Exclusiv
PSIHIATRIE ȘI PARCARE: CRONICA SATIRICĂ A UNEI „INTERVENȚII DECISIVE” CU GEAMURI SPARTE ȘI EROI NEPLĂTIȚI
Când spitalul e mai lat decât o portiță de coteț, iar poliția… poliția e poliție!
Într-o Românie profund tulburată, în care pericolele pândesc la tot pasul, de la gropi în asfalt până la facturi umflate, Sindicatul Europol a dezvăluit, cu emfază teatrală, epopeea polițiștilor din Caraș-Severin. O intervenție, ni se spune, „deosebit de gravă”, cu „risc major pentru siguranța publică și pentru viața lor”, unde un „pericol major” a fost anihilat cu „acțiune rapidă și determinare”. Sună a blockbuster hollywoodian, nu-i așa? Numai că „pericolul major” era, de fapt, un pacient cu afecțiuni psihice, și „bătălia” s-a dat pentru o… dubiță furată.
Evadarea secolului: Când pacientul e mai smecher decât sistemul
Scenariul demn de un film de categoria B (sau C, dacă e făcut în România): o persoană, internată cu sentință penală – ceea ce, teoretic, ar trebui să sugereze un oarecare nivel de securitate – a făcut ce face orice român sătul de sistem: a evadat! Nu oricum, ci cu stil! A șterpelit autoutilitara unității medicale – Spitalul de Psihiatrie Jebel – transformând-o într-un vehicul al libertății, chiar și dacă e o libertate de scurtă durată și pe patru roți, cu miros de dezinfectant. Căci, nu-i așa, ce e un spital de psihiatrie fără un pacient care să conducă singur? Probabil un exemplu de excelență managerială.
Bravii bozovici: De la cafea la caschetă, totul pentru o DUBIȚĂ!
Dar nu disperați, cetățeni! În peisajul dezolant al evadărilor cu dubițe de spital, au răsărit eroii noștri de la Secția 6 Poliție Rurală Bozovici. Patrula formată din agenții Ion Borchescu și Ionuț Trocan – nume care sună a miez de pâine și responsabilitate – au dat dovadă de o intuiție demnă de detectivii de altădată. Au „localizat rapid” vehiculul și pe individ într-o parcare publică din Bozovici. Cine s-ar fi gândit să caute o dubiță furată și pe șoferul ei într-o parcare publică? Genial! Și, ca să fie tacâmul complet, li s-a alăturat și colegul George Boran, aflat în timpul liber, dar animat de un „profund simț al datoriei”. Sigur, nu cumva să creadă cineva că s-a nimerit acolo din întâmplare, în drum spre un mic sau o bere rece. Nu, dom’le, patriotism curat și zel!
Tactici de Hollywood: Geamul spart, soluția finală pentru mintea bolnavă
Momentul culminant! Individul, „cunoscut cu afecțiuni psihice” (ce surpriză, la un evadat de la psihiatrie!), s-a baricadat în dubiță. Un adevărat asediu! Cum să scoți un om din vehiculul pe care l-a furat? Ei bine, polițiștii noștri, puși în fața unei asemenea dileme existențiale, au aplicat soluția universal valabilă în caz de blocaj: forța brută! Reacția „fermă” a inclus „spargerea geamului autovehiculului”. Cine mai are nevoie de negocieri complicate, de psihologi sau de deschizători de uși, când poți pur și simplu… să spargi un geam? Și gata, „imobilizarea persoanei în siguranță”, cu o „tragedie posibilă” evitată. Probabil tragedia consta în rămânerea dubiței în parcare peste noapte.
O, sindicat, o, tristețe! Plângem pe bancheta din spate pentru salarii de merit în 2026 (sau cândva!)
Acum vine partea cea mai savuroasă, direct de la sursă, adică de la Sindicatul Europol, care ne lămurește cu privire la „realitatea muncii de polițist”: „pericol permanent, decizii în fracțiuni de secundă, responsabilitate uriașă – de multe ori fără recunoașterea meritată.” Așadar, urmărirea unui pacient dintr-un spital și spargerea unui geam la o dubiță furată echivalează cu un atac terorist? Ei bine, da, dacă e să ne luăm după zelul sindicatului! Și, cireașa de pe tortul birocratic: „Solicităm ferm ca astfel de intervenții să fie recompensate corect, iar colegii noștri să se regăsească printre beneficiarii salariilor de merit, mai ales în condițiile în care recompensele aferente anului 2026 NU au fost acordate nici până în prezent.” Ați auzit bine, oameni buni? Recompensele pentru 2026, un an care nici măcar nu a început, sunt deja în întârziere! E clar, în România, incompetența are viziune în viitor!
De la „pericol major” la „premii nu!” – Epopeea polițistului român
Așadar, „Felicitări, băieți! Suntem mândri de voi!” ne transmite sindicatul, dar mândria asta pare să coste mai mult decât sunt dispuși să plătească guvernanții. „Aprecierea nu trebuie să rămână doar pe hârtie. Respectul se arată prin fapte concrete!” zic ei, și au perfectă dreptate. Un geam spart la o dubiță, un pacient imobilizat – toate astea sunt fapte concrete. Cărora, probabil, li se va adăuga curând și o sesizare pentru distrugere. Dar, hei, măcar avem o poveste de „succes” cu „eroi” și „pericole majore” pentru a justifica niște salarii de merit… pentru anul care vine! Trăiască Poliția Română și sindicatele ei cu pretenții futuriste! (Cerasela N.).
Exclusiv
Evadare cu sprijin de la stat: cum a sărit deținutul gardul, iar Ministerul Justiției a sărit adevărul
Evadare la Mărgineni, liniște la Minister: toată lumea la locurile de muncă, nimeni la locul faptei
La Penitenciarul Mărgineni, condus de eternul „împuternicit” Marian Aldea, pe 12 august 2025 s-a produs una dintre cele mai grave breșe de securitate din ultimii ani.
Și, cum se întâmplă în România când arde casa, Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) au tras, în loc de alarmă, cortina tăcerii.
Potrivit informațiilor oficiale comunicate de ANP, nu de „bârfitori răuvoitori”, deținutul Milosiu Ion, condamnat definitiv la 5 ani și 10 luni pentru act sexual cu un minor și încadrat la regim închis, a reușit performanța: a escaladat gardul împrejmuitor al penitenciarului și dus a fost.
Omul se afla „la activități lucrative” în zona blocului alimentar. Se pare că lucra la marea operă națională: „Evadare cu sprijin logistic minimal, dar cu breșe maxime”.
Deținutul sare gardul. Sistemul sare peste adevăr
Conform semnalmentelor publicate de ANP, deținutul are aproximativ 1,70 m înălțime, constituție atletică, ochi căprui, față ovală, ten închis, păr negru și barbă nerasă. La momentul evadării purta tricou gri, pantaloni negri, adidași negri și șapcă neagră.
Adică, pe românește, un om îmbrăcat cât se poate de banal, nu în costum de ninja.
În schimb, ceea ce nu apare în niciun comunicat oficial este descrierea adevăratei fantome: dispariția responsabilității.
Aici semnalmentele sunt: înălțime nedefinită, coloană vertebrală flexibilă, culoare incertă, disponibilitate maximă la mușamalizare.
Sursa acestor date? Comunicatele ANP și tăcerea grea a Ministerului Justiției, care, prin necomunicare, spune mai mult decât ar fi vrut.
Director veșnic „împuternicit”, responsabilitate veșnic suspendată
Penitenciarul Mărgineni este condus de comisarul-șef Marian Aldea, o figură despre care, potrivit unor angajați din sistem, se spune că ar beneficia de o protecție administrativă solidă, aproape la fel de groasă ca gardul penitenciarului. Gardul pe care, culmea ironiei, l-a putut trece deținutul – dar nu și adevărul.
Surse din interiorul sistemului penitenciar vorbesc despre tensiuni, abuzuri, mutări forțate de cadre, un climat de teamă și presiune.
În traducere liberă: dacă ridici capul și pui întrebări, ți se arată ușa – nu gardul.
Pe scurt, avem un director „veșnic împuternicit”, dar o conducere niciodată împuternicită să-și asume vina. Funcția se prelungește, dar responsabilitatea e mereu în concediu fără plată.
Gard de închis deținuți, deschis prostiei
Întrebarea care bântuie prin tot sistemul penitenciar, dar nu și prin comunicatele oficiale, este simplă:
Cum reușește un deținut aflat în regim închis să escaladeze gardul unei pușcării, în timp ce sistemul se împiedică de propriile reguli?
Unde erau supraveghetorii? Cum funcționau camerele? Cum arată „măsurile de siguranță” la Mărgineni? Sunt reale sau doar decor de raportări frumoase către ANP?
Potrivit surselor din interior, la Mărgineni există de mult timp un climat în care disciplina e pentru subordonați, iar protecția e pentru șefi. Când un agent greșește, zboară. Când un director greșește, primește prelungire de împuternicire.
Anchete lente, mușamalizare rapidă
În mod normal, o astfel de evadare ar trebui să declanșeze anchete fulger, analize serioase, raportări transparente, eventual demiteri la vârf.
În mod românesc, însă, a declanșat: comunicate seci, cu descrierea deținutului, și un val de liniște instituțională.
Ministerul Justiției? ANP? Discreție maximă.
Nu se aud decât formulări sterile, controlate, fără nume, fără vinovați, fără explicații. Responsabilitate difuză, vină diluată, sistemul merge mai departe. Doar deținutul a plecat mai repede.
Pentru mulți angajați din sistem, cazul Mărgineni, consemnat inclusiv în informările interne și în comunicările ANP, confirmă un adevăr vechi:
Când se întâmplă ceva grav, se caută repede un vinovat mic. Cei mari sunt prea ocupați să „coordoneze” din umbră.
Evadare din celulă sau din obligația de răspundere?
Întrebarea care ar trebui pusă public, nu doar în șoaptă prin birouri, este aceasta:
A fost evadarea de la Mărgineni doar o breșă de securitate sau este proba unui eșec managerial grav, pe care cineva încearcă, cu sprijin instituțional, să-l ascundă sub preș?
Deținutul a fugit peste gard.
Ministerul Justiției și ANP au fugit de răspunsuri.
Iar directorul „veșnic împuternicit” rămâne, deocamdată, la locul lui – într-un sistem în care singurul lucru care pare să nu poată evada niciodată este complicitatea.
Sursa faptelor: comunicatele oficiale ale ANP și informații din interiorul sistemului penitenciar.
Sursa mușamalizării: tăcerea instituțiilor care ar fi trebuit să răspundă. (Cristina T.).
Ministerul Economiei, transformat în SRL de casă
În timp ce se pozează în reformator cu „anticorupția” pe buze și „integritatea” pe Facebook, ministrul Economiei, Ambrozie-Irineu Darău, semnează în birou un act care scoate din priză orice control real la companiile de stat și predă butoanele banilor publici unei rețele politico-administrative cu miros greu de dosar penal.
Potrivit portalului instanțelor de judecată (Ecris) și documentelor oficiale consultate de redacție, rețeaua care a capturat Ministerul Economiei (MEDAT) funcționează cu spectrul cătușelor la orizont: un amestec de dosare DNA, delegări de atribuții și salarii obscene, toate acoperite cu ștampila ministerială.
În timp ce premierul și instituțiile de control par în comă indusă, ministrul Darău emite Ordinul nr. 762 din 19 mai 2026, prin care oferă puteri de tip „dictatură administrativă” Adrianei-Laura Miron – actual secretar general, persoană aflată oficial în vizorul Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Același ordin luminează, cu un cinism dezarmant, mecanismul de control politic asupra companiei de apărare IOR S.A.: directoarea DAPS, Camelia Andreea Mina, conduce Consiliul de Administrație al companiei pe care ministerul ei ar trebui s-o supravegheze, își propune majorarea propriului venit de patru ori, iar locul unui administrator plecat este ocupat de un fidel politic. Toate, cu semnătura ministrului Ambrozie-Irineu Darău dedesubt.
De la AGOA la ANI: cinci zile ca să se coacă un conflict de interese
Cinci zile. Atât i-a trebuit ministrului Economiei, senator USR de Brașov, să transforme un eșec administrativ în potențială probă penală. După Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor (AGOA) din 14 mai 2026, Darău semnează Ordinul nr. 762/19.05.2026, prin care toate firele unui conflict de interese ajung frumos legate pe masa Agenției Naționale de Integritate și, logic, a Parchetului.
Ordinul confirmă ceea ce rezultă din documentele IOR S.A.: ministerul nu „supraveghează” compania strategică, o controlează politic, direct, prin oamenii săi.
Punerea în oglindă a sesizărilor de la IOR S.A. cu Ordinul de ministru nr. 762/19.05.2026 conturează – din perspectiva dreptului penal – un tablou clasic de: abuz în serviciu, trafic de influență și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane. Desigur, calificarea juridică finală aparține procurorilor, dar materialul brut, conform documentelor oficiale, este pus la dispoziție cu generozitate chiar de minister.
„Paravanul penal”: Suspect DNA cu cheia de la seiful statului
În vârful schemei de putere de la MEDAT tronează Adriana-Laura Miron. Printre primele mișcări ale ministrului Irineu Darău a fost să o propulseze pe aceasta în poziția de Secretar General al ministerului.
O simplă consultare a portalului Ecris relevă însă un detaliu greu de trecut cu vederea: conform extraselor din Dosarul nr. 981/62/2023 de la Tribunalul Brașov – Secția Penală, instanța a confirmat definitiv redeschiderea urmăririi penale într-un dosar al DNA – Serviciul Teritorial Brașov (Dosar penal nr. 46/P/2022). Printre persoanele intimat vizate: Miron Laura Adriana, actualul secretar general.
Cu alte cuvinte, în timp ce DNA Brașov redeschide o anchetă de corupție – redeschidere confirmată ca legală și temeinică de instanță, potrivit deciziei definitive consultate – Ministerul Economiei o urcă pe Miron în vârful piramidei administrative.
Ordinul 762: „Lupul paznic la stână”, cu ștampilă de ministru
În loc să suspende, să se delimiteze sau măcar să mimeze prudența, ministrul Ambrozie-Irineu Darău merge pe varianta „full power”: prin Ordinul nr. 762/19.05.2026, îi deleagă Adrianei-Laura Miron competențe masive.
Conform actului:
- Art. 1 și Art. 2 – îi dau calitatea de a coordona direct Direcția Economică și Direcția Generală Juridică, de a aviza toate înscrisurile și de a semna actele de procedură în instanțe „pentru și în numele ministrului”. Totul, fără ca aceasta să îndeplinească, potrivit criticilor din interiorul ministerului, condițiile de studii juridice și economice adecvate unei astfel de funcții.
- Art. 4 – o transformă în filtru unic pentru unitățile din subordinea ministerului: monitorizează companiile de stat și avizează mandatele financiare elaborate de Direcția Administrarea Participațiilor Statului (DAPS), condusă de aceeași Camelia Andreea Mina.
Rezultatul? Un funcționar aflat în atenția DNA, conform actelor de la Tribunalul Brașov, devine portarul, casierul și notarul companiilor strategice ale României: din industria de apărare până la resurse minerale.
Circuitul banilor: De la DNA Brașov, direct în buzunarele de lux din București
Manevra financiară gestionată din cabinetul ministrului, prin tandemul Adriana Miron – Camelia Mina, a fost deja documentată în articole anterioare ale presei. Nou este faptul că noile documente oficiale – Raportul Curent nr. 17/14.05.2026 și Raportul Curent nr. 18/15.05.2026, transmise către ASF și Bursa de Valori București de conducerea IOR S.A. – arată public cum planul a făcut implozie la vot.
Rapoartele oficiale, disponibile pe site-urile ASF și BVB, spun negru pe alb:
- Raportul Curent nr. 17 (14.05.2026)
Ședința AGOA, unde trebuiau votate execuția bugetară și consolidarea controlului rețelei, este suspendată din lipsă de cvorum. Ministerul vine cu o prezență de doar 0,3625% din capitalul social. Adunarea este declarată nelegală. Prestigiu de acționar majoritar „de carton”. - Raportul Curent nr. 18 (15.05.2026)
A doua zi, în disperare de cauză, ședința este reconvocată. Rezultatul: acționarii minoritari votează masiv ÎMPOTRIVĂ.- Art. 1 – Prelungirea și renegocierea liniei de credit la CEC Bank este RESPINSĂ: IOR rămâne fără capital de lucru în plină criză.
- Art. 2 – Numirea unui administrator provizoriu, împins pe filiera OUG 109/2011, este RESPINSĂ: pionii politici rămân pe tușă.
Pe acest fundal, demersul ministrului de a emite Ordinul nr. 762/19.05.2026 apare ca un reflex de apărare al rețelei: blocarea oricărei forme de control independent.
Cumetria pe bani publici: „Noi votăm, noi ne mărim, noi încasăm”
În timp ce Sindicatul Independent IOR trimite depeșe de alarmă – precum Sesizarea nr. 25/15.04.2026 privind salariul de 58.000 lei brut al directorului Alexandru Butiseacă – documentele rămân, potrivit surselor sindicale, îngropate prin sertarele ministerului.
În schimb, mecanismul intern de cumetrie funcționează matematic:
- Camelia Andreea Mina – Director DAPS și președinte al CA IOR – își propune majorarea propriei indemnizații la 20.000 lei.
- Adriana-Laura Miron – Secretar general, cu atribuții delegate de Darău – avizează documentele prin care viitorul Director General IOR primește un salariu de 51.850 lei.
- Prin algoritmul „80%” binecunoscut la IOR, indemnizația doamnei Miron, în calitate de Administrator Special și alte funcții obținute prin numire politică, urcă la circa 41.480 lei pe lună.
Totul se decide în cerc închis, în interiorul ministerului, în timp ce persoana-cheie încasând aceste beneficii este, conform actelor Ecris și deciziei Tribunalului Brașov, intimat într-un dosar penal DNA.
„Incidenta penală maximă”: de la abuz în serviciu la grup organizat?
Blocajul de la IOR S.A., consemnat în rapoartele oficiale către BVB și ASF, este acum public. Fabrica e paralizată: fără credite aprobate, fără buget confirmat.
Din punct de vedere juridic, semnătura ministrului Irineu Darău pe Ordinul nr. 762/19.05.2026 – emis la câteva zile după eșecurile din AGOA – poate fi interpretată ca o consolidare, la nivel normativ, a unui grup de interese cu potențial caracter infracțional. Oferirea controlului asupra DAPS și Direcției Juridice unui intimat DNA, conform actelor de la Brașov, ridică serioase semne de întrebare în raport cu infracțiunile de abuz în serviciu și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, cu obținerea de foloase necuvenite.
Screenshot
Screenshot
Screenshot
Din acest moment, apărarea „nu știam”, „nu am văzut” a ministrului Irineu Darău se prăbușește spectaculos: semnătura sa apare pe fiecare verigă-cheie.
De la USR la „SRL de Stat”: mecanismul care și-a legalizat propria captură
Ministrul Ambrozie-Irineu Darău nu a inventat sistemul de clientelă. Însă l-a moștenit, l-a întreținut și, mai grav, l-a legitimat cu Ordinul nr. 762/19.05.2026.
La o companie strategică pentru apărarea națională, cu certificare NATO și listată la bursă, politicienii și oamenii lor de casă au creat un mecanism prin care:
- oamenii ministerului conduc compania;
- își propun singuri indemnizațiile și salariile;
- se înlocuiesc între ei, la nevoie, cu cadre politice „de partid”.
Totul cu acte în regulă. Totul cu semnătura ministrului.
Dacă acesta nu este, cel puțin la nivelul „spiritului legii”, un caz de școală de abuz, atunci legea – așa cum e ea pe hârtie – a devenit o simplă piesă de decor.
„Următoarea stație: DNA” – presa a vorbit, mingea e la procurori
Procurorii DNA au acum un tablou complet, construit chiar din documente oficiale:
- dosarul de fond de la DNA Brașov (46/P/2022), cu redeschiderea urmăririi penale confirmată definitiv de Tribunalul Brașov – conform extraselor din Dosarul nr. 981/62/2023;
- sesizările Sindicatului Independent IOR, începând cu aprilie 2026;
- rapoartele de respingere ale acționarilor din mai 2026 (nr. 17 și 18), publicate pe canalele BVB și ASF;
- Ordinul nr. 762/19.05.2026, semnat personal de ministrul Darău.
Piesa lipsă nu mai este „documentul”, ci reacția. Documentele sunt pe masă, semnăturile sunt autentice, iar prejudiciul – inclusiv prin salarii și indemnizații nejustificate – curge în fiecare lună.
RAPORT-CURENT-NR.17-DIN-14.05.2026
RAPORT-CURENT-NR-18-DIN-15.05.2026
Următoarea oprire a acestor dosare nu mai este redacția unui ziar, ci Direcția Națională Anticorupție.
DNA Brașov a deschis drumul. Structura centrală de la București are acum, potrivit surselor și actelor publice, tot ce îi trebuie ca să urmeze traseul banilor și al semnăturilor direct pe culoarele Ministerului Economiei.
Până atunci, „lotul MEDAT” continuă să administreze, cu ordin de ministru și dosar DNA în spate, stâna companiilor strategice ale statului. Iar lupul, oficial, e la pază. (Cristina T.).
Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Financiară – Serviciul Pensii Militare, a descoperit, brusc, după ani de „calcul corect”, că Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis altceva. Prin Decizia nr. 75/2024, ICCJ a spus negru pe alb că baza de calcul a pensiei militare trebuie stabilită potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, nu după improvizațiile succesive ale OUG-urilor care au tăiat, plafonat și „optimizat” drepturile militarilor în rezervă.
Pe românește: ceea ce pensionarii militari spun de ani de zile, ICCJ a spus acum oficial. Și aici începe spectacolul absurd.
Statul recunoaște că a greșit. Dar nu pentru toți. Și nu gratis.
În adresa trimisă către Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere „Constantin Brâncoveanu”, Ministerul Afacerilor Interne, prin Serviciul Pensii Militare, explică doct cum că:
- Decizia ICCJ nr. 75/2024 este obligatorie,
- se aplică doar după publicarea în Monitorul Oficial,
- produce efecte doar pentru viitor,
- și, foarte important, în practică se aplică în principal doar celor care au avut curajul și nervii să dea statul în judecată.
Cu alte cuvinte, statul român recunoaște că a calculat greșit, dar nu se deranjează să repare greșeala pentru toți cei păgubiți. Doar pentru cei care au mers până la capăt în instanță. Restul? Pot să mai trăiască niște ani cu pensia greșit calculată – că doar nu s-or supăra că „n-au avut ghinion” să fie și ei reclamanti în dosare.
Recalculare „din oficiu”? Da, dar doar pe hârtie frumos redactată
Documentul MAI vorbește serios și grav despre:
- Legea nr. 223/2015,
- OUG nr. 59/2017,
- art. 60, art. 28, art. 125,
- „menținerea sustenabilității echilibrului bugetar”,
- „exercitarea coordonată a activității executive în domeniul finanțelor publice”.
În traducere liberă: „Nu avem bani să vă dăm ce vă datorăm, dar avem foarte multă legislație ca să vă explicăm de ce nu primiți acum”.
Decizia ICCJ spune clar că baza de calcul trebuie să fie cea stabilită de legea specială, nu ceea ce a decis, din pix, câte o OUG. Toată filozofia „echilibrului bugetar” devine, de fapt, pretext: drepturile se recunosc, dar nu se aplică tuturor, nu retroactiv, nu fără instanță.
Recalculare din oficiu? Sună frumos. În realitate, oficiul stă, pensionarul aleargă.
Victima – la bară. Vinovatul – la birou.
Modelul românesc de justiție socială este simplu și cinic:
- Instituția greșește ani la rând,
- pensionarul militar suportă consecințele,
- ICCJ constată că pensionarul a avut dreptate,
- iar la final, pensionarul trebuie să-și ia avocat, să plătească taxe, să depună cereri în instanță, să meargă la proces, ca să oblige statul să aplice ceea ce el însuși recunoaște pe hârtie.
În adresa oficială, MAI vorbește despre „impactul la nivelul personalului din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională” și recunoaște, implicit, că Decizia ICCJ ar trebui să se reflecte în bugetul de pensii. Numai că, ce să vezi, nu se grăbește nimeni să apese pe butonul „Recalculare pentru toți cei nedreptățiți”.
Vinovatul rămâne la birou, cu ștampila. Victima, la bară, cu dosarul.
„Echilibrul bugetar” versus echilibrul nervilor pensionarului militar
Adresa subliniază grijuliu că Guvernul, prin Programul de guvernare, are grijă de echilibrele economice și de „sustenabilitatea finanțelor publice”. Frumos. Numai că echilibrul bugetar pare să se facă, constant, pe spatele acelorași oameni: cei care au fost în serviciul statului, iar acum, la pensie, devin „riscuri bugetare”.
În logica aceasta, pensionarul militar nu mai este un om care și-a câștigat un drept, ci o cheltuială care trebuie „optimizată”. Iar dreptul său devine un lux, condiționat de:
- acțiune în instanță,
- hotărâre definitivă,
- timp pierdut,
- bani cheltuiți.
Pamfletul realității: dreptul tău e al tău doar dacă îl câștigi în instanță
Din conținutul oficial al adresei MAI către Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere „Constantin Brâncoveanu”, plus Decizia ICCJ nr. 75/2024, rezultă o imagine limpede:
- Statul știe că a calculat greșit baza pensiilor militare.
- Instanța supremă confirmă că militarii au avut dreptate.
- Ministerul scrie impecabil tehnic despre cum ar trebui făcute lucrurile.
- Dar, în practică, fără proces, fără reclamant, fără dosar, dreptatea rămâne doar pe hârtie.
În România, greșeala nu este reparată de cel care a greșit, ci de cel care a fost victima greșelii, cu timp, bani și uzură nervoasă. Statul îți spune, în esență:
„Ai avut dreptate. Dar dacă vrei să și vezi dreptatea aia în pensie, ne vedem în instanță”.
Concluzie: Stat de drept… cu avocat la purtător
Acest episod, documentat chiar prin adresa Ministerului Afacerilor Interne și prin Decizia ICCJ nr. 75/2024, arată cum funcționează, în practică, „statul de drept” pentru pensionarul militar:
- Dreptul tău există, dar trebuie smuls.
- Greșeala e recunoscută, dar nu e reparată pentru toți.
- Legea e clară, dar aplicarea ei depinde de câți dintre voi mai au puterea să meargă la tribunal.
În România, pensia militară nu e doar un drept.
E un maraton juridic, în care cel care a servit statul trebuie, la final de viață activă, să-l mai servească o dată: dându-l în judecată ca să-l oblige să respecte legea pe care singur a scris-o. (Cerasela N.).
Evadare cu sprijin de la stat: cum a sărit deținutul gardul, iar Ministerul Justiției a sărit adevărul
Evadare la Mărgineni, liniște la Minister: toată lumea la locurile de muncă, nimeni la locul faptei La Penitenciarul Mărgineni, condus...
Lupul DNA la stână: Cum a pus Ministrul Darău statul pe silent și salariile pe turbo
Ministerul Economiei, transformat în SRL de casă În timp ce se pozează în reformator cu „anticorupția” pe buze și „integritatea”...
M.A.I. – „Greșeala” statului, corectată doar cu ștampilă de la instanță
Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Financiară – Serviciul Pensii Militare, a descoperit, brusc, după ani de „calcul corect”, că...
Fermierii din Vrancea spun NU sistemului antigrindină!
Grindina, sperietoare de presă. Adevăratul dezastru: rachetele „salvatoare” În timp ce declarațiile politice pică peste noi ca o ploaie de...
Dictatura „Contabilului” Grecu: Cum se spală MAI pe picioare cu legea, în timp ce instanțele dau de pământ cu abuzurile
În timp ce țara arde de lipsă de personal și dotări, la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) se practică un sport...
Singurătate la malul mării: Cum a transformat SNPP un Consiliu Național într-o sesiune de plâns colectiv sub fereastra ANP
Pustiul de la malul mării: Cum a ajuns SNPP să vorbească singur în oglindă, sub privirea îngăduitoare a conducerii ANP...
Instinctul de polițist nu ia pauză: Un urmărit general, capturat într-un parc din Călărași de un agent aflat la joacă cu fiul său
O zi obișnuită de relaxare în familie s-a transformat, la sfârșitul săptămânii trecute, într-o misiune operativă de succes pentru un...
SHOW DE „SUPRAVIEȚUIRE” LA CONSILIUL JUDEȚEAN PRAHOVA: PARACLINICII LUI POLITEANU, ȘCOLIȚI DE „SERVICIILE SECRETE” ÎNAINTE DE CASARE!
Ploieștiul a devenit oficial platoul de filmare al unui film de prost gust, unde „actorii” principali sunt polițiștii locali cu...
IPJ PRAHOVA SAU „ACADEMIA DE DICTARE” PORTOCALĂ: Când uniforma de polițist devine costum de scenarist pentru fabricarea de dosare penale-fanteziste
Vremurile glorioase ale celebrului „Portocală” – cel care a transformat justiția ploieșteană într-un circ al cătușelor fabricate și a fost...
Academia de Cămătărie „Semnătura Falsă”. Cum se „albesc” milioanele sub uniformele de gală din IPJ Prahova
În timp ce cetățeanul de rând tremură la vederea girofarului, în interiorul IPJ Prahova „Siguranță și încredere” a devenit, de...
„Banana contabilului din MAI” și milioanele dispărute: cum se îngroapă drepturile polițiștilor în hârtogăraie „cu spor de antenă”
Un dosar, o grămadă de hârtii și un întreg aparat blocat Sindicatul „Diamantul” prezintă traseul unui singur dosar – nr....
Marea „curățenie” la Coca-Cola PLOIEȘTI: Cum se reciclează șefii controversați în „exilul aurit” de la Grup
Rotativa cadrelor pe stil corporatist: Când investigațiile dor, intervine „promovarea” strategică Se spune că în marile corporații, când calci pe...
Olimpia Bin Go: plătești ca la Bingo, trăiești ca la groapa de gunoi
„Olimpia gunoiului”: la Sala Sporturilor din Ploiești, campion e doar coșul care se uită neputincios la mizeria de pe lângă...
SRL Dică & Asociații: La I.P.J. Constanța, legea se aplică doar cu „bon de ordine” de la jupânul serviciului
SRL IPJ Constanța: Legea se aplică doar cu „bilet de voie” de la jupânii cu epoleți Constanța, tărâmul unde marea...
Palatul secretelor la M.A.I. și Bayraktarul pe hârtie: când statul pune lacăt pe lumină
Transparență cu parafa „Clasificat” Secretariatul General al Guvernului a scos la transparență un proiect de hotărâre care ar obliga RA-APPS...
-
Exclusivacum 4 zileȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
-
Exclusivacum 3 zile
Academia de Cămătărie „Semnătura Falsă”. Cum se „albesc” milioanele sub uniformele de gală din IPJ Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ PRAHOVA SAU „ACADEMIA DE DICTARE” PORTOCALĂ: Când uniforma de polițist devine costum de scenarist pentru fabricarea de dosare penale-fanteziste
-
Exclusivacum 3 zile
Marea „curățenie” la Coca-Cola PLOIEȘTI: Cum se reciclează șefii controversați în „exilul aurit” de la Grup
-
Exclusivacum 2 zile
Singurătate la malul mării: Cum a transformat SNPP un Consiliu Național într-o sesiune de plâns colectiv sub fereastra ANP
-
Exclusivacum 3 zile
„Banana contabilului din MAI” și milioanele dispărute: cum se îngroapă drepturile polițiștilor în hârtogăraie „cu spor de antenă”
-
Exclusivacum 4 zile
SRL Dică & Asociații: La I.P.J. Constanța, legea se aplică doar cu „bon de ordine” de la jupânul serviciului
-
Administratieacum 2 zileFenomenul din Prahova: Dominic Alexandru Pop, micul campion care a transformat disciplina de fier în eleganță pe ringul de dans