Actualitate
Scheletul Bechtel din dulapul lui Orban

1,5 miliarde euro a plătit statul român concernului american Bechtel pentru numai 52 de km de autostradă, plus 64 parțial realizați. Paguba certă a fost de 526 milioane euro, conform unui raport al Ministerului Finanțelor din decembrie 2016. În dulapul bine ascuns al lui Ludovic Orban există un schelet legat de Bechtel. Pe care îl scot acum la vedere. Că tot urmează Halloween-ul. O mică piedică în calea uitării.
Autostrada Transilvania realizată de concernul american Bechtel ar fi trebuit să însemne nu mai puțin de 415 km. Termenul de finalizare prevăzut într-un contract, care a fost dat dispărut în 2016, era anul 2013. Fix anul în care a fost reziliat acest contract. După care, în mod savant, s-a pus capacul pe înreaga tărășenie. Iar uriașa pagubă am suportat-o noi, românii. Dar în anul de grație 2008 s-a întâmpla ceva. Ceva legat de Ludovic Orban.
Actualul premier desemnat era în 2008 ministru al Transporturilor. În această calitate a vrut să afle, după cum era și firesc, ce se întâmplă cu cel mai important contract de infrastructură semnat de Guvernul României. Și astfel, printr-un ordin pe care l-a semnat, a dat dispoziție Direcției Generale de Monitorizare și Control din cadrul Ministerului să efectueze un studiu asupra stadiului lucrărilor de construcție pe tronsolul 2B-Câmpia Turzii în raport cu sumele achitate de CNADR către Bechtel. Acest studiu a fost realizat în perioada 21 februarie -18 aprilie și a fost parafat în data de 9 mai. Și, atenție, controlul nu s-a efectuat decât pe un tronson de 54 de km. Ce a sesizat Corpul de Control?
Dezvăluirile făcute, documentate și prezentate de Corpul de Control erau de natură să genereze un uriaș scandal. La data raportării, lucrările erau efectuate fizic doar în proporție de 25,7% față de angajamentele asumate de Bechtel. CNADR, prin adresa numărul DP1/155/04.03.2008-DGAP nr.69/04.03.2008 a prezentat fișa acestei secțiuni și a rezultat că până la 31.12.2008 era exclus să mai poată fi finalizați, așa cum scria în contract, cei 45 de km de autostradă. Corpul de control a menționat că, pentru a se încadra totuși în graficul lucrărilor, Bechtel ar fi trebuit să intensifice săpăturile, acestea urmând să crească brusc cu 40% față de media anterioară, iar cantitățile de structuri trebuiau să fie mai mari cu 170%. Și acum, atenție mărită. Același Corp de Control constată că Ministerul Transporturilor, prin CNADR, a semnat un acord de modificare a contractului, prin care au fost plătite către Bechtel 70 de milioane de euro, în loc de 30 de milioane de euro și că a și fost achitată o sumă de 51 de milioane de euro, mai mare decât era prevăzut în contract. Scandalos! Exploziv! Extrem de important pentru ministrul de atunci al Transporturilor Adică pentru Ludovic Orban.
Ce s-a întâmplat cu acest raport? Care au fost consecințele acestor constatări extrem de alarmante, efectuate de cea mai importantă structură de control din subordinea ministrului? Absolut nimic. Revelațiile controlului au fost pur și simplu îngropate. Într-un sertar.
Și acum, când am aflat de acest document, este firesc să-mi pun înterbarea de ce Ludovic Orban a ținut îngropat acest secret? Ce l-a determinat ca în 2008, în calitate de ministru al Transporturilor să îngroape un imens scandal? Și să nu dea curs unui litigiu, care cu certitudine ar fi putut să conducă la despăgubirea statului român? Și, de asemenea, la obligarea părții americane să-și respecte contractul? Presupun că, dacă Ludovic Orban ar fi acționat în mod responsabil în calitate de ministru al Transporturilor, am fi avut astăzi în stare de funcționare această Autostradă Transilvania, atât de necesară statului român. 415 km. Ce a fost la mijoc? Neglijență criminală? Incompetență crasă? Un șantaj? O operațiune prin care un demnitar al statului român a fost cumpărat de partea americană? E greu de răspuns. Dar în loc de 415 km, ne-am ales cu un tronson de numai 52 de km, Câmpia Turzii-Gilău și cu alți 64 de km nefinalizați, Suplacu de Barcău-Borș. Și cu o pagubă oficială de 526 de miloane de euro. După care, sub un alt ministru, în 2014, ce să vezi? Aflăm printr-un comunicat cât se poate de oficial că faimosul contract Bechtel a dispărut. Curat murdar! (Sorin Rosca Stanescu).
Incisiv de Prahova a publicat, in data de 26.10.2019, articolul “OMERTA privind afacerea Bechtel in Romania/Scheletii din dulapurile institutiilor abilitate ale statului si ale premierului desemnat Ludovic Orban” care dezvaluia in exclusivitate cele relatate de cunoscutul jurnalist Sorin Rosca Stanescu.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 12 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o zi
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”