Actualitate
Ambasadorul se lasă așteptat
Iată un dramatic paradox. În timp ce relațiile României cu Statele Unite și în special cu Casa Albă au ajuns la un nivel fără pecedent, nu același lucru se poate afirma referitor la raporturile dintre București și reprezentanții diplomatici ai partenerului nostru strategic, aflați aici în misiune. Și, evident, nu a făcut excepție nici Hans Klemm. Acesta pleacă din România, lăsându-ne un gust amar. Cum se explică această dramatică contradicție? Și în ce măsură ne putem pune speranțe într-o colaborare mai bună cu viitorul ambasador?
Sunt primul jurnalist, care a semnalat la momentul respectiv că domnul Hans Klemm urmă să fie desemnat după o lungă perioadă de vid ca ambasador în România. Și am făcut-o cu multă speranță. Bucuros că vom avea, în fine, un diplomat de carieră. Care va fi mai puțin preocupat decât alți ambasadori să-și încheie pe seama românilor afaceri personale. Într-un fel, am avut dreptate. În sensul că, spre deosebire de ceilați reprezentanți ai Statelor Unite, Hans Klemm s-a abținut să facă în România un business personal și agresiv. Ceea ce nu înseamnă că nu a făcut lobby, care în această țară se cheamă trafic de influență, în favoarea unor mari societăți de peste Ocean.
În schimb, Hans Klemm s-a purtat ca un elefnat într-un magazin de porțelan. Stilul său de lucru a fost tipic unui guvernator, care disprețuiește statul în care a fost acreditat și o populație pe care avea misiunea – o misiune ratată – de a o apropia și mai mult de cetățenii Americii, ajutând-o să înțeleagă și să prețuiască setul acestora de valori. Oferindu-le partenerilor de peste Ocean setul de valori al românilor.
Din această perspectivă, Hans Klemm va pleca din România cu coada între picioare. Lăsând amintiri urâte. Va fi greu să uităm fotografia acestuia cu steagul Ungariei, făcută în Ținutul Secuiesc, într-o perioadă tensionată, când conaționalii noștri semnalizau din nou în forță că își doresc o autonomie teritorială. E imposibil să uităm și cu atât mai puțin să trecem cu vederea modul disprețuitor în care Hans Klemm a tratat o temă extrem de sensibilă, cum este cea a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, care nu se pot afirma sub nicio formă în absența unei independențe reale a Justiției. În calitatea sa de reprezentant al Statelor Unite la București, Hans Klemm nu avea cum să nu știe că în România democrația a fost înfrântă pe calea unor protocoale încheiate practic cu toate instituțiile democratice, în epicentrul cărora s-a aflat mereu Serviciul Român de Informații, cu care a colaborat extrem de strâns și prin încălcarea Constituției și a altor legi importante ale statului român. El nu avea cum să nu știe că românii au fost supravegheați în masă, inclusiv toți ofițerii superiori ai Armatei, cât de cât relevanți prin funcțiile lor.
Pleacă Hans Klemm. Ce urmează? Din câte auzim, va veni ca ambasador un apropiat al lui Donald Trump. Fost colaborator al acestuia în afaceri imobiliare. Nu avem cum să ghicim care va fi comportamentul acestuia. Dacă va reuși sau nu să repare ceva din ceea ce au stricat ceilalți ambasadori. Faptul că este un apropiat al lui Donald Trump și că este numit de acesta pe criterii politice și faptul că relațiile României cu Donald Trump sunt excepționale, s-ar putea să fie un sem de bun augur.
Se mai pune întebarea când anume ar putea sosi în România noul ambasador. Răspunsul nu este simplu deloc. Există foarte multe capitale în lume în care, în prezent, Statele Unite nu au ambasadori. Un ambasador nu poate fi numit în post fără a primi în prealabil acceptul comisiei de politică externă a parlamentului Statelor Unite. Ori, se știe, relațiile lui Donald Trump cu reprezentanții legislativului american sunt destul de tensionate. Mai ales în materie de politică externă. Odată propunerea făcută, comisia urmează să planifice o audiere a vitorului ambasador, după care se pronunță. Și abia după ce se consumă acest moment, poate fi prognozată o dată aproximativă la care acesta ar putea veni în România. Traseul respectiv nu a fost încă parcurs. Până atunci este posibil să mai treacă luni de zile.
De ce e important să avem cât mai repede un reprezentant al Departamentului de Stat cu rang de ambasador și care să fie un personaj apropiat de Donald Trump? Pentru că altfel, inerțial, întreg aparatul existent în Ambasada Statelor Unite de la București va lucra, se va informa, va sintetiza și va raporta la Washington în stilul în care a făcut-o și până acum. Întreținând contacte și consultând exclusiv reprezentanți ai vieții politice, ai presei și societății civile, care s-au dovedit a fi partizani ai statului nedrept, yesmeni ai lui Soros, adversari înverșunați ai drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, și a reformării sistemului de Justiție în sensul garantării independenței instanțelor de judecată. Sunt aceiași funcționari care cu o singură excepție au votat la alegeri în favoarea contracandidatului lui Donald Trump. De fapt, vorbim despre un aparat funcționăresc, care a semnalizat, semnalizează și va semnaliza și în continuare într-o direcție opusă celei dorite de președintele Statelor Unite, Donald Trump.
Cât timp noul ambasador al Statelor Unite la București se lasă așteptat, cât timp funcționarii ambasadei vor mai lucra inerțial, Ministerul român de Externe are datoria să afirme mai viguros decât oricând atât parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite, cât și suveranitatea națională a României.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Northrop Grumman se alătură proiectului Hermeus: sisteme de misiune pentru drona supersonică Quarterhorse
Northrop Grumman va furniza sisteme de misiune pentru aeronavele dezvoltate de startup-ul Hermeus, consolidând echipa industrială care lucrează la drona de mare viteză Quarterhorse.
Potrivit unui comunicat publicat joi de Hermeus, Northrop va contribui la proiectarea, dezvoltarea, integrarea și susținerea sistemelor integrate de misiune. Parteneriatul ar putea dota aeronavele companiei cu tehnologii de detecție, comunicații, navigație și comandă-control, astfel încât acestea să poată îndeplini misiuni mai complexe.
„Construim o nouă clasă de aeronave, care le oferă militarilor viteză, rază de acțiune și flexibilitate sporite, integrându-se totodată în forța existentă”, a declarat Zach Shore, directorul general al Hermeus. El a adăugat că sistemele Northrop Grumman, testate în condiții operaționale, ar putea extinde capacitățile aeronavelor și accelera intrarea lor în serviciu.
Quarterhorse țintește viteze de până la Mach 3
Înființată în 2018, Hermeus dezvoltă drona Quarterhorse cu finanțare de la Unitatea de Inovare în Apărare a Pentagonului. Oficialii militari și-au exprimat un interes puternic față de proiect, iar compania urmărește ca aeronava să atingă viteze de până la Mach 3, printr-un proces de dezvoltare bazat pe testare și îmbunătățiri succesive.
Drona a depășit viteza sunetului la începutul acestui an. Northrop Grumman a precizat, într-un comunicat separat, că va integra propriile sisteme de misiune pe Quarterhorse.
Kyle Mimken, manager de program la Northrop, a declarat că firma va contribui cu tehnologii de război electronic, comunicații, detecție și navigație, precum și cu experiența necesară pentru integrarea încărcăturilor utile și proiectarea sistemelor. El nu a dezvăluit ce echipamente specifice vor fi instalate, dar a spus că acestea ar trebui să sporească supraviețuirea și eficiența aeronavei.
Prioritatea imediată, a explicat Mimken, este integrarea sistemelor de misiune și coordonarea cu Hermeus pentru pregătirea testelor de zbor. Northrop estimează că va începe, în timpul verii, testarea unor componente ale kitului de misiune în propriile medii de testare.
Anduril și Pratt & Whitney completează echipa
Intrarea Northrop Grumman în proiect vine după ce Hermeus a anunțat, în septembrie, un acord cu firma de tehnologie militară Anduril, care va furniza software de autonomie pentru viitoarele teste de zbor.
Quarterhorse este propulsată de motorul F100, fabricat de Pratt & Whitney. La scurt timp după anunțarea parteneriatului cu Anduril, reprezentanții Hermeus au declarat că au ajuns la un acord cu Pratt pentru a produce motorul F100 sub licență — o premieră pentru o companie americană. Hermeus consideră că înțelegerea ar putea să o transforme într-unul dintre foarte puținii constructori de aeronave cu integrare verticală aproape completă.
De la drona supersonică la aeronava hipersonică
Hermeus dezvoltă și un motor propriu de tip ciclu combinat bazat pe turbină — TBCC — pornind de la F100. Acest tip de propulsie combină o turbină cu reacție și un motor ramjet într-un sistem integrat, conceput pentru a împinge aeronava la viteze hipersonice, de peste Mach 5.
Conceptul TBCC al companiei, numit Chimera, este destinat aeronavei hipersonice pe care Hermeus o proiectează sub numele Darkhorse.
Publicitate: accelerarea inovării în domeniul apărării
L3Harris promovează o abordare bazată pe produse, cu soluții configurabile și testate, menite să poată fi adaptate mai multor platforme și misiuni. Printre exemple se numără receptorul GPS anti-bruiaj TruNav și răcitorul criogenic B5000.
Compania susține că astfel de soluții pot accelera livrarea tehnologiilor verificate către militari.
Actualitate
Revoluție la Pentagon: Planul radical de a ridica forțele speciale la rang de putere militară
Secretarul american al Apărării a inițiat o ofensivă strategică menită să transforme radical influența forțelor speciale în cadrul arhitecturii militare. Printr-o directivă ce promite să redeseneze raporturile de putere la vârful Pentagonului, este vizată ridicarea rolului civil principal pentru operațiuni speciale la un rang echivalent cu cel al secretarilor departamentelor militare, o schimbare ce ar conferi acestui segment o autoritate fără precedent în procesul decizional și în alocarea resurselor.
O ambiție legislativă de calibru înalt
Obiectivul central al acestei restructurări este transformarea funcției de asistent al secretarului apărării pentru operațiuni speciale și conflicte de intensitate redusă (ASD-SOLIC) într-o poziție de subsecretar pentru servicii strategice (OSS). Această mutare fundamentală, care ar plasa forțele speciale într-o sferă de influență mult mai extinsă, necesită însă un gir parlamentar ferm. Echipa legislativă a departamentului a primit deja sarcina de a elabora propunerile necesare pentru a transpune această viziune în realitate juridică. Până la obținerea aprobărilor din partea Congresului, biroul va adopta, neoficial, titulatura de „asistent al secretarului de război pentru Biroul Serviciilor Strategice”, o strategie menită să pregătească terenul pentru validarea oficială ulterioară.
Reformă birocratică pentru acces la decizia de vârf
În paralel cu demersurile legislative, se acționează intern pentru a consolida imediat autoritatea acestui birou. Printr-o reîncadrare în „Codul 2” al ordinii de precedență a Pentagonului, structura va beneficia de un acces privilegiat la consiliile de decizie de cel mai înalt nivel. Astfel, reprezentanții forțelor speciale vor fi prezenți direct în forumurile de planificare strategică, în gestionarea cerințelor comune și în supravegherea programelor sensibile, alături de secretarii serviciilor militare, asigurându-se că interesele acestui segment sunt integrate în inima strategiei de apărare.
Resurse financiare și umane: O prioritate strategică
Implementarea acestei paradigme include și un transfer masiv de capacități. Într-un interval de 60 de zile, 75 de civili și 25 de membri ai personalului întrunit vor fi realocați acestui birou, consolidând substanțial baza sa operațională. Totodată, a fost impusă identificarea a 45 de milioane de dolari anual, proveniți din fondurile de operațiuni și întreținere, pentru a asigura sustenabilitatea noii structuri. Totodată, se impune o evidență distinctă a forțelor speciale în documentele oficiale de planificare, cerându-se prioritate maximă pentru investițiile în modernizare și dotări. Acest semnal clar indică intenția de a crește semnificativ ponderea operațiunilor speciale în bugetul total al apărării, aliniind resursele cu obiectivele dinamice ale noii conduceri.
Vocile sceptice: Eficiența, sub semnul întrebării
Proiectul nu este lipsit de critici, ridicând semne de întrebare asupra limitelor autorității executive în raport cu legislativul. Experții subliniază că atât restructurarea de amploare, cât și alocarea fondurilor necesită un proces riguros de autorizare și aprobare bugetară în Congres, proces care ar putea întâmpina rezistențe. Mai mult, voci din mediul academic și strategic pun la îndoială însăși oportunitatea acestei concentrări de putere, argumentând că o investiție disproporționată în forțele speciale ar putea neglija nevoile forțelor convenționale. În final, această inițiativă reaprinde dezbaterea clasică privind echilibrul corect între forțele de elită și capacitatea militară generală în atingerea obiectivelor de securitate națională.
Actualitate
Kievul cere extinderea acoperirii Starshield pentru a contracara atacurile balistice rusești
Ucraina vrea acces la rețea dincolo de graniță
Producătorul ucrainean de rachete Fire Point solicită extinderea licențelor pentru rețeaua militară Starshield, operată de SpaceX, astfel încât aceasta să poată fi folosită și în zone aflate la 200–300 de kilometri dincolo de teritoriul Ucrainei. Directoarea executivă a companiei, Iryna Terekh, susține că o asemenea schimbare ar putea ajuta Kievul să identifice și să urmărească lansatoarele rusești de rachete balistice aflate în apropierea graniței.
Solicitarea vine în contextul discuțiilor dintre Kiev și Washington privind reînnoirea contractului de utilizare a rețelei. Acordul actual ar urma să expire la mijlocul anului 2027, iar negocierile pentru o nouă înțelegere au început în această lună.
În prezent, acoperirea Starshield este limitată la teritoriul Ucrainei. Potrivit lui Terekh, restricția permite folosirea sistemului în misiuni desfășurate în teritoriile ocupate temporar, dar nu și pentru urmărirea țintelor de pe teritoriul rus, de unde, afirmă ea, sunt lansate numeroase rachete balistice.
Starshield, sub controlul Ministerului Apărării
Terekh a precizat că Ucraina utilizează Starshield în scopuri militare, nu serviciul civil Starlink. Licențele pentru terminale sunt emise și administrate de Ministerul Apărării ucrainean, care păstrează controlul guvernamental asupra utilizării lor. Fire Point are voie să instaleze echipamentele, dar nu să le pună la dispoziția altor entități.
Directoarea companiei a afirmat că o modificare recentă a funcționării rețelei a coincis cu defecțiuni ale unor drone și sisteme de apărare, soldate cu pierderi militare și civile. Ucraina ar fi găsit o soluție alternativă pentru a depăși limitările impuse de Statele Unite, însă aceasta ar asigura doar 15–20% din capacitatea Starshield, potrivit estimării sale. Terekh nu a oferit detalii despre metoda folosită.
Ea a subliniat că alternativa nu poate înlocui rețeaua nici ca preț, nici ca posibilitate de extindere. Totodată, a susținut că licențierea Starshield pentru utilizarea pe platforme mobile este un avantaj față de Starlink, ale cărui terminale civile ar fi destinate, în principal, utilizării statice. Terminalele Starshield pot fi instalate pe drone, vehicule și alte platforme aflate în mișcare, în anumite limite de viteză.
Kievul mizează pe un nou sistem antirachetă
În timp ce Ucraina se confruntă cu atacuri balistice repetate și cu întârzieri în livrarea sistemelor americane Patriot, Fire Point lucrează la sistemul antirachetă Freya, dezvoltat împreună cu compania suedeză Saab și alți parteneri.
Terekh a declarat că testele sistemului sunt prevăzute pentru acest an, iar interceptarea unei ținte balistice este așteptată anul viitor. Ea a descris Freya drept o soluție interoperabilă, fără dependența de un singur furnizor, și a susținut că sistemul ar putea fi produs în masă la un cost mai redus decât Patriot.
Rachetele FP-7 și FP-9 se apropie de noi teste
Pe plan ofensiv, Fire Point afirmă că racheta balistică tactică FP-7, cu o rază de acțiune de până la 250 de kilometri, a trecut recent printr-o primă lansare în condiții de luptă. Compania spune că a analizat datele obținute, a actualizat sistemul și se pregătește pentru o nouă etapă de testare, după care ar putea încheia un contract de producție în serie.
Pentru racheta FP-9, despre care Fire Point afirmă că poate atinge ținte aflate la distanțe de până la 850 de kilometri, Terekh anticipează un prim test de luptă până la sfârșitul anului.
Compania a mai revendicat o serie de lovituri la mare distanță în interiorul Rusiei, prezentate în materiale video furnizate de aceasta. Printre atacurile menționate se numără lovituri asupra unor obiective industriale și logistice din Omsk și Togliatti, asupra unor depozite de petrol, a unui centru de date și a unui pod feroviar din Sankt Petersburg, precum și asupra unui centru de date al Sberbank din Balakovo.
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
-
Exclusivacum 4 zileComuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
-
Exclusivacum 2 zileTribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
-
Exclusivacum 3 zileDirectorul din borcanul cu mercur și Generalul Gărzii de Fum – Cum s-au transformat APM Prahova și Garda de Mediu în firmă de pază pentru mafia deșeurilor
-
Exclusivacum 4 zilePolițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
-
Exclusivacum 4 zileParadisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
-
Exclusivacum 4 zileRepublica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
-
Ancheteacum 3 zileCoincidențe la Ploiești: când „doar ne uitam” devine fir roșu




