Actualitate
Manevre ciudate la Cotroceni: romanii – sariti de presedinte la decorari

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):
După încadrarea persoanei sale cu generali ai SRI la ocazii de vîrf, președintele Klaus Iohannis mai are o plăcere, dacă putem spune așa: decorarea unor personalități pe baza unor criterii ori motivații numai de el știute, mult prea sec ori deloc explicate oficial. În special a unor personalități străine. Am mai avut ocazia să tratăm misterioasele decorări operate de președinte, o vom face din nou, în lumina unui eveniment petrecut recent.
Ne aducem aminte cu toții cum fostul președinte al României, Traian Băsescu, se mira public vizavi de decorarea Laurei Kovesi ori a lui Florian Coldea de către țări străine. Sigur, ar fi fost ideal ca fostul șef al statului să se fi întrebat asta chiar cînd se petreceau respectivele evenimente, în mandatul său și nu după.
”Cei care au fost în primul rând al distrugerii firmelor românești au fost decorați de ambasadele străine”, spunea, bunăoară, Băsescu, acum doi ani și mai bine, la B1 TV.
Tot cu firmele românești pare să aibă o problemă și Klaus Iohannis, după cum veți vedea.
O poveste, pe scurt.
Pe la finele anilor 80, un afacerist elvețian din domeniul prelucrării cărnii nu se mai înțelege deloc cu fratele său legat de managementul businessului de familie. Cînd i se ivește prima ocazie, decide să își deschidă propria afacere într-o zonă nou apărută pe harta investițiilor: România, țară unde ajunsese cu ocazia trasportării unor ajutoare imediat după revoluție și unde găsește un potențial partener cu multe calități.
Cei doi pun pe picioare o afacere la noi, fără nicio legătură cu cea din Elveția, cu excepția numelui, care era cel de familie al elvețianului: Angst.
De-a lungul anilor, Angst a devenit o afacere de succes grație eforturilor acționarului român, pentru că cel elvețian se cam rupsese de business în urma unui eveniment benefic pentru el. Mai precis, fratele din Elveția murise într-un accident, în 1993, astfel că Urs Angst s-a întors în țară și a preluat afacerea familiei. În România, el s-a retras treptat din acționariat în favoarea partenerului român, pînă cînd, acum cîțiva ani, a ieșit de tot.
Angst devenea afacere 100% românească, mulțumită, cum spuneam, eforturilor compatriotului nostru.
Pe 20 decembrie anul trecut, hodoronc-tronc, aflăm de la președinție că ”în semn de apreciere pentru contribuția importantă avută la dezvoltarea relațiilor economico-comerciale dintre România și Confederația Elvețiană, Președintele României a conferit Ordinul „Meritul Industrial și Comercial” în grad de Ofițer, domnului Urs Angst, CEO al companiei Metzgerei Angst AG”.
Nimic despre o eventuală decorare a partenerului român, Sorin Minea.
Foarte ciudat, Angst este decorat de președinte, conform anunțului oficial, în calitatea sa de CEO al Metzgerei Angst, numai că firma elvețiană nu a avut niciodată vreo legătură cu Angst România, aceasta din urmă fiind o afacere separată a lui Urs Angst.
Contactat azi de Inpolitics, Sorin Minea, patronul Angst și președintele Romalimenta nu își ascunde stupoarea, susținînd că e o glumă sau o intoxicare și că Urs Angst nu avea cum să fie decorat de președinte: ”E imposibil, Urs e în Elveția, nu mai are nimic de a face cu România, știu sigur că nici nu a fost în România în ultima vreme. Și vă spun 100% că nici nu îl cunoaște pe Iohannis”
După ce îl convingem, cu greu, că știrea e reală, Minea continuă să nu poată oferi o explicație: ”Eu am înființat Angst în 1990 și nu a avut nicio legătură cu Elveția, nici cea mai vagă, doar cu persoana fizică Urs Angst și nu cu firma elvețiană. Eu am preluat firma integral acum vreo 6 ani, cu excepția cîtorva procente din firma Salsi Sinaia, care era parte a Angst România, dar nu una mare, pe care le-am preluat acum mai bine de un an. Urs a renunțat de foarte mulți ani la afacere, soția sa mai păstrase niște acțiuni pînă, cum spuneam, le-am preluat eu”.
Trăgînd linie și adunînd, președintele Klaus Iohannis a decorat un afacerist elvețian doar pentru că a venit cu niște capital acum 30 de ani și a ajutat la demararea unui business, dar din care s-a retras de facto de mult, de cca.6-7 ani.
Nu l-a decorat pe partenerul lui român, care a dus greul în deceniile care au urmat, deși corect ar fi fost să primească amîndoi aceleași onoruri.
Președintele României avea ocazia să facă o dublă decorare, onorînd ambii părinți ai uneia dintre puținele mari afaceri românești ale momentului, și transmițînd, totodată, mesajul public că afaceriștii români sunt parteneri de nădeje pentru investitorii români.
De fapt, Sorin Minea nici măcar nu a fost înștiințat de această decizie, aflînd de la Inpolitics abia, azi, după două săptămîni.
Urs Angst este decorat cu o medalie înaltă, înființată de Regele Carol l pentru români și străini, (și pe care o acordase unor nume precum Jacques Elias) ”pentru dezvoltarea relațiilor economico-comerciale dintre România și Confederația Elvețiană”, în condițiile în care propriul partener român spune că firma română nu avea legătură cu Elveția decît prin cetățenia lui Angst și prin cîteva procente deținute pentru un timp de Angst Metzgerei la fabrica Salis. Ceea ce anihilează total ideea că Angst a fost decorat în calitate de CEO al companiei elvețiene, cum susține președinția. Ori că ar fi existat vreo impulsionare a relațiilor economice dintre România și Elveția.
De ce l-a decorat – și încă în absență – președintele României doar pe afaceristul străin și nu și pe cel român?
Trei ar fi explicațiile posibile:
1) Tocmai pentru că Sorin Minea este afacerist român, unul dintre puținii care au rezistat în competiția cu firmele străine, iar pe Klaus Iohannis îl interesează doar fericirea investitorilor străini, cu precădere cei din spațiul germanic. (Mai în glumă, mai în serios, nu a contat nici faptul că firma lui Minea produce salamul de Sibiu)
2) Sorin Minea are defectul de a fi fost un apropiat al PSD în ultimii ani, în prezent fiind membru marcant al Pro România, partidul condus de fostul rival al președintelui în alegerile din 2014.
3) Există alte interese, necunoscute încă, ale președinției vizavi de persoana elvețianului Urs Angst. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 4 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 17 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi