Avem documentul bomba prin care in dosarul penal 20/P/2019 sefa ICCJ Cristina Tarcea a recunoscut ca nu a constituit complete specializate pentru cauzele de coruptie, asa cum cere art. 29 din Legea 78/2000, precizeaza cei de la Luju.ro. Dezastru pentru propaganda: nu avocatii lui Dragnea au contestat primii lipsa completelor specializate, ci deputata Andreea Cosma, printr-o plangere la SIIJ in care acuza lipsa specializarii judecatorului Horia Selaru (Documente).

Dezastru pentru propaganda mincinoasa care il vede pe Dragnea in spatele oricarei actiuni! Nu avocatii lui Dragnea sunt cei care la termenul din martie 2019 au contestat lipsa completelor specializate de la ICCJ, ci deputata Andreea Cosma (foto stanga) a fost prima care a sanctionat aceasta ilegalitate, printr-o plangere penala formulata la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ), inca din ianuarie 2019. Si nu ca sa il scape pe Dragnea, ci acuzand faptul ca unul dintre judecatorii care i-au solutionat fondul, respectiv Horia Valentin Selaru, nu era specializat in judecarea infractiunilor din coruptie.

Cristina Tarcea recunoste: „Numarul cauzelor de coruptie si volumul de activitate nu a impus adoptarea unor decizii de constiuire a unor completuri specializate in materia faptelor de coruptie”

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate documentul prin care Inalta Curte recunoaste ca nu are complete specializate in infractiuni de coruptie, desi legea cere imperativ acest lucru. Este vorba despre un raspuns pe care presedinta Inaltei Curti Cristina Tarcea (foto dreapta) l-a trimis, in 11 martie 2019, procurorului sef al SIIJ Gheorghe Stan si in care confirma ca la Inalta Curte nu exista complete specializate. Raspunsul judecatoarei Cristina Tarcea a fost transmis la SIIJ in urma unei adrese formulate de procurorul sef Gheorghe Stan, in data de 27 februarie 2019, in dosarul nr. 20/P/2019, in atentia Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, caruia ii solicita sa puna la dispozitia Sectiei Hotararile Colegiului de conducere prin care au fost desemnate completele specializate in cadrul Sectiei penale pentru perioada 2014-2018.

Raspunsul de la Inalta Curte a venit circa doua saptamani mai tarziu, in 11 martie 2019, cand presedinta instantei supreme judecatoarea Cristina Tarcea a marturisit ca in perioada 2014-2018, la Sectia penala, nu au fost constituite complete specializate pe infractiuni de coruptie. Acest lucru s-a intamplat intrucat, sustine Cristina Tarcea in raspunsul pe care Lumea Justitiei il publica in exclusivitate, competenta materiala in prima instanta a Sectiei penale este limitata de calitatea persoanelor judecata.

Si asta nu este tot! Pentru a justifica lipsa completelor specializate in infractiuni de coruptie, judecatoarea Cristina Tarcea sustine ca numarul cauzelor de coruptie si volumul de activitate de la Sectia penala nu au impus adoptarea unor hotarari de constituire a unor completuri specializate in fapte de coruptie, astfel ca s-a decis ca toti judecatorii sa intre in dosare privind infractiuni de coruptie.

Iata raspunsul sefei ICCJ Cristina Tarcea privind lipsa completelor specializate de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (facsimil 1):

„Competenta materiala in prima instanta a Sectiei penale a Inaltei Curti de Csatie si Justitie este limitata si circumstantiata la calitatea persoanelor astfel cum sunt enumerate in cuprinsul art. 40 alin. (1) C.pr.pen.

In ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de courptie, cu referire la constituirea completelor specializate, precizam ca si in materia faptelor de coruptie, competenta de judecata a cauzelor in prima instanta a Sectiei penale este, de asemenea, limitata si circumstantiata la calitatea persoanelor, conform dispozitiilor art. 40 alin. (1) din Codul de procedura penala.

Pentru considerentele mai sus expuse, Sectia penala a instantei supreme a avut in vedere la configurarea parametrilor in sistemul ECRIS toate completurile de judecata ale Sectiei, tuturor fiindu-le asociate ca obiect faptele de coruptie, astfel nefiind necesara adoptarea unor masuri precum constituirea anumitor completuri specializate in materia coruptiei.

Potrivit dispozitiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau vicepresedintelui, are facultatea de a infiinta, la inceputul fiecarui an, complete specializate in cadrul sectiilor, insa aceasta este conditionata de o analiza (…)

In contextul expus se poate constata ca, la nivelul Sectiei penale, numarul cauzelor de coruptie si volumul de activitate nu a impus adoptarea unei decizii de constituire a unor completuri specializate in materia faptelor de coruptie, toate completurile sectiei fiind impicate in judecarea cauzelor cu acest tip de obiect, din considerente legate de asigurarea unui echilibru al volumului de activitate/judecator si pentru a da continuitate principiului repartizarii aleatorii a cauzelor”.

Deputata Andreea Cosma, prima care a reclamat lipsa de specializare a completelor ICCJ

Documentele publicate mai sus sunt cuprinse in dosarul nr. 20/P/2019, deschis in urma unei plangeri penale formulate de Andreea Cosma, in care reclama chiar lipsa de specializare in fapte de coruptie a judecatorului Horia Valentin Selaru. Concret, deputata Andreea Cosma a depus in 8 ianuarie 2019 o plangere penala impotriva procurorilor Mircea Negulescu, Lucian Onea si Savu Alfred din DNA Ploiesti pentru constituirea unui grup infractional organizat, cercetare abuziva, represiune nedreapta si folosirea abuziva a functiei, reclamand modalitatea in care acestia au inteles sa efectueze urmarire penala in dosarul „Ciuperceasca”, dar si faptul ca paraditorii de la DNA Ploiesti au facut presiuni asupra sa pentru a lua parte la inscenarea si arestarea unor oameni. Refuzand insa acest lucru, Andreea Cosma a fost trimisa in cateva zile in judecata, cauza fiind inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la completul format din judecatorii Horia Valentin Selaru (fost procuror si consilier al Laurei Kovesi), Francisa Vasile si Daniel Gradinaru.

Acesta a fost si completul care in 4 decembrie 2018 a dispus, in majoritate, cu opinia separata a judecatorului Gradinaru, in sensul achitarii, condamnarea Andreei Cosma la 4 ani de inchisoare cu executare pentru o pretinsa complicitate la abuz in serviciu. Dincolo de faptul ca speta in sine era o aberatie, dat fiind ca Andreea Cosma a fost trimisa in judecata de procurorii DNA Ploiesti pentru ca nu ar fi impus, in calitate de notar, pretul unei tranzactii intre doua societati comerciale, solutia Completului de 3 al ICCJ este discutabila.

Sustinem aceasta intrucat, astfel cum Andreea Cosma a semnalat in plangerea penala depusa la SIIJ in 8 ianuarie 2019, solutia de condamnare a fost pronuntata de un judecator care nu este specializat sa judece infractiuni de coruptie: „Consider ca judecatorul Selaru Horia nu este specializat sa judece infractiuni de coruptie si nu intruneste conditiile prevazute de art. 29 din Legea nr. 78/2000”.

Iata ce sustinea Andreea Cosma in denuntul depus in ianuarie 2019 la SIIJ:

Iata ce prevede art. 29 din Legea 78/2000: “Pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate”.

Iata ce prevede art. 19 din Legea nr. 304/2004: „La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora”. (Irinel I.).