Actualitate
Băncile străine, o bombă cu ceas

Se petrec fapte incredibile. În sistemul bancar din România. Iar victimă sunt cetățenii acestei țări. Fapte la fel de incredibile cum a fost și reevaluarea guvernatorului Mugur Isărescu. Servită tot de afară. Dar săvârșită aici.
Bogdan Tiberiu Iacob, căruia nu întâmplător i-am aplicat sintagma de arheolog al presei române, a mai făcut în viteză două săpături. Și ne semnalează cazuri absolut revoltătoare. Primul exemplu se referă la ING Bank, o instituție de anvergură internațională. De la care te aștepți la cele mai bune practici. Ei bine, ce vă imaginați că face această bancă? Le pretinde clienților ei, care i-au încredințat propriile economii, că atunci când retrag banii pentru nevoi personale să raporteze băncii ce anume intenționează să facă cu propriile economii. Este într-adevăr incredibil că se poate petrece așa ceva. Dar al doilea fapt incredibil este că, sesizată fiind, Protecția Consumatorului a constatat că într-adevăr așa stau lucrurile,că fapta sesizată de un cetățean într-adevăr a fost săvârșită de funcționarii băncii și a decis să-i aplice o amendă. Colosala sumă de 10.000 de lei. Este absolut ridicol. Cu atât mai mult cu cât este exclus să ne aflăm în prezența unei excepții. Mai degrabă, este vorba de o practică obișnuită a funcționarilor acestei bănci. Iar pentru o instituție de statura ING Bank, 10.000 de lei nu înseamnă nimic. Absolut nimic în raport cu bătaia de joc la care îi expune pe cetățenii acestei țări.
Aceeași ING Bank a fost însă silită să plătească anul trecut nu mai puțin de 775 de milioane de euro amendă pentru nereguli săvârșite într-un singur stat. În Olanda. Iar neregulile sunt grave, pentru că se referă la spălarea de bani. Evident, nu avem o statistică a sancțiunilor la care a fost supusă onorata instituție bancară și în alte state ale Uniunii Europene, unde de asemenea este de presupus că s-a dedat la practici ilegale. Ceea ce este însă de semnalat este diferența de tratament. Care, dacă stăm să ne gândim bine, e de-a dreptul înspăimântătoare. Într-o țară care, așa cum s-a văzut, este tratată în Uniunea Europeană ca fiind de mâna a doua, cu dispreț, cu aroganță, cu un continuu sentiment de superioritate, o instituție europeană îi poate călca în picioare pe cetățeni, riscând cel mult o amendă de multe ori mai mică decât valoarea hârtiei igienice consumate de salariații ei. Dar într-un stat din nucleul dur al Uniunii Europene, aceeași instituție poate fi sancționată exemplar. Pentru că autoritățile au un cu totul alt comportament, într-o țară care se respectă pe sine.
Al doilea exemplu, furnizat tot ieri de Bogdan Tiberiu Iacob, vizează o altă bancă la fel de temută de către autoritățile române. Unicredit. Aici s-a descoperit ceva încă și mai grav. Faptul că au fost divulgate de către bancă datele personale a sute de mii de clienți. Iar consecințele din perspectiva autorităților române sunt doar simbolice. Divulgarea dateor personale ale clienților reprezintă încălcarea unor reguli sacrosante ale sistemului bancar. O regulă întotdeauna respectată. Cu abateri cu totul și cu totul excepționale, doar în puținele cazuri care vizează terorismul, traficul de ființe umane, marea criminalitate internațională.
Cel mai înspăimântător fapt legat de exemplele de mai sus este modul în care autorități ale statului român înțeleg să închidă ochii la faptele unor societăți transnaționale, ca și când acestea ar fi intangibile. Exceptate cu desăvârșire de la regulile comune, deseori aplicate în exces societăților cu capital românesc. De către autorități care sunt tot ale statului român. Iar această situație mă duce cu gândul și la o altă revelație.
Această altă revelație este schimbarea absolut spectaculoasă și practic peste noapte a modului în care a fost evaluată activitatea guvernatorului Băncii Naționale Mugur Isărescu. Să ne înțelegem bne. Coaliția aflată la guvernare și care dispune și de majoritatea parlamentară, a stabilit în repetate rânduri, prin experții și specialiștii ei, că, sub guvernanța lui Mugur Isărescu, Banca Națională a României s-a făcut vinovată de derapaje grave pe de-o parte, iar pe de altă parte de multe ori a lucrat împotriva intereselor românilor, sacrificând aceste interese pe altarul altor interese, ale instituțiior bancare internaționale. Aceste constatări au fost atât de numeroase și atât de categorice, încât Parlamentul a făcut eforturi consistente pentru a-l aduce în fața membrilor săi pe Mugur Isărescu, pentru a-l lua la întrebări și pentru a-l urechea. Dar, în final, surpriză. Urecheatul de serviciu, care este cel mai longeviv guvernator de bancă națională din lume, a mai primit un mandat. Dat de aceeași majoritate parlamentară. Susținut de aceeași coaliție aflată a guvernare. Cum s-o fi produs miracolul? Să fi stat aceleași persoane, care au cenzurat ani de zile faptele lui Mugur Isărescu, cu picioarele în apă rece și să fi descoperit că în realitate dracul nu este negru ci este alb? Greu de crezut. În schimb, nu e deloc dificil să ne imaginăm că în acest caz a acționat în forță factorul extern. Nu știm cine este acest factor extern, nu știm ce nume poartă, dar în mod cert este suficent de puternic pentru ca la semnalul dat de doamna Viorica Dăncilă, în calitate de prim-ministru și de președinte al celui mai mare partid din România, și domnul Călin Popescu Tăriceanu, președinte de partid aflat la guvernare, șef al Senatului, al doilea om în stat să fi bătut perfect sincronizați din călcâie, să fi făcut stânga-mprejur și să constate fără nicio ezitare că de fapt guvernatorul Băncii Naționale nu numai că este bun, dar este apt să-și mai petreacă un mandat la conducerea Băncii. Indiferent care este adevărul, acest adevăr doare. Și sapă adânc la temelia mândriei naționale, la care au dreptul și românii. (Sorin Roșca Stănescu)
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 20 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”