Actualitate
Scenariu bizar despre Operațiunea Valiza
Vedeta Antenei 3, Adrian Ursu ne oferă informații despre un scenariu bizar. Marți seară, a avut loc o întâlnire operativă, la care au participat personaje importante, care în principiu nu ar putea să facă parte din aceeași echipă. Și au discutat despre Operațiunea Valiza, analizând cauzele care au condus la eșuarea acțiunii. Iar în continuare au încercat să identifice soluții. Adrian Ursu, ziarist cunoscut pentru prudența sa și veridicitatea informațiilor pe care le oferă, ne mai spune că la această stranie întâlnire ar fi participat și oameni politici. Acest scenariu are un potențial exploziv. Din mai multe motive.
Pentru toți analiștii a fost clar din capul locului – și noi toți am subliniat acest lucru – că nu ne-am confruntat cu simpla și întâmplătoarea găsire pe un câmp de către un țăran din Teleorman a unei valize conținând zeci de mii de informații Tel Drum, precum și numeroase alte informații, documente și imagini ținând de viața personală a lui Liviu Dragnea și a persoanelor din anturajul acestuia. Era limpede de la bun început că respectiva valiză a urmat un traseu planificat, pentru a ajunge sub lupa opiniei publice, într-un moment anume ales. Și pe o cale cât de cât credibilă.
Ne aflam în plin scandal legat de persoana președintelui Klaus Iohannis. Ministrul Justiției devoalase faptul că acesta a emis în mod ilegal decretul de numire a lui Augustin Lazăr în poziția de Procuror General al României, întrucât din dosarul pe care el trebuia să-l analizeze și să vadă dacă corespunde sub aspect tehnic, a lipsit o piesă indispensabilă și anume evaloarea profesională a candidatului. În al doilea rând, a existat și o piesă în plus în dosar, de-a dreptul scandaloasă, un document reprezentând rezoluția de clasare a unei cauze penale, în care era implicat însuși președintele. Nu numai că acest document nu avea ce să caute la dosar, întrucât el nu dovedea în niciun fel virtuți profesionale în materie de anchetă penală ale lui Augustin Lazăr, dar întrucât îl viza chiar pe președinte, existența lui în dosar s-a transformat în dovada cumpărării de influență și a unui serviciu legat de obținerea unor foloase necuvenite săvârșit de președintele României. Un scandal cât Palatul Cotroceni, având în vedere uriașa tensiune acumulată între frontul PSD și frontul anti-PSD condus de Klaus Iohannis, ultimul front utiizând din plin și în exces retorica luptei anticorupție și a statului de drept.
Ei bine, societatea românească dezbătea pe larg și în profunzime acest scandal, în epicentrul căruia nu se mai afla Augustin Lazăr, ci însuși președintele României. Pe acest fond, tam-nesam, a apărut valiza, pe care găsitorul – repet, un simplu țăran din Teleorman, în mod deloc straniu cu identitate protejată – nu a depus-o, așa cum era normal, la poliție sau la Parchet, ci la redacția unui site prea puțin cunoscut de publicul larg, care nu are nicio adresă postată și nici măcar un număr de telefon de contact. După care, încă un element bizar, site-ul în chestiune, Rise Project face teribilul anunț, fără însă a posta din capul locului documentele. Pregătind astfel opinia publică pentru ce va urma.
Au existat atât de multe lucruri curioase privind această valiză, încât în mod firesc presa a început din capul locului să se întrebe dacă nu care cumva României i-a fost servită una dintre obișnuitele abureli fabricate în laboratoarele DNA ori ale serviciilor secrete. Nu au fost necesare prea multe investigații pentru a se descoperi o coincidență, care ar putea sta la baza istoriei cu valiza. Și anume că doamna Alexandra Lăncrănjan, procuroarea de caz în dosarul Tel Drum, are un prieten apropiat în redacția Rise Project, pe care obișnuiește să-l viziteze la locul de muncă. Ba chiar uneori își deschide acolo laptopul, rezolvându-și problemele cu care se confruntă la DNA. Lucrând prin urmare pe dosare.
De aici și până la o supoziție plauzibilă pe care analiștii au făcut-o nu a mai fost decât un pas. Tel Drum a fost supus de-a lungul anilor unui mare număr de anchete și percheziții. Desigur, piesele preluate în cursul perchezițiilor care nu erau utile în mod direct anchetei închise și, ulterior, redeschise, le-au fost înapoiate persoanelor cercetate. Se pare însă că au rămas copiile acestora. Pe care unii au găsit de cuviință să le plaseze pe piață, pentru a declanșa un război de imagine împotriva lui Liviu Dragnea. Iar pentru ca proveniența și traseul acestor documente să fie camuflate, s-a recurs la soluția unei valize aruncate și găsite pe un câmp, predată ulterior fix redacției unde doamna Lăncrănjan se relaxează sau muncește uneori.
Ei bine, în acest stadiu al tărăboiului, aparent obiectivul fusese atins. În sensul că în prim-planul dezbaterii publice această valiză tindea să ocupe întreg spațiul mediatic, punând în umbră scandalul în care era implicat președintele României.
Un context complicat, pe un model care a mai fost practicat în România, și în care, iată, unul dintre cei mai serioși jurnaliști din România, Adrian Ursu lansează o veritabilă bombă cu ceas. Ședința de marți seară a unora dintre corifeii statului paralel. Care analizează cauzele eșecului – pentru că, în cele din urmă, presa a devoalat pas cu pas Operațiunea Valiza – și soluții pentru viitor. Dar cine sunt protagonișii? Generalul Lucian Pahonțu, șeful SPP, aflat la butoanele unui important serviciu de informații, este unul dintre cei mai protejați oameni din perspectiva președintelui României. Dincolo de faptul că a scăpat basma curată, după ce mult timp a planat suspiciunea rezonabilă că a ucis un om la o partidă de vânătoare neautorizată și în mod cert a încălcat legea fugind de la locul accidentului cu armă cu tot, el a scăpat basma curată, a rămas în funcție și a continuat să răspundă de paza și protecția demnitarilor români și străini. Suspectat pe drept cuvânt că se implică de ani de zile, de pe vremea lui Traian Băsescu în acțuni de poliție politică, că ar fi înregistrat și difuzat conținutul unor ședințe politice din interiorul Parlamentului României pe vremea lui Crin Antonescu, și că ofițeri SPP repartizați pe lângă demnitari nu fac altceva decât să-i supravegheze și să-i toarne pe aceștia, motiv pentru care unii au renunțat la servicile SPP, Pahonțu rămâne totuși în picioare, viu și nevătămat, protejat fiind de președintele Klaus Iohanns. În același timp, Pahonțu este arătat cu degetul ca unul dintre cititorii statului paralel, un colaborator de nădejde al tandemului Maior-Coldea. Dacă așa stau lucrurile, evident Pahonțu este un individ absolut interesat ca din statul paralel să se salveze ce mai poate fi salvat, mai ales având în vedere faptul că se apropie vertiginos patru runde de alegeri.
Al doilea personaj este generalul Silviu Predoiu, fostul șef al Servicului de Informații Externe. Este cât se poate de plauzibil ca în ciuda veșnicei rivalități dintre SRI și SIE, într-un al plan, superior, reprezentanții celor două instituții să fi colaborat în sensul creării și consolidării unor structuri care, treptat, să se substituie instituțiior legitim alese și numite ale statuui român. De altfel, am informații certe că cei doi, Coldea și Predoiu, umăr la umăr au desfășurat nenumărate runde de întâlniri informale cu directori și redactori șefi din presă, în scopul atragerii acestora în orbita serviciilor secrete. Dar Predoiu a fost între timp schimbat prin Gabriel Vlase, aparent un fost politician de vârf al PSD, responsabil în Parlament pentru supravegherea Serviciului de Informații Externe. Ori avem certitudinea că până de curând șefii acestor structuri parlamentare era colaboratori de nădeje, dacă nu chiar ofițeri acoperiți ai instituțiilor secrete pe care trebuiau să le supravegheze. De ce l-ar fi ales Klaus Iohannis pe Gabriel Vlase, dacă nu ar fi fost convins că acesta va continua jocurile lui Silviu Predoiu? Un fapt straniu însă este că doar cu o zi în urmă, tam-nesam, acest Silviu Predoiu a rupt tăcerea și a confirmat, e adevărat, destul de bălbâit, existența statului paralel. Ca și când ar fi dorit să demonstreze că el unul nu a făcut și nu face parte din această structură, care parazitează statul român. Atunci ce a căutat totuși la respectiva întâlnire?
Și mai este interesant de văzut cum se numesc politicienii care au luat parte la acea analiză în ceas de seară și, evident – iar acesta este esențialul – ce au decis ei pentru viitor.
Dacă a aflat câte ceva Adrian Ursu, dacă acesta a făcut public ceea ce a aflat, participanții la întâlnirea de taină trebuie să știe că printre ei se află o cârtiță. Iar această cârtiță, dintr-un motiv sau altul, este determinată să încurce treburile statului paralel. Și probabil ne va oferi prin intermediul lui Adrian Ursu sau a altui ziarist de marcă noi și picante detalii, picante sau scandaloase, despre ultimele isprăvi ale statului paralel.
Sorin Rosca Stanescu
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre” Când șeful de poliție...
Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată
Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...
CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?
Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...
Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota
„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...
Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor
În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...
Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință
În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...
Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor
Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor” – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...
IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine
De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...
IPJ Arad descoperă invenția „muștiucului”. Minune administrativă: 30 de bucăți în 30 de minute!
Într-o țară în care lipsurile sunt sport național, IPJ Arad tocmai a bifat o performanță istorică: după ce Sindicatul Europol...
-
Exclusivacum 3 zile
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 3 zile
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum o zi
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 2 zile
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 3 zile
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
-
Featuredacum 3 zileIndustria românească de apărare, lăsată în afara finanțării SAFE. Sindicaliștii acuză Guvernul că blochează producția internă
-
Exclusivacum 4 zile
IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine