Actualitate
“Isarescu a aruncat degeaba, pe apa sambatei 800 de milioane de Euro din rezerva valutara in luna mai”
Daca Mugur Isarescu a simtit nevoia sa il puna in galeria de sustinatori ,,pro-NATO” alaturi de Adrian Severin, pe Valeriu Stoica, m-am gandit sa fac din asta un ARC. Pentru ca vista iti pune la dispozitie sageti. Confirmarea faptului ca Isarescu a aruncat degeaba, pe apa sambatei 800 de milioane de Euro din rezerva valutara in luna mai, am avut-o chiar astazi, prin intarirea leului fata de Euro (tendinta a valutelor din regiune din ultimele 8 zile). Pentru ca vor fi destui, inclusiv de la BNR, care vor pune aprecierea leului pe motiv de ,,puscarie Dragnia” eu va spun doar atat: leul se intareste nu pentru ca economia merge sau va merge mai bine acum, ci tocmai in ciuda faptului ca economia da semnale proaste. Iar Isarescu nu are nicio treaba cu intarirea asta. Asa ca, da, am mai tras niste sageti publicate in Psnews. , precizeaza pe pagina sa de socializare, analistul economic Radu Soviani.
“Joacă prost rezerva valutară și continuă să speculeze politic”
Ieri, 6 iunie 2019, Banca Națională a României (BNR) a comunicat cel mai bun curs al leului față de euro, din ultimele 4 luni și jumătate: 4,7183. În acest context, PSnews.ro a luat legătura cu analistul economic Radu Soviani pentru a ne explica motivele acestei evoluții de pe piața bancară.
Astfel, Soviani a sținut să sublinieze, în exclusivitate pentru PSnews.ro, că este evidentă o tendință de creștere a apetitului față de economiile din regiune, în principal pe fondul mesajelor de politică monetară transmise de Federal Reserve, anticipate de piață și concretizate în 4 iunie 2019 când șeful Rezervei Federale Americane (banca lor centrală) a anunțat că FED este pregătit să reducă rata de dobândă dacă escaladarea conflictelor comerciale dintre SUA pe de-o parte și China și Mexic pe de altă parte, vor amenința creșterea economică din SUA
,,Din punct de vedere economic, o anumită tendință de întărire se manifestă în regiune începând cu data de 28 mai 2019, în ultimele 8 ședințe leul întărindu-se cu aproape 1%, apreciere comparativă cu a coroanei cehe în aceeași perioadă, în timp ce forintul s-a întărit cu aproape 2%, iar zlotul polonez cu jumătate de procent. Deci este evidentă o tendință de creștere a apetitului față de economiile din regiune, în principal pe fondul mesajelor de politică monetară transmise de Federal Reserve, anticipate de piață și concretizate în 4 iunie 2019 când șeful Rezervei Federale Americane (banca lor centrală) a anunțat că FED este pregătit să reducă rata de dobândă dacă escaladarea conflictelor comerciale dintre SUA pe de-o parte și China și Mexic pe de altă parte, vor amenința creșterea economică din SUA.
Pe de altă parte, și datele privind inflația din Zona Euro, care a scăzut dramatic într-o singură lună, transmite pieței că Banca Centrală Europeană, văzând recesiune la orizont, foarte probabil va începe să pompeze din nou bani în economie. Acesta este principalul motiv pentru care statele periferice zonei Euro devin interesante din perspectiva cursului de schimb. Din acest punct de vedere și în acest context al ultimelor 8 zile. leul ar fi trebuit să se întărească cu mai mult de 1% în timp ce forintul a înregistrat o apreciere dublă, având în vedere și că în Ungaria dobânda cheie este 0,9% iar în România de 2,5% (cu perspective de creștere). Acesta este primul mesaj: economia României este văzută mai riscantă chiar și decât Ungaria. Al doilea mesaj este că BNR joacă prost”, a declarat Radu Soviani.
Totodată, Soviani susține că „intervențiile din luna mai 2019 arată că BNR a jucat, din nou, prost, rezerva valutară a țării”.
„Am arătat anterior că în luna mai 2019 BNR a prăpădit peste 800 de milioane de Euro din rezerva valutară, pentru a ține cursul apropiat de 4,75 de lei pentru un Euro. Spuneam într-un articol anterior pentru psnews că ,,BNR a aruncat cele 800 de milioane de Euro pe apa sâmbetei’’. Dacă BNR avea capacitatea să înțeleagă ce se întâmplă în zona Euro și în Statele Unite, cu siguranță nu ar fi făcut în luna mai aceste semnificative intervenții pe curs, bani prăpădiți, pentru că, leul s-ar fi întărit oricum, nu pentru că economia noastră merge mai bine, ci pentru că economia SUA e amenințată de un ,,razboi tarifar’’ și semnalează reducerea dobânzii, iar pentru că zona Euro este amenințată de recesiune. Ca să concluzionez, intervențiile din luna mai 2019 arată că BNR a jucat, din nou, prost, rezerva valutară a țării. Au intervenit atunci când nu era cazul.
Mi-e greu însă să cred că intervențiile pe curs din BNR nu țin cont de contextul extern (chiar să nu se uite la cele mai mari economii ale lumii?). Deci, mai degrabă țin cont, dar speculează politic, având în vedere și desele ieșiri ale guvernatorului în ultimele 8 zile, în căutarea unui nou mandat și alte altor,,foști’’. În această cheie concluzionez că Isărescu a aruncat 800 de milioane de Euro pe apa sâmbetei, ca să stopeze o depreciere care ar fi fost stopată oricum în perioada următoare de către piață, ca să dea senzația că lipsa sa de performanță în ceea ce privește stabilitatea prețurilor este exclusiv vina altora. Acum știm că Isărescu vrea încă un mandat și este dispus să pună la bătaie pentru asta, nu banii lui, ci banii din rezerva valutară”, a conchis analistul. (Sava N.).
Actualitate
„911” pentru datele de luptă: Cum vrea armata să elimine birocrația digitală de pe câmpul de bătălie
Într-o eră în care informația circulă mai rapid decât proiectilele, Armata a lansat un program pilot revoluționar menit să rezolve una dintre cele mai mari frustrări ale comandanților moderni: blocajele de date. Army Data Operations Center (ADOC), structură înființată oficial pe 3 aprilie, promite să preia povara tehnică de pe umerii unităților tactice, permițându-le acestora să se concentreze pe luptă, nu pe erorile de conexiune.
Serviciul de urgență al soldatului digital
ADOC a fost conceput ca un „număr de urgență 911” pentru forțele operaționale. În prezent, diviziile și echipele de date tactice se lovesc constant de dificultatea de a conecta obiecte de date din medii cloud diferite sau de a integra sisteme de misiune complexe în spațiul tactic de comandă și control (C2).
Generalul de brigadă Michael Kaloostian a explicat că misiunea ADOC este de a deveni punctul central de sprijin care să elimine aceste „dureri de cap” tehnice. Până acum, echipele de date din cadrul diviziilor erau adesea lăsate să se descurce singure în fața unor probleme sistemice, fără a avea un „help desk” dedicat pe care să îl poată apela în momente critice.
Războiul cu birocrația și latența: Cazul Diviziei 4 Infanterie
Trecerea la o armată centrată pe date nu este îngreunată doar de tehnologie, ci și de o „birocrație anacronică”. Numeroasele cereri de acces și procedurile administrative învechite împiedică fluiditatea informațiilor între aliați sau între diferite platforme interne.
Un exemplu elocvent a fost înregistrat recent în cadrul Diviziei 4 Infanterie. În timpul unui exercițiu, militarii s-au confruntat cu o latență majoră a datelor pe platforma de informații a Armatei, fapt ce a perturbat fluxul de țintire. În loc să coordoneze atacul, utilizatorii au fost forțați să piardă timp prețios încercând să identifice cauza tehnică a întârzierii. ADOC intervine exact în aceste scenarii, preluând diagnosticarea și rezolvarea problemelor de latență în timp real.
Datele, noua muniție: Dincolo de puterea de foc tradițională
Viziunea liderilor militari este categorică: rubrica câmpului de bătălie s-a schimbat fundamental. Dacă în trecut succesul era definit de puterea de foc brută, astăzi victoria aparține celui care poate procesa datele și poate lua decizii mai rapid decât adversarul.
„Datele sunt noua muniție”, susțin oficialii de rang înalt, subliniind că inteligența artificială și învățarea automată (Machine Learning) sunt inutile dacă informația nu poate circula liber între eșaloane. ADOC servește drept nod central de gestionare a acestui flux, transformând volumul uriaș de date — sub care Armata riscă uneori să se „înece” — într-un avantaj strategic clar.
Un experiment de 180 de zile cu mize uriașe
Operând sub egida Army Cyber Command, ADOC este un program pilot cu o durată inițială de 180 de zile. Această perioadă va servi drept plan pentru crearea unei structuri permanente. Deși este o entitate tânără, centrul a primit deja solicitări de asistență de la unități de elită, precum Corpul XVIII Aeropurtat, și chiar de la biroul Chirurgului General.
Spre deosebire de alte structuri, ADOC este susținut în principal de specialiști civili — ingineri de date, ingineri software și experți în arhitecturi de inteligență artificială. Deși momentan nu utilizează furnizori externi, centrul este deschis către orice operațiune curentă, prioritizând nevoile imediate ale luptătorilor din prima linie. Obiectivul final este clar: transformarea Armatei dintr-o forță industrială într-una digitală, capabilă să domine prin viteză decizională.
Actualitate
Pariul de 1,5 trilioane: Între ambiția militară și zidul politic de pe Capitol Hill
Pentagonul a lansat un asalt bugetar fără precedent, solicitând suma record de 1,5 trilioane de dolari pentru anul fiscal 2027. Această propunere mamut, compusă dintr-un buget de bază de 1,15 trilioane și o cerere de reconciliere de 350 de miliarde, se anunță a fi mărul discordiei într-un Congres profund divizat. Deși cifrele par să satisfacă cerințele celor care solicită o înarmare accelerată, magnitudinea sumei reprezintă un obstacol psihologic și politic greu de depășit, fiind pentru prima dată în istorie când bugetul de bază depășește pragul simbolic de un trilion de dolari.
Echilibru pe sârmă: Labirintul politic al reconcilierii
Strategia de finanțare se bazează pe un mecanism legislativ delicat. Prima bătălie se va da pentru pachetul de reconciliere de 350 de miliarde de dolari, o sumă de peste două ori mai mare decât cea aprobată anul trecut. Deși teoretic necesită doar o majoritate simplă în Senat, situația în Camera Reprezentanților este critică. Cu o majoritate republicană extrem de fragilă, orice dezertare din rândul conservatorilor fiscali — care privesc cu scepticism creșterea cheltuielilor prin acest proces — poate bloca întregul proiect.
Provocarea este dublă: liderii camerei trebuie să împace aripa dură a partidului cu membrii moderați, care se tem de tăierile compensatorii din programe sociale vitale precum Medicare sau Medicaid. Orice pas greșit în această manevră politică riscă să transforme ambiția Pentagonului într-un eșec legislativ răsunător.
Dilema celor 60 de voturi și spectrul alegerilor
Dacă pachetul de reconciliere pare dificil, bugetul de bază de 1,15 trilioane se confruntă cu un zid aproape insurmontabil în Senat. Aici, pragul de 60 de voturi impune un compromis bipartizan, o misiune aproape imposibilă având în vedere tăierile propuse în sectoarele locuințelor, sănătății publice și asistenței alimentare. Democrații, care cer în mod tradițional paritate între creșterile pentru apărare și cele civile, nu par dispuși să accepte o consolidare militară finanțată prin sacrificarea programelor sociale.
Mai mult, proximitatea alegerilor de la jumătatea mandatului complică și mai mult calendarul. Există un risc real ca negocierile să fie suspendate până în noul an, moment în care echilibrul de forțe din Congres s-ar putea schimba radical, forțând administrația să reia procesul de la zero sau să accepte condiții drastice de la o opoziție posibil întărită.
Modernizarea „pe datorie”: Tehnologia viitorului sub semnul intrebării
Din punct de vedere tehnic, bugetul pentru 2027 depășește chiar și ritmul de înarmare din era Reagan. Propunerea include investiții masive în priorități de ultimă generație: 17,5 miliarde de dolari pentru programul „Golden Dome”, 5 miliarde pentru vânătorul de generația a șasea F-47 și primele fonduri pentru noua clasă de nave de luptă „Trump”.
Totuși, analiștii avertizează asupra unei strategii riscante: „ipotecarea modernizării”. O proporție uriașă de 93% din finanțarea pentru muniții — esențială în contextul tensiunilor globale actuale — depinde de fondurile de reconciliere, care sunt, prin natura lor, temporare. Planurile pe termen lung arată că, după acest vârf de 1,5 trilioane, finanțarea suplimentară va dispărea, lăsând Pentagonul în situația ingrată de a încerca să susțină tehnologii de miliarde cu bugete mult diminuate în anii următori.
Tactica maximalistă și realitatea industriei
Există posibilitatea ca această cifră astronomică să fie, în realitate, o tactică de negociere. Prin adoptarea unei poziții maximaliste de la început, administrația își creează spațiu de manevră pentru a obține un buget final care, deși mai mic decât cererea inițială, ar fi totuși superior oricărei alocări anterioare.
Rămâne însă întrebarea fundamentală: poate industria de apărare să absoarbă și să transforme acești bani în capacitate militară reală într-un timp atât de scurt? Fără o viziune clară asupra sustenabilității post-2027, acest salt bugetar riscă să creeze o „bulă” de modernizare care se va sparge exact când provocările geopolitice vor deveni mai presante.
Actualitate
Bătălia pentru Orbită: Statele Unite alocă resurse gigantice pentru „Domul de Aur” în bugetul anului 2027
Solicitarea bugetară a Forțelor Spațiale americane pentru anul fiscal 2027 marchează o accelerare fără precedent a investițiilor militare, punând bazele tehnologice și financiare pentru ambițiosul proiect „Golden Dome” (Domul de Aur). Această inițiativă de apărare antirachetă a administrației Trump devine motorul principal al cheltuielilor, vizând transformarea spațiului într-o barieră impenetrabilă prin sisteme avansate de monitorizare și rețele de date de ultimă generație.
Miliarde pentru „Ochii” de pe Orbită: Revoluția detectării timpurii
Forțele Spațiale propun o sumă colosală de 6,4 miliarde de dolari pentru cercetarea și dezvoltarea celor trei piloni ai avertizării timpurii: constelația de ultimă generație Next-Gen OPIR, sistemul rezilient MWT-MEO (orbită terestră medie) și stratul de urmărire în orbită joasă (LEO) gestionat de Space Development Agency (SDA).
O schimbare strategică majoră este realinierea acestor programe sub o nouă structură de comandă unificată. Deși finanțarea totală crește, documentele bugetare indică și decizii drastice: proiectul Northrop Grumman pentru doi sateliți polari a fost redus la zero în planificarea actuală, în timp ce programul MWT-MEO primește un impuls masiv, cu o solicitare de 1,4 miliarde de dolari, dublu față de anul precedent. Primele lansări pentru noua rețea de 30 de sateliți sunt deja programate pentru începutul anului 2027.
Țintele în mișcare nu mai au scăpare: Tehnologia GMTI și AMTI rescrie regulile jocului
Un capitol esențial al noului buget este dedicat capacității de a urmări din spațiu țintele aflate în mișcare, fie că sunt la sol (GMTI), fie în aer (AMTI). Deși detaliile tehnice rămân sub sigiliul clasificării, cifrele vorbesc de la sine despre importanța acestor „radare orbitale”.
Pentru monitorizarea țintelor aeriene (AMTI), solicitarea bugetară explodează cu peste 7 miliarde de dolari, fonduri direcționate către achiziții prin mecanisme de reconciliere financiară. Această infuzie masivă de capital sugerează că Pentagonul dorește implementarea rapidă a unei capacități de supraveghere globală care să elimine orice „unghi mort” în fața amenințărilor hipersonice sau a aviației stealth inamice.
Internetul Războiului: SDN și arhitectura „coloanei vertebrale” a comunicațiilor
În centrul conceptului „Domul de Aur” se află nevoia unei transmisii de date ultrarapide între senzori și sistemele de armament. Forțele Spațiale solicită pentru prima dată 1,48 miliarde de dolari pentru Space Data Network (SDN), o rețea hibridă militar-comercială menită să asigure fluxul informațional în orice condiții de conflict.
Dezbaterea strategică actuală se concentrează pe integrarea proiectului anterior MILNET (operat de SpaceX) ca o „coloană vertebrală” de comunicații în orbită joasă. Această rețea ar urma să includă mai mulți furnizori comerciali, creând un sistem de tip „mesh” care să reziste atacurilor cibernetice sau fizice, asigurând că datele de interceptare ajung la destinație în milisecunde.
Enigma din umbră: Fonduri record pentru activități speciale și interceptori secreți
Cea mai misterioasă secțiune a bugetului pentru 2027 este saltul spectaculos de la 712 milioane la 2 miliarde de dolari pentru „Activități Spațiale Speciale”. Experții din industrie speculează că acest „cont colector” ascunde finanțarea pentru prototipurile de interceptori spațiali – elementele active ale Domului de Aur care vor avea misiunea de a distruge fizic rachetele inamice direct de pe orbită.
Prin acest buget record, spațiul încetează să mai fie doar un domeniu de suport și devine linia întâi a apărării naționale. Integrarea logisticii, a senzorilor de înaltă rezoluție și a capacităților de atac sub umbrela „Domului de Aur” semnalează o schimbare de paradigmă în doctrina militară a Statelor Unite, unde supremația tehnologică orbitală este considerată singura garanție a securității globale.
-
Exclusivacum 4 zileMarea ghenă ploieșteană: Cum se dă „Bin Go” la miliarde sub bagheta magicianului Ganea și a Primarului-Fanfară!
-
Exclusivacum 2 zileACADEMIA „DUPĂ URECHE”: Cum transformă ANP pușcăria în Vestul Sălbatic, unde legea e un mit și „experiența” e bătutul pe umăr
-
Exclusivacum 3 zileNOAPTEA MINȚII LA IGPR: Cum să pedepsești un polițist care a avut „tupeul” să aplice legea în fața „zeilor” de la Ordine Publică
-
Exclusivacum 2 zileMIRACOLUL DE PAȘTE LA MAI: Cum transformă ministerul munca polițiștilor în economii de lux pe spinarea „prostimii” cu epoleți
-
Exclusivacum 2 zileOspiciul Antigrindină: Marea „pârjoleală” programată până în 2040 și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia norilor!
-
Featuredacum 4 zileOfensiva „Blitz” la graniță: Mărfuri de lux false, de peste 1,6 milioane de lei, confiscate de polițiștii de frontieră
-
Featuredacum 4 zileIdentitate sub reflector: Prahova a celebrat Ziua Internațională a Romilor printr-un manifest al solidarității
-
Administratieacum 4 zileGazele naturale în Valea Slănicului: Sprint administrativ pentru o investiție vitală în infrastructura județului



