece ani mai târziu, datoria publică este de 80 de miliarde de Euro. În 11 ani, am adăugat 60 de miliarde de Euro la datoria publică, sub atenta îndrumare a lui Mugur Isărescu și a miniștrilor de finanțe paiațe ale sicofantului, făcând efectiv nimic în termeni de investiții cu acești bani.
Mai grav e că în perioada 2015-2019 am adăugat nominal la datoria publică, pe creștere economică, mai mult decât în perioada de criză. Ultimul an de Ponta (2015) a însemnat iresponsabilitate maximă, desăvârșită de tehnocrați, iar începând cu 2017, guvernelor nu le-a păsa de economie: în loc să creeze performanță administrativă și politică, să pună banii în investiții pentru a crea (și lungi) un ciclu real de creștere economică, a cărui finalitate ar fi fost majorarea salariilor și pensiilor, au făcut pe dos: pensii și salarii mai mari (pentru cei cu pensii deja mari și salarii deja prea mari în raport de ce fac de banii ăștia), plătite din datorie.
Să ne fie clar: explozia datoriei publice din perioada de criză (2008-2012) să datorează celor care au gestionat economia atât în 2005-2008 cât și în 2009-2012. Aștia au fost de la PNL și PD.
Majorarea datoriei publice post-criză se datorează în esență PSD. Tot fără să facă nimic.
Numitorul comun (complicele, omul de legătură păgubos transpartinic) a fost Mugur Isărescu, care i-a îmbârligat pe toți, având ca rezultat explozia datoriei publice. El a subordonat politica monetară politicului, permanent, iar dacă și-a propus îndatorarea iresponsabilă a României și retazarea șanselor de recuperare a decalajelor față de media europeană, a reușit.
Revenind, despre calculele lui Cîțu:
Ieftin nu înseamnă scump. Spuneam că maxima prostie pe care o poate face un ministru de finanțe cu moneda (și economia sub presiune) este să se împrumute în valută. Bogdan Drăgoi a fost campion la astfel de ticăloșii, păguboase pentru economie și care alimentează spirala îndatorării.
De ce este o prostie? Pentru că guvernul va rambursa datoria publică cu lei din taxe și impozite obținuți de la populație și companii. Cu cât se depreciază leul mai mai mult, cu atât e nevoie de mai mulți lei pentru rambursarea fiecărui Euro. Florin Cîțu s-o fi împrumutat el la 0,31% pe an, în Euro (0,15% din PIB). Dar cum s-a împrumutat? În Euro. Iar dacă peste un an Euro va fi 5 lei (depreciere de 4,16% față de nivelul actual), el va avea nevoie cu 4,16% mai mulți lei pentru a rambursa principalul. Și astfel, dobânda la împrumutul ,,de încredere” al ui Cîțu va necesita cu 4,5% mai mulți lei, din taxe și impozite sau din tăierea cheltuielilor. Deci împrumutul ,,ieftin” de 0,31% pe an înseamnă de fapt un împrumut scump, generator de cheltuieli anuale de 4,5% pe an. De 14 ori mai mult decât estimează domnul Cîțu.
Acum, hai să mai facem un calcul. Florin Cîțu este ministru de 24 de zile. Euro-Leu era în 4 noiembrie 2018 la nivelul de 4,7550. Acum este defacto 4,8 lei. Mai scump cu 1%.
Cursul s-ar fi dus la 4,8 inclusiv dacă nu venea Cîțu la finanțe. Dar poate nu se ducea la 5 lei și nu se croniciza pe parcursul anului 2020. În calculul ipotetic pe care îl fac, 0,84% al ,,predecesorului” însemna un cost real de dobândă în lei de 1,84%, pentru un an. Iar 0,31% al domnului Cîțu, împreună cu politica sa, înseamnă de fapt 4,5%, în lei. De două ori și jumătate mai mult decât ,,predecesorul”, subliniez, Eugen Teodorovici fiind la fel de iresponsabil ca și domnul Cîțu în gestionarea finanțelor publice, dar iresponsabilitatea manifestându-se pe un orizont mai larg de timp. Cam asa este singura diferență.
Și în al doilea rând, despre încrederea piețelor în domul Cîțu
Pe scurt, este o glumă. Noul ministru al finanțelor a reușit deja o performanță greu de egalat, În numai 24 de zile, a creat propria gaură, de 0,3% din PIB. Strict teoretic, dacă o ține în ritmul ăsta (și sper să nu), în 12 luni, deficitul domnului Cîțu urcă spre 8% din PIB în 2020. Să sperăm că nu va fi așa.
De ce spun că domnul Cîțu ,,și-a creat propriul deficit de 0,3%” în numai 24 de zile? Pe scurt. Nu am niciun dubiu vă vechea administrație a acționat în mod ticălos falsificând prognozele de venituri, astfel încât să găsească surse ,,pe hârtie” de finanțare a unor cheltuieli majorate iresponsabil. Aștept încă depunerea plângerii penale de către domnul Cîțu și să lase petardele cu două bugete. Plângere penală pentru falsificarea deflatorului PIB și a prognozelor de venituri. Dar domnul Cîțu nu va face plângerea penală. Și știți de ce? Pentru că și dânsul se joacă cu deflatorii și cu prognozele de PIB. Deși a revizuit în jos creșterea economică (economia nu va mai crește în 2019 în 5,5% ci cu 4%) și prin urmare, PIB-ul ar trebui să fie mai mic față de prognoza lui Teodorovici (inventată) de 1031,04 miliarde de lei), cu creștere mai mică, domnul Cîțu ajunge la un PIB mai mare! De 1040 de miliarde de lei. Prin urmare, aștept cu interes ca domnul Cîțu să depună plângerea penală pe domnul Teodorovici, iar următorul ministru de finanțe să depună plângerea penală pe numele domnului Cîțu: în esență, amândoi se joacă cu deflatorii și cu PIB-ul. Domnul Cîțu se joacă în schimb și cu deficitul!
Luni, deficitul domnului Cîțu (moștenit de la Tedorovici, conform propriei prognoze) era de 4,1%. Eu îl cred pe domnul Cîțu pentru sunt convins că Vâlcovii și Teodorovicii camuflau deficitul real, pentru a minți Comisia Europeană. Ca Grecia.
Dar de luni până joi, deficitul a urcat de la 4,1% la 4,4% sub mandatul domnului Cîțu. Deci, acest deficit este personal și reprezintă primul eșec al noului ministru al finanțelor: în numai trei zile și-a ratat propria țintă de deficit, majorând-o cu 0,3 puncte procentuale. Era la îndemâna ministrului finanțelor să reducă cheltuielile în 4,1%, dar a ales, conștient, să le majoreze și să ducă deficitul la 4,4 din PIB. Așa că, acesta este al doilea motiv pentru care efectiv mă lasă rece faptul că ieri domnul Cîțu a reușit să își finanțeze jumătate din deficitul făcut de el pe care l-a consemnat în numai trei zile. Primul, l-am detaliat în articol: când te împrumuți în Euro iar moneda națională ți se depreciază, ieftin înseamnă scump.
Domnul Cîțu va inspira realmente încredere piețelor financiare atunci când va reuși să se împrumute în lei, la un pret mai mic de 1,5% pe an. Deocamdată, Florin Cîțu o face la un preț mai mult decât dublu: de 3,26% pe an. Voi detalia într-un articol următor, DE CE.
Până atunci, domnul Cîțu trebuie să ne explice și cum va duce el deficitul de la 4,4% din PIB la 3,5% în 2020, altfel decât vânzând argintăria din casă. Pentru că la argintărie era bun și Vâlcov. Poate mai bun. Și cum de folosește domnul Cîțu un curs de schimb de 4,75 lei pentru un Euro la bugetul din 2020, când pe interbancar a sărit deja de 4,8 lei.

Actualitate

UE și SUA negociază contra cronometru: Bruxelles-ul suspendă tarifele în speranța evitării unui război comercial

Publicat

pe

De

Uniunea Europeană prelungește suspendarea contramăsurilor tarifare asupra oțelului și aluminiului american, în timp ce încearcă să negocieze un acord cu Statele Unite pentru a evita o taxă potențială de 30% pe toate produsele europene, a anunțat duminică președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform Le Figaro.

Speranța într-o soluție negociată: UE prelungește suspendarea până în august

„Statele Unite ne-au trimis o scrisoare cu măsuri care vor intra în vigoare dacă nu există o soluţie negociată, motiv pentru care vom prelungi şi noi suspendarea contramăsurilor noastre până la începutul lunii august”, a declarat Ursula von der Leyen. Această decizie amână expirarea iminentă a suspendării măsurilor de retorsiune împotriva tarifelor americane asupra oțelului și aluminiului, care era programată să expire luni seara.

Pregătirea pentru cel mai rău: UE păstrează opțiunea contramăsurilor

În ciuda eforturilor de negociere, președinta Comisiei Europene a subliniat că UE rămâne pregătită să răspundă în cazul în care negocierile eșuează. „În acelaşi timp, vom continua să pregătim contramăsuri pentru a fi pe deplin pregătiţi”, a adăugat ea, la o zi după anunțul lui Donald Trump privind posibila impunere a unor tarife de 30% pentru toate produsele din Uniunea Europeană și Mexic, începând cu 1 august.

UE preferă dialogul, dar se va apăra

Ursula von der Leyen a reiterat angajamentul UE față de o soluție negociată. „UE a fost întotdeauna foarte clară în privinţa faptului că preferăm o soluţie negociată. Acest lucru rămâne valabil şi vom folosi timpul pe care îl avem acum până la 1 august”.

Contextul disputei comerciale transatlantice

Bruxelles-ul a pregătit tarife pentru bunuri americane în valoare de aproximativ 21 de miliarde de euro, ca răspuns la tarifele de 25% aplicate de Donald Trump importurilor de oţel şi aluminiu la începutul acestui an. Cu toate acestea, în aprilie, UE a anunțat suspendarea acestor măsuri în speranța unui acord comercial mai amplu cu administrația americană.

Sursa: Le Figaro

Citeste in continuare

Actualitate

Pactul ICE la un an: Îngheț strategic sau confuzie în apele arctice?

Publicat

pe

De

Acum un an, președintele de atunci, Joe Biden, alături de premierul canadian Justin Trudeau și președintele finlandez Alexander Stubb, dezvăluiau Pactul ICE (Icebreaker Collaboration Effort Pact), un efort de colaborare pentru construcția spărgătoarelor de gheață. Acum, sub administrația Trump, viitorul pactului este incert, în ciuda sprijinului pentru o prezență americană robustă în Arctica.

Ce este pactul ICE?

Pactul ICE, un acord de securitate trilateral, viza consolidarea capacității Statelor Unite, Canadei și Finlandei de a proiecta și construi spărgătoare de gheață, nave esențiale pentru condițiile arctice. Scopul era contracararea influenței Rusiei și Chinei, pe măsură ce topirea gheții polare deschide noi rute maritime.

Un oficial de la Casa Albă declara la momentul respectiv: „Fără acest aranjament, am risca ca adversarii noștri să dezvolte un avantaj într-o tehnologie specializată cu o importanță geostrategică vastă.”

Confuzie și mesaje amestecate sub Trump

La un an de la anunț, experți și analiști au declarat pentru Breaking Defense că, în ciuda susținerii lui Trump pentru o flotă robustă de spărgătoare de gheață, discuțiile ambigue ale administrației sale despre specificul planului, precum și amenințările deschise la adresa unuia dintre parteneri, au pus sub semnul întrebării viitorul inițiativei comune, cel puțin în forma sa actuală.

Jason Moyer, de la Atlantic Council, a observat că „mesajul președintelui Trump despre Pactul ICE a fost amestecat – a pus sub semnul întrebării implicarea Canadei și, simultan, a lăudat know-how-ul Finlandei în construcția de spărgătoare de gheață.”

Apele reci și mesajul neclar

Confuzia cu privire la viitorul Pactului ICE provine din două probleme principale, au explicat experții pentru Breaking Defense. Prima este calea vagă stabilită de administrația anterioară cu privire la obiectivele finale ale acordului. A doua problemă este mesajul neclar al Casei Albe actuale cu privire la dorința sa aparentă de a achiziționa spărgătoare de gheață direct din Finlanda, juxtapus cu o poziționare agresivă față de Canada.

Viziunea inițială și problemele nerezolvate

Atât administrația Biden, cât și cea a lui Trump au vorbit despre revitalizarea industriei navale interne prin aducerea expertizei canadiene și finlandeze în beneficiul șantierelor navale americane. Tricia McLaughlin, purtătorul de cuvânt de la DHS, afirma în iunie că „revitalizând șantierele navale americane, creând locuri de muncă, consolidând capacitățile industriale și deschizând potențialul vast al Arcticii pentru afacerile americane, administrația Trump pune prosperitatea și securitatea Americii pe primul loc.”

Cu toate acestea, administrația Biden nu a clarificat niciodată public planuri specifice pentru a construi sau cumpăra spărgătoare de gheață pe plan intern sau din națiuni străine, dincolo de planurile preexistente ale Gărzii de Coastă.

Cooperare sau competiție?

Peter Rybski, ofițer de marină americană retras, a exprimat scepticism cu privire la afirmațiile administrației anterioare că Pactul ICE va duce la o revitalizare a construcțiilor navale americane.

„Dacă citiți Pactul ICE, acesta spune practic că este vorba despre cooperare tehnologică, schimb de informații și toate aceste lucruri care pot fi de la guvern la guvern”, a explicat Rybski. El a adăugat că „spărgătoarele de gheață sunt construite de șantiere navale comerciale”, punând sub semnul întrebării modul în care Pactul ICE ar putea ajuta cu adevărat.

Finlanda, „regele spărgătoarelor de gheață”

În timp ce Trump a lăudat Finlanda, numind-o „regele spărgătoarelor de gheață”, a criticat în repetate rânduri Canada, amenințând-o cu tarife comerciale punitive. Aceste tensiuni economice, combinate cu amenințările voalate ale lui Trump de a anexa țara, ridică semne de întrebare cu privire la rolul pe care Canada îl mai poate juca în Pactul ICE.

Unde se duc banii?

Matthew Paxton, președintele Consiliului Constructorilor de Nave din America, a declarat că industria este „încântată” de investițiile în construcțiile navale, dar a descris posibilul acord cu Finlanda drept „confuz”.

„Care este semnalul aici?”, a întrebat el. Pactul ICE se referă la „construirea de spărgătoare de gheață în șantierele navale ale celor trei națiuni pentru scopurile lor. Viziunea Pactului ICE nu a fost să spunem: ‘Vom trimite dolari din impozitele americane pentru a construi spărgătoare de gheață în Finlanda.'”

Finanțare disponibilă

Congresul a alocat 8,6 miliarde de dolari pentru achiziționarea de spărgătoare de gheață de către Garda de Coastă a SUA. Această sumă include 4,3 miliarde de dolari pentru programul Polar Security Cutter, 3,5 miliarde de dolari pentru Arctic Security Cutters și 816 milioane de dolari pentru nave de clasă medie și ușoară.

Canada, un jucător cheie?

Guvernul canadian a încredințat două companii naționale, Seaspan Shipyards și Davie Shipbuilding, construirea celor mai noi spărgătoare de gheață.

Davie Shipbuilding a făcut mai multe demersuri pentru a-și consolida poziția în construcțiile navale între cele trei țări, inclusiv achiziționarea Gulf Copper’s Texas shipyards. Această mișcare strategică poziționează Davie ca fiind „unic poziționată în cadrul Efortului de Colaborare pentru Spărgătoare de Gheață trilateral pentru a livra spărgătoare de gheață avansate cu rapiditate, la scară și la un cost competitiv”, având în vedere că deține șantiere navale în Canada, Statele Unite și Finlanda.

Viitorul pactului ICE

În ciuda incertitudinilor, Jason Moyer de la Atlantic Council prezice că obiectivul final al achiziționării de noi spărgătoare de gheață va continua într-o formă sau alta, chiar dacă nu este cea prevăzută de administrația anterioară.

„Cooperarea SUA-Finlanda nu a fost niciodată mai bună, Canada fiind probabil exclusă din cauza stării actuale a relației bilaterale, deși rămâne un partener în Pactul ICE”, a conchis el. „Dar obiectivul principal al Pactului ICE, de a construi mai multe spărgătoare de gheață, pare să continue, deși mai mult pe o bază bilaterală.”

Citeste in continuare

Actualitate

Mereu UPA – Mobilier la comandă și servicii profesionale cu impact social | Unitate Protejată Autorizată

Publicat

pe

De

Mereu UPA este Unitate Protejată Autorizată (UPA) specializată în mobilier la comandă și o gamă completă de servicii profesionale, cu peste 10 ani de experiență. Cu un model de afacere centrat pe simplitate, adaptare și calitate, răspundem celor mai exigente pretenții ale clienților – fie rezidențial, office sau industrial

Mobilier la comandă – adaptat spațiului tău

Proiectăm mobilier personalizat, perfect adaptat nevoilor tale: bucătării, dressinguri, birouri, spații industriale. Folosim materiale de calitate: lemn, PAL, MDF și metal, iar utilajele de precizie ne permit să oferim design modern, funcționalitate și durabilitate.

Procesul include:

  1. Consultanță și măsurători la fața locului

  2. Proiectare 3D personalizată

  3. Producție în ateliere proprii

  4. Livrare și montaj profesionist

Beneficiezi astfel de solutii estetice, ergonomice și durabile, cu un excelent raport calitate/preț

Servicii complementare – DDD, printare, IT, social, detergent

Pe lângă mobilier, oferim:

    • Servicii DDD: deratizare, dezinsectie, dezinfectie pentru locuințe, birouri, depozite – cu personal calificat, echipamente și substanțe avizate Scribd+10Mereu UPA+10Mereu UPA+10

    • Servicii de printare și materiale tipografice: soluții customizate pentru nevoile dvs.

    • Echipamente IT: computere și periferice pentru orice birou sau firmă

    • Servicii sociale (fără cazare): sprijin concret persoanelor vulnerabile

    • Detergenți și degresanți: o gamă variată pentru uz profesional și casnic Mereu UPAMereu UPA+1Mereu UPA+1

🤝 Impact social și avantaje fiscale

Ca UPA, fiecare achiziție de la Mereu UPA sprijină comunitățile vulnerabile, contribuind concret la creșterea standardului de viață al acestora. În plus, conform Legii 448/2006, entitățile juridice și instituțiile publice cu peste 50 de angajați pot beneficia de facilități fiscale – achizițiile de la un UPA sunt deductibile din fondul de handicap Mereu UPA.

Astfel, colaborând cu noi nu doar că optimizezi costurile, dar îți îmbunătățești și imaginea prin responsabilitate socială.

🎯 De ce să ne alegi pe noi?

Avantaj Descriere
Expertiză 10 ani de experiență în mobilier și servicii multiple
Calitate Materiale premium: lemn, PAL, MDF, metal
Precizie Investiții în utilaje moderne
Comprehensive Proyectoare – producție – montaj; plus servicii DDD, print, IT, social, detergent
Impact social Susținători reali ai persoanelor vulnerabile
Economii reale Facilități fiscale pentru clienții UPA

📈 Cum funcționează colaborarea?

    1. Contact – telefonic, email sau prin site

    2. Consultanță gratuită – stabilim necesitățile și bugetul

    3. Ofertă personalizată – structurată pe mobilier și/sau servicii

    4. Implementare – proiectare, producție, montaj pentru mobilier; personal specializat pentru DDD

    5. Suport post-livrare – întreținere, recondiționări, suport IT

🛡️ Calitate și reglementări

Activitățile de deratizare, dezinsectie și dezinfectie sunt realizate conform normelor și substanțelor avizate, cu respect maxim pentru mediu și sănătate dezinsectie-3d.ro+11Mereu UPA+11Mereu UPA+11Mereu UPA. Printarea și materialele tipografice sunt adaptate nevoilor de branding și comunicare ale clientului, iar echipamentele IT provin de la furnizori verificați.

🚀 Extinde-ți orizontul cu Mereu UPA

Investind în soluții integrate (mobilier + facilități + servicii), câștigi eficiență, confort și impact social. Noi ne ocupăm de tot: de la proiectare la implementare și mentenanță.

🎯 Call-to‑action:

Contactează-ne azi pentru:

    • Evaluare gratuită mobilier și layout spațiu

    • Pachet complet DDD, print și IT

    • Detalii despre detergenți profesionale

    • Informații despre facilități fiscale

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv5 ore ago

Culmea nesimțirii: De la dans cu hoții, direct adjunct la IPJ Prahova!

„Iubirea nu are limite”, dar tupeu ca ăsta rar mai vezi! Păi cum să mai aibă încredere cetățeanul în Poliția...

Exclusiv7 ore ago

Scandal în Poliția Penitenciară: Acuzații grave de corupție și influență mafiotă la Târgu Ocna

Un scandal de proporții zguduie Poliția Penitenciară, cu acuzații grave de corupție, influență mafiotă și aranjamente ilegale la Școala Națională...

Exclusiv21 de ore ago

EXCLUSIV! Fermierii prahoveni DEMASCĂ mafia antigrindină printr-o sesizare-BOMBĂ: „Furt de ploaie” și infracțiuni grave!

Dezvăluiri incendiare: O sesizare beton argumentată, intrată în posesia Incisiv de Prahova, zguduie din temelii sistemul antigrindină și scoate la...

Exclusiv21 de ore ago

Alarmă în Poliție: Sindicatul „Diamantul” avertizează asupra riscului de violență din cauza condițiilor de muncă precare

„Sună Familiar?” – Întrebarea care zguduie sistemul Sindicatul „Diamantul” trage un semnal de alarmă cutremurător cu privire la starea actuală...

Exclusiv21 de ore ago

Polițiști, eroi la un incendiu: Au stins flăcările după ce pompierii au ajuns în efectiv redus

Un banal apel la 112 privind un incendiu de vegetație în zona Prelungirea Gării Cățelu s-a transformat într-o intervenție eroică...

Exclusiv21 de ore ago

România, teatrul absurdului: Cum autoritățile se calcă pe cap pentru a proteja Coca-Cola!

Un uragan de scandaluri a lovit fabrica Coca-Cola din Ploiești, dezvăluind un imperiu al mizeriei, poluării și abuzurilor. Dar reacția...

Exclusiv2 zile ago

FSANP către magistrați: „A venit și rândul vostru! Ați fost complici, nu ați acționat în numele legii”

Președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), Cosmin Dorobanțu, lansează un atac dur la adresa magistraților, acuzându-i de...

Exclusiv3 zile ago

MAI întărește securitatea datelor personale: Măsuri noi pentru protecția cetățenilor

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a publicat spre consultare publică un proiect de instrucțiuni privind măsurile organizatorice și tehnice pentru asigurarea...

Exclusiv3 zile ago

Antigrindina, o bombă cu ceas pentru agricultura prahoveană: Prefectul Nicodim promite, dar fermierii rămân în alertă!

Un sistem antigrindină disfuncțional, contracte ilegale și suspiciuni de corupție zguduie agricultura din Prahova. După dezvăluirile explozive ale Incisiv de...

Exclusiv3 zile ago

Fermierii români se mobilizează pentru a salva subvențiile UE: Petiție crucială pentru viitorul agriculturii

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), un grup influent format din organizații agricole majore, lansează o petiție amplă pentru a...

Exclusiv4 zile ago

Sindicatul Diamantul acuză Guvernul că refuză să ofere informații despre „majorarea de excelență” și se consideră deasupra legii

Emil Pășcuț, de la Sindicatul Diamantul, dezvăluie că Guvernul refuză să ofere informații despre „majorarea de excelență” și se comportă...

Exclusiv5 zile ago

Sistemul Antigrindină sub lupa: Adevăruri incomode și intâlniri decisive

Dezvăluiri explozive: Sistemul Antigrindină, un fiasco legal Într-o intervenție surprinzătoare la B1 TV (09.07.2025), ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a confirmat...

Exclusiv5 zile ago

Sistemul Penitenciar, impotmolit in trecut: „Groparii” incă păzesc cimitirul ANP, Directorul General Burcu, singur impotriva „grelei moșteniri”

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) critică dur situația actuală din sistemul penitenciar, afirmând că, deși a fost...

Exclusiv5 zile ago

România are mai puțini polițiști în stradă in 2025

Sindicatul Diamantul trage un semnal de alarmă: în 2025, România se confruntă cu un deficit acut de polițiști în stradă,...

Exclusiv6 zile ago

ANPC, campioana controalelor fantomă! Coca-Cola, protejată ca ursul brun, firmele românești, bune de plată!

ANPC, eroina noastră! Un control, un om, o victorie! După ce alte două instituții, cu același obiect de activitate, au...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv