Actualitate
Deficitul bugetar se îndreaptă spre 5% în PIB.

Evoluțiile de ieri în ceea ce privește inflația și dobânzile din piața monetară demonstrează că, și în situația în care S&P a menținut perspectiva stabilă a economiei României (și nu a retrogradat-o la negativ), piața financiară se comportă ca și când retrogradarea s-ar fi produs deja: dobânzile se majorează în piața monetară, leul are din nou presiuni de depreciere, iar inflația beneficiază de nepăsarea BNR față de obiectivul ei fundamental. Am detaliat pentru PSnews.ro, precizeaza cunoscutul jurnalist si analist economic, Radu Soviani, pe pagina sa de socializare.
Inflația, în continuă creștere. Analistul Radu Soviani, puternic semnal de alarmă: Deficitul bugetar se îndreaptă spre 5% în PIB.
Datele comunicate miercuri de Institutul Național de Statistică confirmă că inflația este departe de fi ținută sub control în România. Pentru a afla mai multe despre ce ne transmit cifrele de inflație, ce semnale emit ele despre dobânzile la credite si care sunt perspectivele, PSnews.ro a legătura cu analistul economic Radu Soviani.
,,Vorbim despre o nefericită menținere pe prima poziția din Uniunea Europeană a ratei de inflație din România. Cifra de 4% (inflație anuală) și o inflație de peste 2% în numai primele 3 luni din acest an în condițiile în care ținta de inflație a BNR este de 2,5% pentru tot anul arată că BNR a scăpat inflația de sub control. Din păcate, pot afirma că această scăpare este voită și confirmă că cine aleargă după trei iepuri, nu prinde niciunul”, a atras atenția Radu Soviani.
Mai mult, analistul economic a vorbit, pe larg, și despre ”cei trei iepuri după care aleargă BNR”, pe care îi puteți citi mai jos:
”Primul iepure după care aleargă BNR este ținta de inflație: 2,5%. În acest moment nimeni nu mai are vreun dubiu că la finalul anului ținta va fi ratată major, în condițiile în care avem deja o majorare de 2,13% până la finalul anului. Deci este primul iepure pierdut.
Al doilea iepure după care a alergat BNR a fost stabilitatea dobânzilor. Manevrând politic rata de dobândă de politică monetară (pe care a majorat-o prea târziu și prea puțin), BNR a transmis un mesaj ferm pieței că este ezitantă. Piața a luat-o înaintea BNR și vedem că dobânzile din piață (dobânda ROBOR), care, la toate scadențele sunt peste 3,3%, anticipează mult mai profesionist ceea ce BNR ezită: prețurile s-au majorat dincolo de prognozele BNR și dobânzile în piață se duc, în consecință. Vorbim în esență despre o confiscare a puterii de cumpărare a populației (fie ea deponentă, depozitele fiind în continuare remunerat mizerabil, mult sub inflație, fie ea creditoare – dobânzile în creștere scad din veniturile disponibile). Deci pierderi pe toată linia. Singurul beneficiar real al ezitării ticăloase a decidenților monetari de a folosi rata de dobândă pentru a tempera așteptările inflaționiste este statul: populația plătește mai mult, companiile la fel, prețurile se majorează iar taxele incluse în preț (spre exemplu TVA), sunt mai mari în lei. Așa că, nominal, bugetul încasează mai mulți lei, în timp ce venitul disponibil scade raportat la o situație în care inflația ar fi fost în țintă și nu triplă față de media Uniunii Europene.
Al treilea iepure după care a alergat BNR este cursul. Este evident că a ratat și acest iepure, EURO ducându-se acolo unde îl vede piața – respectiv mai apropiat de 4,8 lei decât de 4,6 lei (nivel pe care BNR ,,l-a apărat’’ cu prețul irosirii a peste 1,5 miliarde de Euro din rezerva valutară). Cu sau fără intervențiile BNR, cursul s-ar fi așezat tot la buza lui 4,8 lei pentru un Euro (chiar dacă l-ar fi depășit temporar)”, a susținut acesta.
Nu în ultimul rând, Soviani a ținut să sublinieze că evoluțiile de astăzi în ceea ce privește inflația și dobânzile din piața monetară demonstrează că, și în situația în care S&P a menținut perspectiva stabilă a economiei României (și nu a retrogradat-o la negativ), piața financiară se comportă ca și când retrogradarea s-ar fi produs deja.
”Concluziv, evoluțiile de astăzi în ceea ce privește inflația și dobânzile din piața monetară demonstrează că, și în situația în care S&P a menținut perspectiva stabilă a economiei României (și nu a retrogradat-o la negativ), piața financiară se comportă ca și când retrogradarea s-ar fi produs deja: dobânzile se majorează în piața monetară, leul are din nou presiuni de depreciere, iar inflația beneficiază de nepăsarea BNR față de obiectivul ei fundamnetal – stabilitatea prețurilor și contribuie la sporirea presiunilor pentru o răbufnire destul de dură. Deocamdată bat tobele pe piața monetară, însă economia trebuie să se teamă de momentul în care ,,va cânta doamna cea grasă’’. Iar doamna cea grasă va cânta atunci când va fi evident după primele 6 luni ale anului că deficitul bugetar se îndreaptă mai degrabă spre 5% in PIB, decât spre 2,78%”, a conchis acesta.(Paul D.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 18 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”