Connect with us

Exclusiv

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Publicat

pe

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum a decis ca Ministerul Afacerilor Interne să strângă la grămadă toate petițiile „jignitoare, vulgare, defăimătoare, amenințătoare sau agresive” venite din zona sindicatelor de polițiști.

„Atenție specială” de la Aparatul Central: când Ministerul se supără pe cuvinte

Se pare că Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a devenit subiect de studiu la Aparatul Central al Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Nu pentru profesionalismul polițiștilor, nu pentru condițiile de muncă, ci pentru ceva infinit mai subțire de înghițit: cuvintele „jignitoare, vulgare, defăimătoare, amenințătoare, calomnioase sau agresive”.

Prin adresa nr. 625178 din 17.07.2026, Direcția Informare și Relații Publice a MAI a trimis un semnal clar către Inspectoratele de Poliție Județene, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”:
„Dați-ne toate petițiile și toată corespondența care vă zgârie urechile și orgoliul, mai ales dacă vin de la sindicate!”

Mai exact, direcția cere instituțiilor din subordine să-i pună pe masă orice document:

  • cu conținut jignitor,
  • vulgar,
  • defăimător,
  • amenințător,
  • calomnios sau agresiv,

îndreptat împotriva personalului MAI, acolo unde „onoarea, demnitatea, activitatea și viața personală” ar fi fost zguduite sau „ar fi generat o stare de temere”, în special atunci când sursa sunt formele de asociere prevăzute de Legea nr. 62/2011 a dialogului social – adică inclusiv sindicatele și reprezentanții lor.

Cu alte cuvinte, Aparatul Central pare să fi descoperit, brusc, fragilitatea nervoasă instituțională și a hotărât să inventarieze toate scrisorile și petițiile „care dor”.

Diamantul răspunde: „Cine a dat comanda de vânătoare de petiții?”

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, persoană juridică de drept privat cu sediul în București, Str. Corabia nr. 39, Sector 5 (CIF 19554041) și cu adresă de corespondență pe Str. Leneștii Vechi nr. 17A, Sector 4, reprezentat legal de președintele Iulian Josanu, nu a înghițit în tăcere acest demers.

Prin documentul nr. 21/18.07.2026 – o solicitare oficială de informații de interes public, formulată în baza art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, precum și a art. 31 din Constituția României –, Sindicatul „Diamantul” întreabă, pe românește:

  • Cine a pornit această vânătoare de petiții „nepoliticoase”?
  • În numele cui se scotocește prin corespondența sindicatelor?
  • Pe ce bază legală se prelucrează datele personale ale celor care au avut „obrăznicia” să scrie?

În chiar textul solicitării, sindicatul arată limpede:

„Nu cunoaștem dacă această solicitare are la bază o inițiativă proprie a Direcției Informare și Relații Publice sau a fost dispusă de către conducerea M.A.I., respectiv de către ministru, vice/ministru – secretari de stat, Inspectorul General al Poliției Române, altă persoană cu funcție de conducere din M.A.I. sau din structurile subordonate etc.”

Altfel spus, cine a apăsat butonul „Adună toate petițiile care ne supără!”?

Legea, inconvenientul etern: „Ați informat persoanele vizate sau doar le-ați vânat?”

În pamfletul-juridic redactat de „Diamantul”, o altă întrebare țintește direct în plexul MAI:

„De asemenea, nu cunoaștem dacă remiterea unor asemenea documente ce conțin categorii de date cu caracter personal a fost precedată de respectarea condițiilor art. 6-10 și 13-14 din Legea nr. 363/2018, în temeiul cărora direcția are obligația de a informa subiecții vizați.”

Tradus din limbaj juridic în limbaj de stradă sindicală:
„Ați respectat legea privind protecția datelor sau v-ați apucat să strângeți nume, funcții, semnături și cuvinte «urâte» la sac, fără să anunțați pe nimeni?”.

Sindicatul își întemeiază cererea pe:

  • art. 31 din Constituția României (dreptul la informație),
  • Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public,
  • precum și pe regulile de protecție a datelor din Legea nr. 363/2018.

Și, în spirit de „bună colaborare instituțională”, cere un răspuns:

  • în 10 zile de la primirea solicitării,
  • iar în caz de situații „exhaustive”, în 30 de zile,
    așa cum prevede art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001.

 „Dosar de Onoare Rănită SA” – ce vrea să afle Sindicatul, punct cu punct

În solicitarea oficială, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” nu se limitează la vorbe generale. Cere, punctual și tăios, să fie lămurite următoarele:

Cine e adevăratul beneficiar al „recoltei” de petiții?

Sindicatul vrea să știe care este:

„Structura aflată în subordinea sau coordonarea Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI), Integritate și Anticorupție sau altă structură a M.A.I. care a solicitat informațiile de la Direcția Informare și Relații Publice.”

Pe scurt: pentru cine muncește Direcția Informare și Relații Publice? Pentru propria sensibilitate instituțională sau pentru vreun serviciu intern dornic de profilat sindicate și lideri incomozi?

Se strâng date doar despre «Diamantul» sau se face inventar general la sindicate?

Sindicatul întreabă tranșant dacă Direcția Informare și Relații Publice:

„deține și menține evidențe similare ale corespondenței purtate cu celelalte organizații sindicale ale polițiștilor și, în caz afirmativ, denumirea acestor organizații; în caz negativ, motivele pentru care în mod selectiv a fost vizată doar organizația noastră, cu evidențierea dispoziției emise în acest sens, precum și emitentul acesteia.”

Adică:
Se ține un registru special cu „păcatele de limbaj” ale tuturor sindicatelor, sau doar „Diamantul” merită această onoare a monitorizării selective?

Și, dacă este vorba de selectivitate, cine a semnat ordinul și cu ce motiv?

Unde se arhivează „blasfemiile sindicale” și cine are cheile la dulap?

Sindicatul vrea să afle exact:

„Forma în care este ținută această evidență – pe suport de hârtie ori în format electronic –, adresa sau structura M.A.I. unde sunt arhivate evidențele și persoana/persoanele împuternicite să aibă acces la acestea, inclusiv indicarea temeiului juridic.”

Pe românește:
Se țin dosare la mapă, pe hârtie, sau baze de date digitale cu „polițiști obraznici”?
Unde se află acest „tezaur al onoarei ofensate” și cine poate să-l consulte, legal, nu la mica înțelegere?

Cât de mare e muntele de plângeri și cât timp s-a săpat după ele?

Sindicatul cere cifre, nu lacrimi instituționale:

„Numărul total al solicitărilor și al răspunsurilor puse la dispoziție în prealabil, precum și numărul total al petițiilor și al corespondenței comunicate în temeiul adresei nr. 625178/17.07.2026, precum și perioada calendaristică avută în vedere.”

Adică:

  • Câte documente ați cerut până acum?
  • Câte vi s-au dat?
  • Câte petiții și corespondențe ați centralizat în baza adresei 625178/17.07.2026,
  • și pe ce perioadă de timp ați scotocit?

Vorbim de un moft de moment sau de o operațiune cu bătaie lungă, pe ani întregi?

Cine, concret, a primit datele și în ce calitate?

Sindicatul nu se mulțumește cu „aparatul central” ca formulă vagă. Cere nume de structuri și funcții:

„Structura aparatului central sau a I.G.P.R. care a solicitat și cine a primit din cadrul Direcției Informare și Relații Publice aceste date, precum și calitatea acestuia/acestora în cadrul structurilor M.A.I.”

Cu alte cuvinte:

  • de la ce structură din aparat sau din IGPR a venit cererea,
  • cine, cu funcție clară în organigramă, a pus mâna efectiv pe datele trimise de Direcția Informare și Relații Publice?

Câte structuri teritoriale joacă în „Liga Monitorizării Sindicatelor”?

În final, Sindicatul „Diamantul” pune reflectorul și pe teritoriu:

„Structurile teritoriale aflate în subordinea sau coordonarea Direcției Generale de Protecție Internă, Integritate și Anticorupție ori alte structuri ale M.A.I. care au transmis asemenea solicitări organizațiilor sindicale reprezentative pentru polițiști sau care au fost vizate de acestea, numărul acestora, perioada la care se referă informațiile și forma în care sunt păstrate.”

Tradus:

  • Câte structuri teritoriale (DGPI, Integritate, Anticorupție sau altele) au cerut sau primit astfel de date despre sindicate?
  • În ce interval de timp?
  • Sub ce formă sunt păstrate – și unde?

„De la dialog social la dosar social?”

Toată această dispută are un parfum amar-ironic:
Legea nr. 62/2011 privind dialogul social ar trebui să garanteze tocmai spațiul în care sindicatele pot critica, chiar dur, derapajele și abuzurile.

Acum, însă, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” constată că:

  • petițiile cu ton „jignitor, vulgar, defăimător, amenințător, calomnios sau agresiv” sunt strânse metodic,
  • se construiesc evidențe, arhive, registre,
  • iar toate acestea se pot transforma, din instrumente de „informare”, în instrumente de descurajare a criticii și de monitorizare a celor care îndrăznesc să vorbească prea tare.

În loc să fie gestionate prin mijloace transparente și legale, structurile MAI par mai preocupate de „clasarea” vocilor incomode decât de rezolvarea problemelor semnalate.

Final tăios: Sindicatul cere lumină, MAI trebuie să aleagă între lege și reflexul de forță

Solicitarea oficială a Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, datată 18.07.2026 și înaintată către Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Informare și Relații Publice, nu e doar un exercițiu juridic.

Este un test:

  • pentru respectarea art. 31 din Constituție,
  • pentru aplicarea reală a Legii nr. 544/2001,
  • pentru respectarea Legii nr. 363/2018 privind protecția datelor,
  • și pentru modul în care MAI înțelege dialogul cu propriile structuri și cu sindicatele polițiștilor.

Sub semnătura președintelui Iulian Josanu, Sindicatul „Diamantul” întreabă, în fond, un lucru simplu și incomod:

„Suntem într-un stat care protejează dreptul la informare și libertatea de exprimare sau într-un minister care își face fișe psihologice pe bază de petiții supărătoare?”

Rămâne ca MAI să răspundă, în scris și în termenul legal, dacă vânătoarea de „cuvinte obraznice” este o simplă rătăcire birocratică sau o politică asumată de supraveghere a sindicatelor „prea vocale”. (Cerasela N.).

Exclusiv

MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” –  Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul

Publicat

pe

De

De la strategie națională la șmecherie organizată

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a fost vândut românilor drept „motor de strategie națională”. În realitate, reorganizarea instituției, orchestrată de ministrul Ambrozie-Irineu Darău, secretarul general Adriana-Laura Miron și șefa de cabinet Daniela Vișoianu, arată ca un manual de capturare a statului, prin abuz constituțional, omisiuni penale și ignorarea securității naționale cu nonșalanța cu care îți parchezi mașina pe trecerea de pietoni.

Analiza documentelor oficiale, a dosarelor penale, a influențelor politice și a regulilor de securitate de stat nu lasă loc de interpretări: nu avem de-a face cu o simplă „reorganizare”, ci cu o operațiune sistematică de eludare a legii, pe mai multe niveluri.

Bolojan, „păpușarul tehnocrat” – Cum se plantează un secretar general cu dosar la butoanele MEDAT

Promovarea Adrianei-Laura Miron în funcția-cheie de secretar general al MEDAT n-a fost o întâmplare birocratică, ci o mutare politică gândită cu sânge rece, pe filiera Ilie Bolojan.

Control prin „tehnocratul de serviciu”
Filiera Bolojan nu a livrat un simplu funcționar, ci un „tehnocrat cu bocanci”. Miza: să pună în fruntea ministerului pe cineva dispus să aplice restructurări brute, fără dialog social, fără sindicate, fără perdea și – foarte important – fără să clipească în fața legii. Un executant dur, nu un administrator responsabil.

Uzura politică, subcontractată la oameni cu probleme penale
Adriana Miron venea deja cu „CV completat” în zona penală, din perioada Brașov: dosare DNA, suspiciuni de abuz, delegări de atribuții dubioase. Exact ce trebuie pentru o operațiune de tip: „Noi decidem, ei încasează”. Bolojan și cei din spate mută piesele, iar uzura publică, scandalul și riscurile juridice sunt plasate în cârca trio-ului operativ de la MEDAT: Darău – Vișoianu – Miron.

Resurse strategice, luate la pachet
Miza reală a numirii nu se oprește la organigrame și posturi inventate. Ținta: controlul asupra guvernanței corporative, licitațiilor publice, patrimoniului de stat și – bonus – companiilor din Industria de Apărare. Totul prin „tehnocrați” docili, cu ordine executate la semn, ocolind transparența și regulile clasice. Statul, redus la butoane care se apasă din umbră.

Ministerul Justiției dă cu proiectul de HG de pământ: „fetiș juridic”, nul de la un capăt la altul

Proiectul de modificare a HG nr. 189/2025, prin care se încerca rescrierea din temelii a MEDAT, a ajuns pe masa Ministerului Justiției. Răspunsul MJ – prin adresa oficială nr. 53056/25.08.2026 – a fost un fel de verdict: „Așa nu”. Fără nuanțe.

Guvern demis, dar cu apucături de Guvern instaurat pe viață
MJ a amintit negru pe alb: un Guvern demis prin moțiune de cenzură (art. 110 din Constituție) nu are voie să lanseze noi politici publice. Are voie doar să „administreze treburile publice”. În loc de administrare, MEDAT și-a propus reconfigurarea agresivă a ministerului. Precedentul e recent: pe 3 august 2026, Curtea de Apel București a suspendat o HG similară (HG nr. 501/2026) exact din acest motiv. Darău & co. au insistat pe aceeași rețetă, de parcă hotărârile judecătorești sunt broșuri opționale.

Puterea luată cu Ordinul de Ministru – Constituția, trecută la „observatori”
Planul era simplu și grosolan: se scot din HG atribuțiile clare (art. 4), pentru ca mai apoi acestea să fie „stabilite” prin Ordin de Ministru. Cu alte cuvinte, ce ar trebui decis prin act al Guvernului se mută în pixul unui singur om: ministrul. MJ a spus clar: așa ceva încalcă frontal Constituția (art. 108) și art. 62 din Codul Administrativ. Cu alte cuvinte, nu doar e ilegal, e și de-a dreptul sfidător.

Avizele obligatorii, tratate ca niște hârtii „nice to have”
Ministerul Justiției a constatat lipsa unor avize esențiale. A recomandat expres obținerea avizului CSAT pentru preluarea Industriei de Apărare și al AMEPIP pentru desființarea Direcției Administrarea Participațiilor Statului (DAPS). Adică exact zonele în care se lucrează cu bani grei și putere reală. MEDAT a încercat să treacă totul pe fast-forward, fără acordul instituțiilor care chiar contează.

„Urgența”, paravan pentru fentarea dezbaterii publice
Legea 52/2003 privind transparența decizională nu a fost nici ea pe placul trioului de la MEDAT. S-a invocat „urgența” pentru a evita dezbaterea publică și consultarea Comisiei Paritare. Ministerul Justiției a demontat acest pretext: nu există urgență care să justifice mutilarea procedurilor legale. Cu alte cuvinte, „ne grăbim” nu ține loc de „respectăm legea”.

Rețeta Brașov: de la blocuri și delegări abuzive, la capturarea unui minister

Adriana-Laura Miron nu a inventat mecanismele de capturare instituțională la MEDAT. Le-a perfecționat. Rețeta fusese testată la Brașov, în perioada în care era city manager alături de primarul Allen Coliban.

Dosarul DNA redeschis – trecutul revine în forță
Tribunalul Brașov, prin decizia din 11 aprilie 2023 (Dosar nr. 981/62/2023), a confirmat redeschiderea urmăririi penale de către DNA împotriva lui Allen Coliban și Adrianei Miron. Obiectul: delegări abuzive de atribuții și intervenții pe piața imobiliară. Exact genul de „antrenament” care te califică, în România, pentru funcții de vârf în ministerele de strategie.

Mafia imobiliară din Brașov, pomenită chiar în denunțurile lui Coldea
Numele lui Coliban și al Adrianei Miron apar și în denunțurile fostului prim-adjunct SRI, Florian Coldea, depuse la DNA, privind blocajele și combinațiile din urbanismul brașovean. Presa (inclusiv NewsBV și alte surse citate de ziare precum România TV, PSnews, Ziare.com) a documentat pe larg aceste legături și suspiciuni de „mafia imobiliară” locală.
Surse deschise, precum:
– RomaniaTV.net: denunțurile lui Coldea la DNA privind primarul Allen Coliban;
– pagini publice precum ASUM (facebook.com/www.asum.ro) care au prezentat detalii despre dosarele penale;
– PSNews.ro, despre „penalii din jurul lui Coliban”;
– NewsBV și alte publicații locale care au arătat felul în care a funcționat combinația politico-imobiliară din Brașov.

Schema copiată la centru: aceeași piesă, scenă mai mare
Mecanismul de la Brașov – delegare nelegală de putere, decizii luate peste capul instituțiilor de control – este copiat la MEDAT. Direcțiile strategice ale ministerului sunt trase în subordinea directă prin decizii interne, ocolind avizatorii naturali: Ministerul Muncii, MDLPA și altele. Dacă la Brașov miza era urbanismul și terenurile, aici miza sunt companiile strategice și industria de apărare.

ORNISS-ul exploziv: informații secrete, chestionar penal și o întrebare letală

Punctul maxim al sfidării legii la MEDAT nu ține nici de organigramă, nici de HG-uri. Ține de ceva mult mai grav: accesul la informații clasificate, reglementat de Legea 182/2002 și HG 585/2002.

2 iulie 2026: „trezirea tardivă” a Adrianei Miron
Abia la data de 02.07.2026, Adriana Miron inițiază oficial demersurile pentru obținerea certificatului de acces la informații clasificate, documente transmise către autoritățile de verificare. Până atunci, atribuțiile legate de domenii strategice – Industria de Apărare, rol de Punct Focal – erau deja exercitate. Adică, o persoană fără drept de acces la informații secrete opera într-o zonă unde securitatea națională nu e opțională. Orice serviciu de informații normal ar traduce asta așa: vulnerabilitate majoră.

Chestionarul ORNISS, între fals în declarații și aviz imposibil
Pentru obținerea certificatului de securitate, candidatul trebuie să completeze Anexa 15 din HG 585/2002, pe propria răspundere, sub sancțiunea art. 326 Cod Penal – fals în declarații. Problema: ce a scris Adriana Miron la capitolul „antecedente și cercetări penale”?
– Dacă a declarat că există urmărire penală redeschisă la DNA (Dosar 981/62/2023): verificările SRI/DGIA ar trebui să evalueze riscul de securitate. O urmărire penală pentru abuz în serviciu nu e simplu „detaliu biografic”, ci motiv serios pentru refuzarea avizului ORNISS.
– Dacă NU a menționat dosarul: avem fals în declarații în formă directă. Atunci nu mai vorbim doar de moralitate, vorbim de o nouă faptă penală.

În ambele scenarii, rezultatul logic ar fi același: aviz negativ și o alarmă roșie în sistemul de securitate.

Nulitatea actelor și „neglijența în păstrarea tainelor”
Atunci când o persoană fără certificat ORNISS efectiv emis accesează documente secrete de stat sau semnează decizii bazate pe asemenea informații, ne aflăm în plină zonă penală. Art. 303 Cod Penal privind neglijența în păstrarea informațiilor secrete de stat nu e literatură. Orice decizie, notă, acces la documente clasificate efectuate înainte de obținerea certificatului sunt, în esență:
– nule absolut;
– pot încadra faptele în sfera răspunderii penale.

Concluzia: MEDAT, caz-școală de cum se face praf statul – cu HG-uri ilegale, oameni cu dosare și ORNISS la ruletă

În acest tablou:
– Ministerul Justiției pulverizează proiectul de HG și arată negru pe alb încălcările Constituției și ale Codului Administrativ;
– istoricul judiciar al Adrianei Miron, cu dosar DNA redeschis (Dosar 981/62/2023), stă ca o bombă sub certificarea ORNISS și sub orice pretenție de integritate;
– filiera politică Bolojan împinge în funcții-cheie un om vulnerabil penal, perfect pentru a încasa loviturile în locul adevăraților decidenți;
– Industria de Apărare și companiile strategice sunt țintite printr-un proiect de reorganizare născut dintr-un Guvern demis, fără avize, fără transparență;
– regimul informațiilor clasificate este tratat ca o formalitate de bifat la sfârșit, nu ca o condiție prealabilă.

Reorganizarea MEDAT devine astfel un caz-școală de abuz în serviciu, de vulnerabilizare a statului și de sfidare a securității naționale. Nu mai vorbim doar de „controversă administrativă”, ci de un manual complet despre cum NU se guvernează.

Izolată instituțional, criticată frontal de Ministerul Justiției și cu un nor gros de suspiciuni penale deasupra capului, conducerea MEDAT nu mai are nici acoperire juridică, nici morală.
În logica legii și a bunului-simț, singura măsură care mai stă în picioare este:

– retragerea imediată și definitivă a proiectului de HG;
– clarificarea situației ORNISS și a accesului la informații clasificate;
– asumarea răspunderii în fața organelor de anchetă.

Până atunci, „Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului” nu arată ca un minister de strategie națională, ci ca un experiment periculos de colonizare politică a statului, făcut pe scheletul Constituției și cu Legea securității naționale pusă pe modul „ignoră”. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Harta dragostei penale din Brașov: cum se fură cu sentiment și se delapidează cu sufletul la gură

Publicat

pe

De

În județul Brașov, după toate aparențele și după cum susțin sursele și reclamațiile, nu mai vorbim doar de afaceri dubioase, ci de un adevărat grup organizat de „specialiști în faliment”, oameni care – spun cei care îi acuză – te învață, te ghidează și, la nevoie, îți bagă și mâna în conturi, doar-doar să ajungi cu firma în gard. Evident, nu gratis. „Consultanța” costă.

În prezent, potrivit celor care reclamă situația, este investigată o delapidare de peste 4 milioane de lei dintr-o companie care pare mai degrabă decor de film prost decât business serios.

Utilajul-fantomă, girul perfect pentru milioane dispărute

Compania în cauză este, se spune, condusă sau „sfătuită din spate” de băieți deștepți, suficient încât să vină cu un „gaj” de colecție: un utilaj defect, care n-a funcționat niciodată, cumpărat la preț de fier vechi prin ANAF.

Așa intră în scenă un anumit „domn N.”, despre care acuzatorii susțin că știa foarte bine că utilajul este bun doar de poză și totuși a acceptat să fie pus gaj pentru datoriile acumulate din neplata taxelor la stat. Un fel de „garantăm cu ceea ce nu există, pentru ce n-am plătit niciodată”.

„Sfântul Petru” și autorizarea pe utilaje invizibile

Nici la capitolul autorizații nu stăm mai bine. În poveste apare un alt personaj, poreclit plastic „Sfântul Petru”, care – conform acuzațiilor – ar fi emis o autorizație de funcționare pe niște utilaje… inexistente:

  • unul deja vândut,
  • altul nefuncțional.

Dar hârtia există, ștampila există, semnătura există. Doar utilajele lipsesc de la apel. Un detaliu, nu?

Controale de formă, prietenii de fond

Când vine vorba de controale, intră în scenă „Iulia” și „Mircea”, prezentați ca oameni care „știu exact ce se întâmplă”, dar – spun cei care îi acuză – nu pentru un „mulțumesc” se fac că nu văd partea reală a poveștii. În traducere: controalele ar fi mai mult de decor, iar adevăratele probleme sunt lăsate la dospit.

În culise, rețeaua este descrisă ca un lanț de prietenii, iubiri, „amicitii de sezon” și relații încurcate, unde se învârt nume precum Ionuț, Mircea, Mioara, Denisa, B., M., S., B., C., N., S., P., G. și alții, pe o „hartă a dragostei pentru bani” care încă se desenează.

Autorul acuzațiilor promite că acest „cerc restrâns al iubirii nemărginite” va fi documentat cap-coadă.

Trei firme, două delapidate și una care „spală emoțional” contractele

Potrivit reclamațiilor, trei firme ies în evidență în schema de început:

  • una ar vinde,
  • una ar cumpăra,
  • iar una ar „curăța” pe la spate contractele.

În plus, este invocat și un anumit „Vasile”, pentru „contribuția” sa, și o firmă de contabilitate care, conform acuzațiilor, ar ajuta la editarea declarațiilor false și acoperirea infracțiunilor. Pe românește: se scrie ce trebuie să iasă, nu ce este.

Milioane dispărute și țepe la foc mic

Sustragerea milioanelor de lei și țepele date altor companii nu mai sunt, în această narațiune, simple „afaceri mai puțin fericite”, ci infracțiuni în toată regula. Chiar dacă vremurile sunt tulburi și grele, nu există criză destul de mare care să transforme delapidarea în politică publică sau furtul în strategie de business.

Ce urmează: harta completă a „amorului penal”

Autorul acestor acuzații promite că, în curând, va prezenta „harta dragostei pentru amor și bani” – cine cu cine, ce firmă cu ce firmă, cine vinde, cine cumpără și cine spală urmele. Deocamdată, piesele principale sunt:

  • contracte aranjate,
  • delapidări,
  • declarații contabile „cosmetizate”,
  • companii folosite ca pompe de bani.

Se anunță și dezvăluiri despre cum se iau contractele în zonă, cum se pregătesc șantajele și cum, în viziunea celui care denunță, „neoamenii” din grupare distrug alți oameni, în timp ce statul rămâne păcălit, cu bugetul ciuruit și cu instituțiile puse în decor.

Apel la instituții: să răspundă, nu să se ascundă

În final, mesajul este clar: se așteaptă ca instituțiile statului din Brașov să răspundă prompt și sincer la cererile făcute în baza Legii 544 privind accesul la informațiile de interes public, și să nu se mai ascundă:

  • nici în spatele GDPR-ului,
  • nici în spatele minciunilor „cu picioare scurte”.

Pentru că, oricât s-ar pasa hârtii, oricâte utilaje fantomă s-ar declara funcționale și oricât s-ar juca rolul de „nu știm, nu vedem, nu auzim”, adevărul are prostul obicei să iasă la suprafață. Iar când o face, nu mai e loc de „dragoste” – doar de dosare. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

TCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane

Publicat

pe

De

În orașul în care autobuzele abia se târăsc, iar datoriile sar în aer, la TCE Ploiești nu curge motorină. Curge nepotism, alcool și dispreț față de lege. Pe hârtie, avem o „societate publică de transport”. În realitate, avem domeniul privat al lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’” – omul care și-a desenat organigrama în chiloți și și-a transformat instituția într-un han de clan, rude și prieteni de pahar.

„TCE înseamnă Nae. Restul doar ridică mâna.”

Feuda e simplă: Nae în centru, prieteni și fini în jur, organigrama sub pat și legea sub preș. Juridicul, Achizițiile, Registratura – toate la oameni „de casă”. Consiliul de Administrație (Dobrescu, Pantazi, Băcanu) și AGA (Florin Ioniță, Daniel Puiu Neagu, Dragoș Măchițescu) nu mai sunt reprezentanți ai orașului, ci scut de protecție. Raportul 1729/05.11.2025, făcut de Primărie, care arată găuri de zeci de milioane, datorii cu iz penal și combinații pe combustibil și achiziții, este tratat ca un bilețel rătăcit: „se ia act”, „se prorogă analiza”, „se deleagă la cine trebuie”.

În paralel, se pregătește „marea reformă”: organigrama cu chiloți. Adică epurarea selectivă: afară bătrânii, jos juriștii care știu codurile, la gunoi oamenii cu 40 de ani vechime. Locurile lor? Rezervate pentru rude, amante, secretare de secretare, bețivi fideli și executanți fără coloană vertebrală.

Organigrama cu chiloți – manual oficial de epurare

Deciziile Consiliului de Administrație nr. 12 și 13 din 2026 nu sunt simple hotărâri. Sunt manualul clanului:

  • se deleagă „remedierea” neregulilor din Raportul 1729 exact către compartimentele și persoanele vizate de raport;
  • Juridicul este „reorganizat”, adică decapitat;
  • posturile-cheie nu se pierd, doar se repoziționează la apropiați;
  • organigrama nu se publică pentru angajați; se plimbă la plic între TCE, AGA și Consiliul Local.

AGA, prin Hotărârea nr. 9, pune ștampila pe toată această rușine și, în loc de curățenie, mai salvează, din milă calculată, câțiva controlori. Nu pentru că ar conta, ci ca să aibă cine să verifice dacă pensionarii mai compostează biletul. În timp ce se salvează 8 controlori, zeci de oameni cu aproape 40 de ani de muncă sunt executați rece.

Vârsta lor: 58–59 de ani.
Vechime: o viață de om.
Vină: nu sunt fini, nu sunt rude, nu sunt ai clanului.

„Optimizare”. Așa se numește astăzi aruncarea la gunoi a unei vieți de muncă pentru a face loc unui nepot beat și unei secretare de secretară.

Tămășan Claudiu – bețivul de serviciu al feudei

Pe fundalul acestui măcel social, intră în scenă noua vedetă a feudei: Claudiu Tămășan. Un nume care explică, singur, „reorganizarea” lui Nae.

Rețeta:

– Angajat a doua oară de Nae la TCE, în mare stil:
– încadrat ca electrician, fără competențe reale în domeniu;
– cu atribuții de șofer, deși a pierdut demult permisul pentru alcool, cu alcoolemie de manual.

Pentru un om obișnuit, pierderea permisului pentru băutură înseamnă final de carieră la volan. La TCE by Nae, înseamnă încă un contract de muncă.

Primul episod de antologie:

Într-o criză alcoolică, la serviciu, omul își dă jos nu doar masca, ci și hainele. Se dezbracă în pielea goală la locul de muncă și pleacă de la program fără nici o încuviințare.

În orice societate normală:

  • raport disciplinar,
  • Comisie de disciplină,
  • anchetă,
  • posibile plângeri penale pentru tulburarea ordinii și imaginea instituției.

La TCE, în feuda lui Nae:

  • nici o sancțiune,
  • nici o comisie,
  • nici un etilotest,
  • doar un mare nimic.

Apoi, la o lună și ceva după acest „spectacol nud”, istoria se repetă:

Inginerul Petcu – și el adus, bineînțeles, de Nae – îl găsește pe Claudiu Tămășan din nou băut la muncă. Normalitatea ar spune:
– testare cu alcooltestul;
– trimitere în Comisia de disciplină;
– proces-verbal, martori, sancțiune.

Normalitatea, însă, nu e trecută în organigramă. În organigrama cu chiloți scrie doar: „omul lui Nae”. Așa că Petcu aplică procedura internă: îl trimite acasă, discret, fără hârtie, fără urme, fără deranj.

Rezultatul final:
– Tămășan Claudiu este practic plătit de TCE să doarmă, să bea și să bântuie dezbrăcat prin ture.
– Salariații cu vechime, fără nicio abatere, sunt puși pe lista de disponibilizări.

Cine este Claudiu? Nepotul cui trebuie.

Este nepotul lui Carmen Tămășan – o altă piesă prețioasă din puzzle.

Carmen Tămășan – secretara secretarei, regina excursiilor

Carmen Tămășan nu e doar o angajată. E simptomul perfect al bolii TCE:

  • încadrată ca secretară a altei secretare;
  • un post inventat în organigramă doar pentru a așeza confortabil o apropiată a lui Nae;
  • parteneră de excursii cu domnul feudei: cu ea Nae pleacă în plimbări „de lucru”, cu bani plătiți dintr-un sistem sufocat de datorii.

Dar nici asta nu ajunge. Nae are planuri mai „strategice” pentru Carmen: vrea să o mute la Registratură.

Registratura nu e un birou oarecare. Este poarta de intrare și ieșire a:

  • documentelor oficiale,
  • corespondenței către Primărie, CA, AGA, Consiliul Local,
  • sesizărilor și plângerilor,
  • probelor care pot deveni, la un moment dat, dosare penale.

Adică exact locul în care clanul are nevoie de cineva „de încredere”.

Și pentru ca Tămășan Carmen să aibă loc la Registratură, trebuie eliminată cineva:

  • o angajată care mai are 1 an până la pensie;
  • soț cu AVC;
  • nici o abatere disciplinară;
  • dar cu un mare defect: nu e rudă cu Nae.

Această femeie este trecută pe lista de disponibilizări. Pentru că în feuda TCE, 40 de ani de muncă și un soț paralizat valorează mai puțin decât o excursie cu Nae și un nepot dezbrăcat la serviciu.

„Restructurare”, îi zic ei.

Raportul 1729 – dosarul penal cu antet de Primărie, îngropat sub chiolhan

În timp ce Tămășan Claudiu doarme beat la serviciu, iar Carmen își pregătește biroul de la Registratură, în sertarele oficiale stă un document care ar trebui să explodeze instituția: Raportul 1729/05.11.2025.

Nu este pamflet, este act oficial:

  • pierderi între -7,8 și -21,8 milioane lei anual;
  • cheltuieli de personal care înghit 78–88% din cifra de afaceri;
  • dependență de subvenții de peste 70%;
  • datorii între 50 și 67 milioane lei, în mare parte contribuții și taxe neplătite, cu potențial de încadrare pe Legea 241/2005;
  • achiziții umflate, stocuri aberante, recepții dubioase, proceduri SEAP făcute „după faptă”;
  • consumuri de combustibil cosmetizate, control financiar blocat cu bună știință.

Primăria trimite raportul. CA „ia act”. AGA „prorogă analiza”.

În loc de:

  • plângeri penale,
  • audit real,
  • oprirea combinațiilor,

avem:

  • organigramă cu chiloți,
  • demolarea Juridicului,
  • protejarea oamenilor lui Nae,
  • bețivi ținuți în fișă de post.

Consiliul Local alocă 300.000 lei pentru un audit extern. Auditul nu se mai face. Banii dispar în ceață. Raportul 1729 rămâne în dosar. Singurul „progres” este epurarea celor care nu fac parte din trib.

De la calul dopat VULEJIE STI la autobuzul dopat cu datorii

Modelul Nae nu începe la TCE. A fost testat la Hipodrom, cu calul VULEJIE STI.

Acolo, Regulamentul spune simplu:
– calul refuză antidoping? Descalificare automată, sesizare penală.

Ce se întâmplă în realitate?
– VULEJIE STI refuză recoltarea de probe;
– în loc de descalificare, primește doar 60 de zile suspendare;
– proprietarul, o amendă;
– titlul și victoria rămân;
– Comisia de Apel, condusă de Nae, își umflă componența de la 3 la 5 membri, până când votul iese cum trebuie.

La TCE, scenariul este același, doar actorii sunt alții:
– regulile există;
– legea e clară;
– dar se aplică doar pentru fraieri. Pentru ai lor, se „interpretează”.

Cazul Popescu Narcis & Oancea – când hârtia nu mai suportă adevărul

În această galerie de orori administrative intră și cazul Popescu Narcis, accident de muncă „rezolvat” românește.

Șeful de garaj întocmește inițial un document de accident. Apoi apare Oancea, omul lui Nae, și:

  • distruge documentul original;
  • rescrie actele astfel încât să iasă „cum trebuie”.

Șeful de garaj recunoaște: înscrisul oficial pe care l-a făcut a fost rupt, aruncat, înlocuit. Există și înregistrări audio care arată cum se pun presiuni, cum se întorc vorbele, cum se fabrică adevărul.

În loc să avem sesizări penale pentru:

  • fals material în înscrisuri oficiale,
  • uz de fals,
  • favorizarea unor persoane,

avem… Comisia de hărțuire. Nu pentru cei care falsifică, ci pentru cei care au curajul să vorbească.

Victima devine suspect. Martorii devin „ciripiți”. Sistemul pornește nu împotriva falsificatorilor, ci împotriva celor care îndrăznesc să nu tacă.

Cine mai face legea? CA, AGA și IPJ în vacanță

Consiliul de Administrație și AGA TCE nu sunt simple structuri birocratice. Ele sunt semnătura politică pe toate aceste abuzuri:

  • decid organigrame care decapitează juridicul și protejează clanul;
  • văd Raportul 1729 și nu reacționează;
  • aud de cazuri ca Popescu Narcis, de episoade ca Tămășan dezbrăcat la locul de muncă, de datoriile uriașe – și tot ce fac este să voteze liniștit în favoarea lui Nae.

IPJ Prahova?
Când vine vorba de:

  • falsuri în acte,
  • documente distruse,
  • alcoolemii mari la oameni care au atribuții sensibile,
  • rețea de nepotism instituțional,

somnul IPJ e adânc și cald. Când o să pocnească dosarele, vom auzi iar eternul refren: „Nu am știut. Nu am avut sesizări. Nu a ajuns la noi.”

Le-a ajuns. Și dacă n-a ajuns, îi ajunge acum.

Consiliul Local – ultima baricadă sau ultimul complice

Organigrama cu chiloți, care concediază femeia cu 1 an până la pensie și îl păstrează pe Tămășan Claudiu beat și dezbrăcat, stă acum la ușa Consiliului Local Ploiești.

Consilierii nu mai pot spune „n-am știut”:

  • există Raportul 1729;
  • există deciziile de CA și AGA;
  • există cazurile Tămășan, Popescu–Oancea;
  • există reorganizarea Juridicului și mutarea la Registratură a lui Carmen Tămășan, secretara secretarei și tovarășa de excursii a lui Nae.

De aici, sunt doar două variante:

  1. Consiliul Local devine ultima baricadă
  • cere organigrama completă, nominală;
  • cere Raportul 1729 integral;
  • cere lista completă a disponibilizaților, cu vârste, vechime și motive reale;
  • cere anchete disciplinare reale pentru cazuri precum Tămășan Claudiu și Popescu Narcis;
  • refuză să voteze organigrama rușinii.

sau

  1. Consiliul Local devine ultimul complice
  • ridică mâna și spune „da, așa e bine”;
  • validează ca legală feuda lui Nae;
  • semnează, în numele ploieștenilor, condamnarea oamenilor cinstiți și protejarea clanului.

Mesaj pentru salariați: nu sunteți „ciripiți”, sunteți martori

Când sistemul e corupt, prima grijă a celor de la vârf este să-i facă pe oameni să tacă. În TCE, s-au inventat:

  • comisii de hărțuire;
  • ședințe „de lămurire”;
  • amenințări voalate cu disponibilizarea;
  • acuzații că cine vorbește este „turnător”, „nebun”, „frustrat”.

Dar realitatea e simplă:

  • nu e „turnător” cel care spune că Tămășan vine beat și se dezbracă la muncă;
  • nu e „nebun” cel care arată că o femeie cu 1 an până la pensie e dată afară pentru a-i face loc mătușii bețivului;
  • nu e „ciripitor” cel care arată cum s-a rupt și rescris un act oficial de accident de muncă.

Toți aceștia sunt martori. Iar mărturia lor, pusă peste Raportul 1729 și peste deciziile CA/AGA, formează nu un pamflet, ci scheletul unui dosar penal.

Final: „Dormi liniștită, IPJ Prahova…”

TCE Ploiești, astăzi, arată așa:

  • un Nae care își plimbă amantele și secretarele prin excursii,
  • un nepot Claudiu Tămășan care bea, se dezbracă și este, totuși, la locul de muncă,
  • o Carmen Tămășan care urcă spre Registratură,
  • o femeie cu 1 an până la pensie și soț cu AVC aruncată la coș,
  • un Raport 1729 care strigă „aici e jaf!”,
  • un CA și o AGA care pun ștampila pe tot,
  • un IPJ care doarme,
  • un Consiliu Local care urmează să decidă dacă vrea să fie baricadă sau complice.

Se poate spune, liniștit, așa:

„Dormi liniștită, IPJ Prahova, dormi liniștit, Consiliu Local Ploiești… Dar când o să vă treziți, să nu spuneți că n-ați știut cu ce vise se plătesc nopțile voastre. La TCE, nu motorina e problema. Problema e că se circulă, de ani de zile, pe roți de clan, cu frâna legii tăiată și cu bețivi la volanul organigramei.” (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv12 ore ago

MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” –  Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul

De la strategie națională la șmecherie organizată Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a fost vândut românilor drept „motor...

Exclusiv12 ore ago

Harta dragostei penale din Brașov: cum se fură cu sentiment și se delapidează cu sufletul la gură

În județul Brașov, după toate aparențele și după cum susțin sursele și reclamațiile, nu mai vorbim doar de afaceri dubioase,...

Exclusiv12 ore ago

TCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane

În orașul în care autobuzele abia se târăsc, iar datoriile sar în aer, la TCE Ploiești nu curge motorină. Curge...

Exclusivo zi ago

Ministrul Darău, lovit în față cu propriul proiect –  Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”

Ministrul Ambrozie-Irineu Darău a vrut să reorganizeze MEDAT. Ministerul Justiției i-a răspuns, în esență: „Reorganizează-ți întâi temeiurile legale, apoi mai...

Exclusivo zi ago

„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex

Un nou “cadou” marca MAI pentru polițiștii care au îndrăznit să gândească singuri și să muncească în lumea civilizată: de...

Exclusivo zi ago

Industria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc –  Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor

În comuna Blejoi, județul Prahova, nu mai e nevoie de filme horror. E suficient să locuiești lângă punctul de lucru...

Exclusivo zi ago

TCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)

Ploieștiul, oraș cu transport public… privat de rușine La suprafață, TCE Ploiești e „societate publică de transport”. În realitate, ultimii...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”

Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episodul 55, în care am prezentat traseul spectaculos...

Exclusiv3 zile ago

Triada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”

Ministerul Economiei sau SRL-ul Triadei? La Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) nu se mai face administrație, se face...

Exclusiv3 zile ago

Șef de IPJ cu nota 3,82 la “capacitate”. România, te iubesc… pe mute

Inspectorat de Poliție Județeană sau Școală Ajutătoare de Șefi? Concursul pentru șefia Inspectoratului de Poliție Județean Cluj nu a fost...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie

Reamintire scurtă: „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului” De 55 de episoade tot scriem despre IPJ Prahova, transformat cu succes din...

Exclusiv3 zile ago

TCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare

„La TCE domnește Nae. Restul doar ridică mâna.”  AGA A VOTAT: SALVĂM 8 CONTROLORI, EXECUTĂM 40 DE ANI DE MUNCĂ...

Exclusiv4 zile ago

Concursul de la Dinamo, făcut praf: tragere la sorți cu grile la vedere și comisie pe ‘românește’

Ofițer principal I la Resurse Umane sau ofițer principal I la „Bătaie de Joc”? Sindicatul Sidepol dezvăluie o posibilă fraudă...

Exclusiv5 zile ago

Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare

23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...

Exclusiv6 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine

SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”  Când șeful de poliție...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv