Parchetul European (EPPO) se află din nou în centrul unei controverse de proporții continentale, după ce noi informații indică o posibilă utilizare selectivă a puterii judiciare. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, care citează dezvăluiri din publicația franceză Le Figaro, instituția condusă de Laura Codruța Kovesi a deschis un front de lucru împotriva lui Jordan Bardella, liderul ascendent al opoziției franceze și principalul rival politic al președintelui Emmanuel Macron.

Ținta Bardella: Un obstacol penal în calea favoritului la președinția Franței?

Contextul în care apare această anchetă este unul exploziv. Jordan Bardella nu este doar un politician de opoziție, ci principalul favorit în sondajele pentru viitoarele alegeri prezidențiale din Franța, reprezentând amenințarea numărul unu pentru tabăra politică a lui Macron.

Criticii sistemului de justiție european, citați de Lumea Justiției, sugerează că activarea Parchetului European în acest caz seamănă izbitor cu vechile practici ale „dosarelor politice”. Această mutare este văzută de mulți ca o încercare de „execuție” administrativă a unui lider politic aflat pe val, chiar în momentul în care acesta amenință echilibrul puterii la Paris.

Dosarul „Pfizergate”, sub tăcere: Unde este fermitatea EPPO când vine vorba de Ursula von der Leyen?

Contrastul dintre celeritatea în cazul Bardella și pasivitatea în alte dosare de răsunet a stârnit reacții virulente. Avocata Ingrid Mocanu, a cărei opinie este evidențiată în materialul celor de la Lumea Justiției, atrage atenția asupra „dublei măsuri” care pare să guverneze deciziile de la vârful EPPO.

În timp ce rivalii liderilor europeni sunt luați la ochi, celebrul dosar al achizițiilor de vaccinuri, în care este implicată președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pare să fi intrat într-un con de umbră. „Ce-o mai face dosarul ăla al vaccinurilor, al UrSSulei, așezat grațios sub un fund pufos?”, s-a întrebat retoric avocata, sugerând că Parchetul European manifestă o „clemență selectivă” atunci când vine vorba de cercurile înalte de putere de la Bruxelles.

Umbra distincțiilor diplomatice: Între recunoaștere oficială și suspiciuni de partizanat

Acuzațiile de subiectivism nu sunt întâmplătoare și fac trimitere la legăturile strânse dintre șefa EPPO și statul francez. În acest context, este readusă în discuție medalierea Laurei Codruța Kovesi de către Ambasada Franței la București, un moment de recunoaștere diplomatică care acum, în lumina anchetei împotriva lui Bardella, capătă o conotație controversată.

Într-un peisaj politic european tot mai polarizat, acțiunile Parchetului European sunt monitorizate cu maximă atenție. Rămâne de văzut dacă EPPO va reuși să demonstreze imparțialitatea totală sau dacă suspiciunile privind transformarea justiției într-o armă politică împotriva „dușmanilor” liderilor de la vârful UE vor continua să submineze credibilitatea instituției conduse de Kovesi. (Irinel I.).

Linia de demarcație dintre viața privată a magistraților și obligațiile profesionale de imparțialitate a fost din nou trasată cu precizie de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Într-o decizie recentă, luată joi, 7 mai 2026, Comisia de lucru nr. 1 – „Legislație și cooperare interinstituțională” a stabilit reguli clare pentru judecătorii și procurorii care își petrec timpul liber în mijlocul naturii. Potrivit unei analize publicate de „Lumea Justiției”, forul suprem al magistraturii a tranșat problema cumulului de calități: magistrații au libertatea de a vâna sau de a pescui, însă le este strict interzis să ocupe funcții de conducere în organizațiile de profil.

Bariera incompatibilității: Pușca și undița sunt acceptate, dar nu și funcțiile de decizie

Decizia CSM a venit ca răspuns la o solicitare punctuală care viza posibilitatea unui magistrat de a face parte din organele de conducere ale unei asociații de vânători și pescari. Comisia reunită a stabilit că statutul de judecător sau procuror este incompatibil cu orice funcție de management în cadrul unor astfel de structuri asociative. Motivarea specialiștilor din CSM se fundamentează pe atribuțiile specifice stabilite prin statutele acestor asociații, care ar putea intra în coliziune cu prestigiul și independența funcției de magistrat. Astfel, deși actul de a pescui sau de a vâna rămâne o opțiune personală neîngrădită, exercitarea puterii administrative în cadrul acestor asociații reprezintă o încălcare a regimului incompatibilităților.

Președintele de instanță de la Vâlcea, în centrul dezbaterii juridice

În spatele acestei hotărâri de principiu se află un nume cunoscut în sistemul judiciar. Conform informațiilor oferite de „Lumea Justiției”, cel care a solicitat lămurirea situației este judecătorul Mugurel-Adrian Gheorghiță de la Tribunalul Vâlcea, magistrat cu o experiență vastă, care a deținut în trecut și funcția de președinte al acestei instanțe. Acesta vizase calitatea de membru în organele de conducere ale Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Vâlcea. Judecătorul Gheorghiță nu este la prima sa interacțiune cu teme juridice complexe, el fiind recunoscut pentru sesizarea Curții Constituționale în 2023 pe marginea unor aspecte sensibile privind prescripția răspunderii penale.

Minuta CSM: Statutul asociațiilor dictează interdicția pentru magistrați

Concluzia Comisiei nr. 1 a fost categorică și nu lasă loc de interpretări ambigue. În minuta ședinței s-a consemnat explicit: „Comisia a apreciat că există incompatibilitate între funcția de judecător și calitatea de membru în organele de conducere ale Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vâlcea, având în vedere atribuțiile acestora stabilite prin statutul asociației”. Prin acest răspuns, CSM reconfirmă regimul sever al restricțiilor aplicabile magistraților, menite să prevină orice formă de vulnerabilitate sau de amestec al intereselor private cu actul de justiție, chiar și în domenii aparent inofensive, precum sportul sau pasiunile cinegetice. (Irinel I.).