Actualitate
ICCJ RECUNOASTE CA NU ARE COMPLETE SPECIALIZATE
Avem documentul bomba prin care in dosarul penal 20/P/2019 sefa ICCJ Cristina Tarcea a recunoscut ca nu a constituit complete specializate pentru cauzele de coruptie, asa cum cere art. 29 din Legea 78/2000, precizeaza cei de la Luju.ro. Dezastru pentru propaganda: nu avocatii lui Dragnea au contestat primii lipsa completelor specializate, ci deputata Andreea Cosma, printr-o plangere la SIIJ in care acuza lipsa specializarii judecatorului Horia Selaru (Documente).
Dezastru pentru propaganda mincinoasa care il vede pe Dragnea in spatele oricarei actiuni! Nu avocatii lui Dragnea sunt cei care la termenul din martie 2019 au contestat lipsa completelor specializate de la ICCJ, ci deputata Andreea Cosma (foto stanga) a fost prima care a sanctionat aceasta ilegalitate, printr-o plangere penala formulata la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ), inca din ianuarie 2019. Si nu ca sa il scape pe Dragnea, ci acuzand faptul ca unul dintre judecatorii care i-au solutionat fondul, respectiv Horia Valentin Selaru, nu era specializat in judecarea infractiunilor din coruptie.
Cristina Tarcea recunoste: „Numarul cauzelor de coruptie si volumul de activitate nu a impus adoptarea unor decizii de constiuire a unor completuri specializate in materia faptelor de coruptie”
Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate documentul prin care Inalta Curte recunoaste ca nu are complete specializate in infractiuni de coruptie, desi legea cere imperativ acest lucru. Este vorba despre un raspuns pe care presedinta Inaltei Curti Cristina Tarcea (foto dreapta) l-a trimis, in 11 martie 2019, procurorului sef al SIIJ Gheorghe Stan si in care confirma ca la Inalta Curte nu exista complete specializate. Raspunsul judecatoarei Cristina Tarcea a fost transmis la SIIJ in urma unei adrese formulate de procurorul sef Gheorghe Stan, in data de 27 februarie 2019, in dosarul nr. 20/P/2019, in atentia Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, caruia ii solicita sa puna la dispozitia Sectiei Hotararile Colegiului de conducere prin care au fost desemnate completele specializate in cadrul Sectiei penale pentru perioada 2014-2018.
Raspunsul de la Inalta Curte a venit circa doua saptamani mai tarziu, in 11 martie 2019, cand presedinta instantei supreme judecatoarea Cristina Tarcea a marturisit ca in perioada 2014-2018, la Sectia penala, nu au fost constituite complete specializate pe infractiuni de coruptie. Acest lucru s-a intamplat intrucat, sustine Cristina Tarcea in raspunsul pe care Lumea Justitiei il publica in exclusivitate, competenta materiala in prima instanta a Sectiei penale este limitata de calitatea persoanelor judecata.
Si asta nu este tot! Pentru a justifica lipsa completelor specializate in infractiuni de coruptie, judecatoarea Cristina Tarcea sustine ca numarul cauzelor de coruptie si volumul de activitate de la Sectia penala nu au impus adoptarea unor hotarari de constituire a unor completuri specializate in fapte de coruptie, astfel ca s-a decis ca toti judecatorii sa intre in dosare privind infractiuni de coruptie.
Iata raspunsul sefei ICCJ Cristina Tarcea privind lipsa completelor specializate de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (facsimil 1):
„Competenta materiala in prima instanta a Sectiei penale a Inaltei Curti de Csatie si Justitie este limitata si circumstantiata la calitatea persoanelor astfel cum sunt enumerate in cuprinsul art. 40 alin. (1) C.pr.pen.
In ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de courptie, cu referire la constituirea completelor specializate, precizam ca si in materia faptelor de coruptie, competenta de judecata a cauzelor in prima instanta a Sectiei penale este, de asemenea, limitata si circumstantiata la calitatea persoanelor, conform dispozitiilor art. 40 alin. (1) din Codul de procedura penala.
Pentru considerentele mai sus expuse, Sectia penala a instantei supreme a avut in vedere la configurarea parametrilor in sistemul ECRIS toate completurile de judecata ale Sectiei, tuturor fiindu-le asociate ca obiect faptele de coruptie, astfel nefiind necesara adoptarea unor masuri precum constituirea anumitor completuri specializate in materia coruptiei.
Potrivit dispozitiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau vicepresedintelui, are facultatea de a infiinta, la inceputul fiecarui an, complete specializate in cadrul sectiilor, insa aceasta este conditionata de o analiza (…)
In contextul expus se poate constata ca, la nivelul Sectiei penale, numarul cauzelor de coruptie si volumul de activitate nu a impus adoptarea unei decizii de constituire a unor completuri specializate in materia faptelor de coruptie, toate completurile sectiei fiind impicate in judecarea cauzelor cu acest tip de obiect, din considerente legate de asigurarea unui echilibru al volumului de activitate/judecator si pentru a da continuitate principiului repartizarii aleatorii a cauzelor”.


Deputata Andreea Cosma, prima care a reclamat lipsa de specializare a completelor ICCJ
Documentele publicate mai sus sunt cuprinse in dosarul nr. 20/P/2019, deschis in urma unei plangeri penale formulate de Andreea Cosma, in care reclama chiar lipsa de specializare in fapte de coruptie a judecatorului Horia Valentin Selaru. Concret, deputata Andreea Cosma a depus in 8 ianuarie 2019 o plangere penala impotriva procurorilor Mircea Negulescu, Lucian Onea si Savu Alfred din DNA Ploiesti pentru constituirea unui grup infractional organizat, cercetare abuziva, represiune nedreapta si folosirea abuziva a functiei, reclamand modalitatea in care acestia au inteles sa efectueze urmarire penala in dosarul „Ciuperceasca”, dar si faptul ca paraditorii de la DNA Ploiesti au facut presiuni asupra sa pentru a lua parte la inscenarea si arestarea unor oameni. Refuzand insa acest lucru, Andreea Cosma a fost trimisa in cateva zile in judecata, cauza fiind inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la completul format din judecatorii Horia Valentin Selaru (fost procuror si consilier al Laurei Kovesi), Francisa Vasile si Daniel Gradinaru.
Acesta a fost si completul care in 4 decembrie 2018 a dispus, in majoritate, cu opinia separata a judecatorului Gradinaru, in sensul achitarii, condamnarea Andreei Cosma la 4 ani de inchisoare cu executare pentru o pretinsa complicitate la abuz in serviciu. Dincolo de faptul ca speta in sine era o aberatie, dat fiind ca Andreea Cosma a fost trimisa in judecata de procurorii DNA Ploiesti pentru ca nu ar fi impus, in calitate de notar, pretul unei tranzactii intre doua societati comerciale, solutia Completului de 3 al ICCJ este discutabila.
Sustinem aceasta intrucat, astfel cum Andreea Cosma a semnalat in plangerea penala depusa la SIIJ in 8 ianuarie 2019, solutia de condamnare a fost pronuntata de un judecator care nu este specializat sa judece infractiuni de coruptie: „Consider ca judecatorul Selaru Horia nu este specializat sa judece infractiuni de coruptie si nu intruneste conditiile prevazute de art. 29 din Legea nr. 78/2000”.
Iata ce sustinea Andreea Cosma in denuntul depus in ianuarie 2019 la SIIJ:



Iata ce prevede art. 29 din Legea 78/2000: “Pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate”.
Iata ce prevede art. 19 din Legea nr. 304/2004: „La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora”. (Irinel I.).
Actualitate
Scut cibernetic deasupra Americii: CACI International primește 500 de milioane de dolari pentru neutralizarea amenințărilor cu drone
Într-un efort masiv de consolidare a securității naționale, CACI International a securizat un contract de 500 de milioane de dolari, pe o durată de trei ani, pentru a furniza sistemul avansat anti-dronă SkyValor. Parteneriatul, încheiat cu Forța de Intervenție Interinstituțională (JIATF) 401, vizează livrarea unor soluții non-kinetice și a altor sisteme tactice fără pilot, menite să protejeze punctele strategice ale Statelor Unite.
O investiție strategică pentru securitatea internă: Programul Domestic Shield prinde contur
Acordul prevede producția la scară largă a sistemelor de combatere a vehiculelor aeriene fără pilot (cUAS). Conform detaliilor oficiale, primele unități SkyValor vor fi desfășurate în „locații de misiune critică”, fiind piese centrale în cadrul programului Domestic Shield al Pentagonului. Acest proiect ambițios are ca obiectiv principal protejarea instalațiilor militare și a infrastructurii critice de pe teritoriul american împotriva unor drone tot mai sofisticate și mai greu de detectat.
Liderii CACI subliniază că forțele armate au nevoie de un avantaj decisiv în fața unor amenințări care evoluează rapid, devenind tot mai accesibile și mai rapide. SkyValor este proiectat să ofere acest avantaj prin detecție la distanță mare și neutralizare de precizie, oferind apărătorilor timpul necesar pentru a interveni înainte ca riscurile să se materializeze la granițe sau în zonele vitale.
Inteligența artificială în prima linie: Tehnologia non-kinetică SkyValor schimbă regulile jocului
Sistemul SkyValor se distinge prin utilizarea senzorilor de radiofrecvență și a războiului electronic asistat de inteligența artificială pentru a identifica și neutraliza dronele inamice fără a recurge la forță fizică (non-kinetic). Tehnologia oferă avertizări timpurii și este capabilă să se adapteze pe măsură ce tacticile adversarilor se schimbă.
Evaluările recente, realizate în poligoanele din Yuma, Arizona, în colaborare cu agențiile de protecție a frontierelor, au validat eficiența sistemului. Testele au demonstrat că instrumentele de neutralizare electronică pot scoate din uz dronele de mici dimensiuni în siguranță, cu un impact minim asupra echipamentelor civile din jur, făcându-le ideale pentru apărarea stratificată a zonelor populate sau a bazelor militare.
De la poligoane la misiuni mobile: Versatilitatea echipamentelor integrate pe vehicule grele
Pe lângă contractul principal de producție, CACI a început deja integrarea unor unități SkyValor pe camioane de mare tonaj, transformându-le în soluții mobile capabile să intervină rapid oriunde apare o amenințare. Această mobilitate este esențială pentru succesul operațiunilor de securitate internă, oferind flexibilitate în fața unor atacuri imprevizibile.
Efortul Pentagonului de a eficientiza apărarea anti-dronă nu se oprește aici. Acordul cu CACI face parte dintr-o strategie mai largă care include și alte contracte majore, precum cel acordat recent companiei AeroVironment, tot în valoare de 500 de milioane de dolari. Această mobilizare de resurse subliniază prioritatea absolută pe care Statele Unite o acordă în prezent securizării spațiului aerian la joasă altitudine împotriva tehnologiilor fără pilot.
Actualitate
Paradoxul puterii aeriene în Operațiunea Epic Fury: De ce dominația cerului nu a putut deschide Strâmtoarea Ormuz
Deși secretarul apărării, Pete Hegseth, a proclamat o „victorie istorică și zdrobitoare” asupra Iranului în fața Senatului, realitatea din teren conturează o imagine mult mai nuanțată și îngrijorătoare. În timp ce oficialii de la Pentagon numără nave scufundate și baze industriale distruse, senatorii americani ridică o întrebare inconfortabilă: dacă armata iraniană este îngenuncheată, de ce bazele comerciale și navele SUA sunt încă sub focul dronelor și rachetelor? Această discrepanță între distrugerea inamicului și incapacitatea de a opri perturbările logistice reprezintă eșecul conceptual al teoriilor moderne de război aerian.
Eșecul controlului la joasă altitudine sau „seam-ul” ignorat de aviația tradițională
Forțele aeriene ale Statelor Unite au câștigat bătălia pentru „cerul albastru”, atingând o superioritate totală la altitudini mari, însă acest succes nu s-a tradus în controlul asupra Strâmtorii Ormuz. Problema rezidă în conceptul de „litoral aerian” — zona de joasă altitudine unde dronele ieftine și rachetele dispersate ale Iranului au reușit să blocheze o cale navigabilă vitală, în ciuda prezenței avioanelor de generația a cincea. Armata americană s-a pregătit pentru un conflict de distrugere a sistemelor integrate, dar s-a trezit neputincioasă în fața a mii de sisteme autonome care nu depind de o infrastructură centralizată pentru a lovi.
Dezbateri doctrinare între viziunea clasică și noua realitate a sistemelor ieftine și autonome
Generalul în rezervă David Deptula respinge ideea că „litoralul aerian” necesită o regândire a strategiei, susținând că este doar o diviziune inventată a domeniului aerian. Totuși, realitatea Operațiunii Epic Fury demonstrează contrariul: controlul aerian tradițional este temporar și local, bazat pe viteză în detrimentul persistenței. Inamicul a exploatat exact această lacună, mutând lupta în jos, spre suprafață, acolo unde sistemele de supraveghere și interceptare ale SUA nu au fost proiectate să mențină o prezență constantă și densă.
Lecții dure pentru viitorul forțelor armate și necesitatea adaptării la războiul asimetric
Cazul Strâmtorii Ormuz arată că superioritatea aeriană trebuie să servească întregii forțe întrunite, nu doar aparatelor de zbor. Atâta timp cât amenințarea dronelor iraniene a împiedicat Marina SUA să escorteze navele comerciale, se poate vorbi de un eșec al puterii aeriene. Victoria nu mai poate fi măsurată doar prin scorecard-uri de distrugere industrială, ci prin capacitatea de a asigura libertatea de mișcare. Pentru o forță care a dominat înălțimile timp de generații, cea mai grea lecție ar putea fi aceea că bătălia decisivă s-a mutat acum mult mai aproape de pământ.
Actualitate
Paradoxul din Golful Persic: De ce victoriile aeriene răsunătoare nu mai sunt suficiente pentru a câștiga un război
Atunci când secretarul apărării, Pete Hegseth, a depus mărturie în fața Senatului marțea trecută, acesta a venit pregătit să susțină victoria „istorică și copleșitoare” împotriva Iranului. Bilanțul său era impresionant pe hârtie: marina iraniană scufundată, rachetele neutralizate, baza industrială de apărare distrusă aproape complet și capacitatea militară a Teheranului dată înapoi cu zeci de ani.
Cu toate acestea, senatorii au ridicat o întrebare inevitabilă: dacă înfrângerea a fost atât de decisivă, de ce forțele iraniene continuă să atace bazele americane și navele comerciale? Această discrepanță reprezintă miezul dilemei operațiunii Epic Fury. Deși aviația tradițională a câștigat supremația la mare altitudine, aceasta nu a reușit să mențină deschisă Strâmtoarea Ormuz, unde dronele și rachetele ieftine au paralizat traficul maritim.
Iluzia controlului total și eșecul doctrinei clasice
Problema centrală este ignorarea unui concept critic: „litoralul aerian”. Strategii militari tradiționali, precum generalul în rezervă David Deptula, susțin că nu este nevoie de o regândire a conceptelor forțelor aeriene și că superioritatea aeriană se exercită de la sol până la limita spațiului cosmic. Realitatea de pe teren îi contrazice însă brutal.
Litoralul aerian nu este doar o chestiune de altitudine, ci o zonă de contact unde domeniile militarizate interacționează într-un mod nou. Statele Unite au controlat cerul albastru deasupra Iranului, dar acest control nu s-a extins și în zona joasă, unde roiurile de drone și rachetele dispersate nu formează un sistem integrat ce poate fi prăbușit prin lovituri chirurgicale. În timp ce aviația se concentra pe „cerul albastru”, a abdicat de la responsabilitatea de a controla spațiul aerian imediat deasupra apei și solului.
Războiul de uzură la joasă altitudine: O provocare pe care tehnologia de vârf nu o poate rezolva
Superioritatea aeriană tradițională se bazează pe prezența reactivă — avioanele nu pot rămâne permanent în aer, așa că viteza înlocuiește persistența. Această logică funcționează doar dacă inamicul luptă după aceleași reguli. În schimb, sistemele ieftine și consumabile ale Iranului au mutat lupta în jos, în littoralul aerian, o zonă pe care forțele aeriene au considerat-o fie imposibil de controlat, fie problema altcuiva.
Eșecul nu a fost cauzat de lipsa avioanelor de generația a cincea, ci de presupunerile eronate care au stat la baza planificării. Deși forțele americane au distrus radare și centre de comandă, amenințarea persistentă a dronelor a împiedicat marina americană să escorteze navele comerciale prin Strâmtoarea Ormuz. Conform definiției proprii a forțelor aeriene, dacă nu poți asigura libertatea de acțiune pentru întreaga forță comună, înseamnă că nu deții superioritatea aeriană.
Lecțiile dure din operațiunea Epic Fury și viitorul conflictelor asimetrice
Ideea că o campanie aeriană modelată după succesul din Irak din 1991 ar putea îngenunchea Iranul în scurt timp s-a dovedit a fi o iluzie. Iranul și-a păstrat majoritatea stocului de rachete și a reușit să închidă strâmtoarea timp de luni de zile, obligând Washingtonul să accepte acorduri în condiții nefavorabile.
Controlul aerului se decide astăzi în acest „litoral aerian”, unde mase de sisteme mobile, autonome și cu costuri reduse pot nega libertatea de manevră a unei superputeri. Cea mai grea lecție pentru o forță care a dominat înălțimile timp de generații este că bătălia decisivă s-a mutat mai jos, acolo unde radarele scumpe și avioanele invizibile au o eficiență limitată.
-
Exclusivacum 4 zileMilitarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele
-
Exclusivacum 5 zileȘoferul apocalipsei pe cocaină și cu permisul suspendat, salvat de la propria prostie de „noua generație” de polițiști
-
Exclusivacum 5 zileHipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”
-
Exclusivacum 4 zileDiplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private
-
Exclusivacum 3 zileZeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră
-
Ancheteacum 3 zileExamenul echilibrului pentru „seniorii” magistraturii: Rezultate-șoc la testarea psihologică a judecătorilor care vor să revină în sistem
-
Administratieacum 5 zileCum sunt repartizați noii ofițeri ai Academiei de Poliție: 99 de posturi în țară, prioritate pentru cei cu mediile cele mai mari
-
Exclusivacum 3 zile„Elita” care mulge polițiștii la concediu: cum a făcut DGF-ul lui Grecu Răzvan din sporurile de condiții grele o pușculiță de 30 de milioane de euro



