Actualitate
Rectificarea bugetului cu sau fără ALDE

S-a publicat proiectul de rectificare al bugetului. O rectificare pozitivă. Semn că în trezorerie au intrat mai mulți bani. Și totuși, în mod straniu, unele ministere cheie pierd. Iar SRI își umflă din nou portofelul. Tăriceanu a amenințat că, în aceste condiții, ar putea rupe pisica. Ce va face?
Nu voi insista asupra cifrelor, pentru că ele nu au nico semnificație deosebită pentru cititor. Esențial este însă că există o divergență gravă pe marginea acestei rectificări în interiorul coaliției. ALDE protestează vehement și solicită în acest sens o întrunire de urgență a coaliției, pentru a vedea dacă se desparte sau nu de PSD. Este un simplu pretext de a se distanța înainte de alegeri, în speranța că astfel va câștiga mai mult electorat? Sau este îndreptățită poziția ALDE? Și, dacă pleacă, unde se duce? În brațele frontului anti-PSD? Sau își va încerca șansele ca partid independent, plasat la mijlocul plăcilor tectonice care se înfruntă?
Poziția ALDE este clar exprimată. Chiar dacă este doar un pretext. Dar poate că nu e un simplu pretext. În condițiile în care în trezorerie au intrat mai mulți bani iar rectificarea este pozitivă, se taie totuși de la câteva ministere care în principiu au mare nevoie de bani. În vârful acestei liste este Ministerul Educației Naționale. Conform unei legi adoptate în urmă cu mai mulți ani, lege aflată în vigoare, învățământului trebuie să-i fie acordat 10% din PIB. Niciun buget nu s-a apropiat vreodată de îndeplinirea acestei condiții prevăzute în mod imperativ într-o lege organică adoptată de Parlament și promulgată de fostul președinte Traian Băsescu. Și asta în ciuda faptului că PSD, în repetate rânduri, a afirmat că are în vedere îndeplinirea acestei porunci legislative. Poate că de aceea a fost zburată Ecaterina Andronescu, utilizându-se drept pretext afirmația ei hazardată privind interdicția pe care părinții ar trebui să le-o impună copiilor de a nu recurge niciodată la autostop. Poate că, de fapt, Ecaterina Andronescu, mereu în cărți pentru șefia partidului și chiar pentru prezidențiale, a mârâit la ministrul Finanțelor și la premier tocmai pe tema rectificării negative a bugetului de la învățământ. Se mai taie la fonduri europene, la cercetare și inovări, la agricultură și dezvoltare rurală, domenii în care PSD s-a angajat să apese pe pedala de accelerație. Și nicidecum pe frână. Și, culmea, în condițiile în care trenurile deraiază, porturile sunt ca și inexistente, aeroporturile se află în grea suferință, ca de altfel și aeronavele, ca să nu mai vorbim de infrastructura rutieră, cu ocazia acestei rectificări pozitive se taie macaroana și la transporturi. Sunt toate motive reale de îngrijorare și nu doar simple pretexte. Guvernul ar putea veni cu argumentul că aceste ministere nu și-au cheltuit banii alocați și acesta este motivul real al reducerii fondurilor alocate. Dar în această situație avem de-a face cu miniștri incompetenți. Miniștri care au bătut cu pumnul în masă că au nevoie de parale, după care nu și-au implementat proiectele prevăzute în programul de guvernare. Dacă atât de mulți miniștri sunt incompetenți, se pune firește întrebarea de ce nu au fost remaniați. Sau, ca să fiu și mai abrupt, de ce domnul Daniel Breaz, ministrul Culturii, care fie a acceptat slugarnic tăierea de buget, fie a fost incompetent în implementarea unor programe, mai primește, e drept, sub formă de interimat, și portofoliul Educației Naționale. Să recunoaștem, asistăm la un fenomen straniu.
Dar domnul Călin Popescu Tăriceanu este opărit și a spus-o explicit, nu numai de unele rectificări negative, ci și de cel puțin una dintre rectificările pozitive. Cea de la Serviciul Român de Informații. Acesta primește din nou o suplimentare de fonduri. Și asta în condițiile în care orice om face un calcul, descoperă cu ușurință că acest serviciu secret are cel mai mare buget din lume, dacă ne raportăm la PIB-ul statului respectiv și la numărul de locuitori. Și, culmea, banii dați de Guvern nu se duc în dezvoltarea infrastructurii, în vederea capturării mai multor spioni – eu nu am auzit de niciunul până în prezent – sau a combaterii cu eficiență sporită a terorismului. Un alt deziderat rămas mai degrabă la nivelul de slogan. În realitate, prin proiectul rectificării bugetare se prevede o creștere la SRI a cheltuielilor cu personalul. Adică, după ce și așa avem cei mai mulți agenți pe cap de locuitor și plătiți de câteva ori mai mult decât un om de rând, mai angajăm alții sau le suplimentăm veniturile celor existenți. Mai cresc la SRI bunurile și serviciile. Firește. Dacă ai mai mult personal, consumi mai mult. Mai sunt subvenționate suplimentar și serviciile subordonate. Ce-or fi astea? Or fi societăți acoperite? Care în loc să producă, fac găuri negre? Or fi ONG-uri, care se pregătesc să iasă în Piață în 10 august? Și mai cresc și pensiile la SRI. Instituție care are un fond aparte, la care mulți muritori de rând visează degeaba.
Ce va face acum Călin Popescu Tăriceanu, după ce a pus piciorul în prag și a amenințat cu ruperea coaliției cu subiect și predicat? Va merge până la capăt? Dacă da, Guvernul cade la prima moțiune de cenzură. Dacă nu, ALDE va trece drept un partid neserios.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 23 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 9 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi