Actualitate
BNR a majorat dobânzile prea puțin și prea târziu

Am afirmat repetat că BNR a majorat dobânzile prea puțin și prea târziu, iar astăzi avem încă o confirmare. Se știe că majorările de rată de dobândă au o întârziere până la momentul în care ajung să se reflecte în reducerea prețurilor, de 4 până la 8 trimestre. Știu asta și strategii de lungă durată de la BNR susținuți de ,,oameni serioși’’. Am detaliat pentru PSnews.ro, precizeaza analistul Radu Soviani:
Inflaţia în România, de trei ori mai mare decât media europeană
România a avut şi în luna iulie 2019 cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,1%, în creştere faţă de nivelul de 3,9% înregistrat în luna iunie, arată datele publicate, luni, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Contactat de PSnews.ro, analistul economic Radu Soviani explică, în detaliu, motivele pentru care România continuă să aibă cea mai mare inflație din Uniunea Europeană.
„BNR este singura bancă centrală din UE care ratează constant ținta de inflație și obiectivul său fundamental”
Astfel, potrivit lui Soviani, când inflația scade în Uniunea Europeană și zona Euro, în România scade mai puțin, iar BNR „este singura bancă centrală din Uniunea Europeană care ratează constant ținta de inflație și obiectivul său fundamental”.
,,În primul rând observăm că atunci când prețurile se majorează în zona Euro sau în Uniunea Europeană, în România se majorează semnificativ mai mult’’. Așa am ajuns să avem inflație anuală de 4 ori mai mare decât inflația din zona Euro. În ultimele 12 luni, inflația în zona Euro a scăzut sub jumătate (de la 2,2% anual la 1% anual) iar in Uniunea Europeană, de la 1,6% anual la 1,4%. În România ne situăm la 4,1%, este drept tot în scădere față de nivelul de 4,3% înregistrat în urmă cu un an, ceea ce arată alte trei lucruri importante: când inflația scade în Uniunea Europeană și zona Euro, în România scade mai puțin (în zona Euro inflația a scăzut cu 55% până la un punct procentual iar în România a scăzut cu 5%, până la 4,1 puncte procentuale – de 11 ori mai puțin).
Apoi, mai observăm că BNR este singura bancă centrală din Uniunea Europeană care ratează constant ținta de inflație și obiectivul său fundamental – spre exemplu, inflația din Ungaria a doua cea mai mare din Uniunea Europeană – după România este la 3,3% – în ținta de 3% +/- 1%. Și cel mai important, politica monetară funcționează, dar BNR greșește constant și dozajul și momentul, ceea ce conduce la ratarea misiunii sale de bancă centrală”, a declarat Radu Soviani în exclusivitate pentru PSnews.ro.
Totodată, analistul atrage atenția că BNR a majorat dobânzile prea puțin și prea târziu, iar datele publicat astăzi de Oficiul European de Statistică confirmă acest lucru. Mai mult: potrivit lui Soviani, șeful BNR, Mugur Isărescu, va fi nevoit să majoreze rata dobânzii pentru a tempera viitoare depreciere a leului, care la rândul ei va aduce mai mult inflație”.
„Am afirmat repetat că BNR a majorat dobânzile prea puțin și prea târziu, iar astăzi avem încă o confirmare. Se știe că majorările de rată de dobândă au o întârziere până la momentul în care ajung să se reflecte în reducerea prețurilor, de 4 până la 8 trimestre. Gașca de la BNR susținută de ,,oameni serioși’’ a stat spectatoare până în ianuarie 2018, când a majorat timid rata de dobândă, cu doar 0,25 puncte procentuale (la 2%), ulterior urcând în mai 2018 la 2,5% – nivel la care a fost înghețată pentru ca Mugur Isărescu să nu deranjeze administrația politică și să fie reales, chiar dacă asta a însemnat din nou derapaje inflaționiste.
Dar majorările de rată de dobândă de monetară au funcționat (în sensul că majorarea ratei a condus timid la reducerea inflației), ceea ce confirmă că Mugur Isărescu a greșit dozajul (prea puțin întrucât încă avem o inflație cvadruplă față de cea din zona Euro) dar și momentul (prea târziu). Și cel mai important lucru că, acum, când numărătoarea inversă până la recesiune a început, pentru că a greșit dozajul și momentul, Isărescu nici nu are spațiu să reducă suficient rata dobânzii pentru a impulsiona economia atunci când va intra în revers, ba chiar, înzestrat cu greșelile trecutului, va fi nevoit să majoreze rata dobânzii pentru a tempera viitoare depreciere a leului, care la rândul ei va aduce mai mult inflație’’. Este trist că ,,oameni serioși’’ susțin în continuare la BNR personaje care nu învață nici măcar din propriile greșeli, darămite din ale altora, deși unii dintre ei scriau note informative despre ,,greșelile’’ altora încă din perioada securității comuniste”, a conchis Soviani.
Actualitate
Australia achiziționează torpile MK-48 pentru modernizarea flotei sale submarine
Actualitate
Forțele Spațiale ale SUA: Priorități aliniate cu administrația Trump în fața unor reduceri bugetare
Actualitate
UE exclude SUA din pachetul de finanțare SAFE de 150 de miliarde de euro: drumul spre autonomia strategică

Inițiativa SAFE, parte a programului Readiness 2030, marchează o schimbare semnificativă în politica de apărare europeană, prioritizând reînarmarea și reducerea dependenței de Washington.
Uniunea Europeană a exclus Statele Unite din accesul la noul pachet de finanțare de 150 de miliarde de euro (163 de miliarde de dolari) pentru acțiuni de securitate în Europa (SAFE), demonstrând angajamentul său față de autonomia strategică, reînarmarea accelerată și o mai mică dependență de Statele Unite pentru armament. Inițiativa SAFE face parte din programul mai amplu Readiness 2030, anunțat de Comisia Europeană. Finanțarea se va realiza prin intermediul piețelor de capital, iar fondurile vor fi redistribuite statelor membre sub formă de împrumuturi, în funcție de cerere și de planurile naționale de înarmare.
Autonomie strategică și achiziții comune
SAFE va permite statelor membre să își mărească semnificativ investițiile în apărare prin achiziții comune din industria europeană de apărare, concentrându-se pe capabilitățile prioritare. Acest lucru va contribui la interoperabilitate, predictibilitate și reducerea costurilor pentru o bază industrială europeană de apărare puternică. Achizițiile comune SAFE necesită implicarea a cel puțin două țări, una dintre acestea fiind membră UE. Pe lângă statele membre UE, sunt eligibile Ucraina, țările Asociației Europene a Liberului Schimb (EFTA) – Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția – și țările Spațiului Economic European (SEE). SUA și Regatul Unit sunt excluse.
Îndoieli privind dependența de sistemele de armament americane
Decizia de a exclude SUA reflectă îngrijorările legate de independența operațională a unor sisteme de armament americane, precum avioanele de luptă F-35. Vicepreședintele Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat necesitatea ca armata să aibă „mâini libere” în situații de criză, sugerând limitări impuse de utilizarea armelor străine.
Pachetul ReArm Europe și noul document alb de apărare
SAFE reprezintă o parte importantă din pachetul ReArm Europe de 800 de miliarde de euro, restul urmând să fie alocat în patru ani printr-o clauză de excepție pentru bugetele naționale de apărare, până la maximum 1,5% din PIB. Noul document alb de apărare al UE se concentrează pe închiderea decalajelor de capacitate, consolidarea bazei industriale de apărare, sprijinirea Ucrainei și creșterea rapidă a gradului de pregătire până la sfârșitul deceniului. Documentul evidențiază ritmul accelerat al retragerii aliaților tradiționali, inclusiv SUA, de pe scena europeană, subliniind decizia ca fiind mai rapidă decât anticipat. Acest lucru este corelat cu declarațiile pro-ruse ale președintelui Donald Trump, precum și cu suspendarea ajutorului militar și a schimbului de informații cu Ucraina.
Priorități și proiecte viitoare
Printre decalajele de capacitate vizate se numără sistemele de apărare aeriană și antirachetă, munițiile, sistemele anti-drone, dronele, echipamentele de război electronic și tehnologiile emergente precum inteligența artificială și calculul cuantic. Documentul propune o serie de proiecte comune de apărare, detaliile urmând a fi stabilite ulterior de statele membre. Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a menționat că Consiliul European își propune să prezinte opțiuni pentru proiecte comune de apărare statelor membre în jurul lunii iunie. Documentul subliniază importanța programelor collaborative pentru a accelera livrarea echipamentelor și pentru a spori capacitatea de producție a industriei europene de apărare. Kubilius a evitat să ofere ținte precise pentru cheltuielile de apărare ale statelor membre, sugerând totuși că o cotă de peste 2% din PIB este în concordanță cu un „nou nivel de ambiție”.
-
Exclusivacum 4 zile
Scandal electoral în penitenciar: Acuzații grave de manipulare și presiuni
-
Exclusivacum 2 zile
Haos și bădărănie în Penitenciarul Botoșani: un ofițer ANP jignit de colegi
-
Exclusivacum 3 zile
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, vizită inedită la Penitenciarul Deva: un semnal puternic pentru reforma sistemului penitenciar
-
Exclusivacum 2 zile
Un milion de euro pentru plimbări în parc: Luxul de la ANP în contrast cu realitatea din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zile
Muntele corupției: Iepuri și capcane în Vălenii de Munte
-
Exclusivacum 2 zile
Castelul de cărți de joc in scandalul White Tower & City Gate-Rețeaua de corupție imobiliară: Milioane furate, acte fără număr
-
Exclusivacum 4 zile
Scenariul fraudelor imobiliare: Figuri si umbre în dosarul White Tower & City Gate
-
Exclusivacum 3 zile
Mandat eșuat al ANP în asigurarea siguranței penitenciarelor