În timp ce unii muncesc o viață întreagă pentru a pune un ban deoparte, „regizorii” de carton ai metodei „Vishing” s-au gândit că e mai simplu să facă teatru la telefon. Doar că, de data aceasta, piesa lor s-a jucat cu casa închisă… direct în arestul poliției, după o demonstrație de forță și profesionalism semnată de structurile de investigații din București.

„Directorii” de la colțul străzii și basmul cu „contul securizat”

Totul a început cu un scenariu demn de telenovelele ieftine, dar cu un impact psihologic devastator. O femeie de 75 de ani a fost victima aleasă de acești „profesioniști” ai manipulării care, după cum dezvăluie Sindicatul Europol, au pus în scenă o suită de apeluri menite să bage spaima în orice om de bună-credință. Mai întâi, un „angajat al băncii” a sunat-o cu o voce gravă și oficială, anunțând-o că cineva, un personaj misterios și malefic, încearcă să îi contracteze un credit pe nume.

Dar stați, că circul nu s-a oprit aici! Pentru ca minciuna să aibă și „ștampilă de stat”, a intrat în scenă al doilea actor, care s-a prezentat drept reprezentantul unei instituții guvernamentale. Mesajul? „Protejați-vă banii, doamnă, statul e aici să vă salveze!”. Presiunea psihologică a fost atât de mare încât femeia, convinsă că participă la o „operațiune secretă” de salvare a economiilor, a scos din bancă suma de 50.000 de lei. Planul escrocilor era simplu: victima urma să predea plicul unui „curier” care, chipurile, depunea banii într-un „cont securizat”. Singura problemă? „Contul” era, de fapt, buzunarul larg al unor paraziți sociali.

50.000 de motive să plângi în duba Poliției

Din nefericire pentru acești „antrenori de credite”, planul lor s-a izbit frontal de realitatea dură a cătușelor. Sesizați de victimă, care a avut prezența de spirit necesară într-un moment critic, polițiștii din Capitală au trecut la treabă. Nu cu vorbe, ci cu fapte. Au înțeles instantaneu mecanismul infracțional și au pregătit „scena” pentru actul final: flagrantul.

În momentul în care escrocii au întins mâna cu nerușinare după plicul ce conținea cei 50.000 de lei, „curierii” au primit o surpriză pe care nu o vor uita prea curând. În loc de bancnote foșnitoare, au simțit pe încheieturi metalul rece al cătușelor. Polițiștii i-au imobilizat fulgerător, iar cercetările nu s-au oprit la simplii pioni; a fost identificat rapid și un al treilea membru al grupării, demonstrând că rețeaua lor era la fel de șubredă ca și moralitatea lor.

Când Secția 22 și Sectorul 6 le strică „afacerea” infractorilor de tastatură

Acest succes răsunător, semnalat cu mândrie de Sindicatul Europol, nu a fost o întâmplare, ci rezultatul unei colaborări de manual între polițiștii din cadrul Secției 22 Poliție, Serviciului de Investigații Criminale (SIC) al Sectorului 6 și experții de la Serviciul de Investigare a Infracțiunilor Informatice.

Acești profesioniști au demonstrat că, indiferent cât de creativi se cred infractorii în spatele telefoanelor, legea are brațul mai lung și mintea mai ascuțită. Întreaga sumă de 50.000 de lei a fost recuperată, iar gruparea care profita de vulnerabilitatea persoanelor în vârstă a fost scoasă din circuitul „afacerilor” de stradă.

Este un semnal clar: în București, cine încearcă să fure munca de o viață a bătrânilor, riscă să își petreacă restul zilelor explicându-le colegilor de celulă cum e cu „conturile securizate”. Felicitări colegilor pentru reacția rapidă și pentru că au arătat, încă o dată, că uniforma de polițist vine la pachet cu o doză letală de eficiență pentru infractori! (Irinel I.).

Justiția română și mediul academic par să fi inventat mașina timpului și a perpetuum mobile-ului: nimeni nu pleacă, toți se transformă și se rearanjează pe scaune mai confortabile. Recent, s-a mai bifat o „reorganizare” de zile mari în cadrul Asociației Române de Științe Penale (ARSP), unde personajele cu greutate din sistem și-au mai tras câteva rânduri de funcții pe sub robă, într-un spectacol al auto-promovării care ar lăsa orice muritor de rând cu amețeală.

Udroiu și Domocoș: Din boxa judecății, direct în fotoliile de catifea ale ARSP

Când credeai că un fost judecător se retrage la o binemeritată odihnă sau la o practică discretă de avocatură, surpriza vine de la publicația Lumea Justiției, care ne arată că „foștii” nu devin niciodată „uitați”. Mihail Udroiu, fost judecător și actual avocat, a fost „cooptat” – termen elegant pentru a spune că și-a mai găsit un loc de cinste – în funcția de Secretar General al ARSP.

Dar stați, că nu e singur în acest pelerinaj al titlurilor! Carmen-Adriana Domocoș, fosta șefă a Tribunalului Bihor, a decis că vicepreședinția asociației îi vine ca o mănușă, ocupându-se de acum de „relații publice și internaționale”. Probabil că experiența de la tribunal o va ajuta să explice lumii întregi cum se pot recicla funcțiile între prieteni, fără să bată la ochi.

Triunghiul de aur de la Oradea și „Zeița” de la Contabilitate

Nici Oradea nu stă rău la capitolul export de „genii” juridice. Decanul Facultății de Drept, Cristian-Dumitru Miheș, a fost și el infiltrat în conducere, demonstrând că unde-i lege (penală), e și loc de o funcție în plus. Întregul tablou este vegheat de „aristocrația” eternă a dreptului: Ovidiu-Vasile Predescu tronează ca Președinte de onoare, în timp ce Nicolae Grofu exercită funcția de Președinte executiv.

Și pentru ca tabloul să fie complet „academic”, Prim-vicepreședinte este nimeni altul decât Tudorel Toader. Da, ați citit bine! Omul care a redefinit concepte juridice întregi stă la dreapta puterii în ARSP, asigurându-se că „știința” se face ca la carte – cartea lor de vizită, desigur.

Armata de „Vipi” și Cenzorii: Un Consiliu Director mai mare decât o primărie de comună

Dacă v-ați fi imaginat că o asociație se conduce cu doi-trei oameni, vă înșelați amarnic. Setea de funcții este atât de mare încât Consiliul Director al ARSP a fost „extins” chirurgical, de la 15 la 18 membri. Că doar e loc pentru toată lumea sub soarele dreptului penal!

Departamentele sunt împărțite cu o precizie de ceasornic elvețian: Petre Buneci se ocupă de organizare, Adrian-Mihai Hotca de știință (că tot e „științifică” asociația), iar Vasile Drăghici îi suflă în ceafă lui Udroiu din postura de Secretar General Adjunct. Banii – acea resursă vulgară, dar necesară – sunt lăsați pe mâna expertei Simona Mihaela Andrei, care ocupă funcția de Trezorier și face parte, evident, din Biroul Consiliului Director.

Nume grele, titluri lungi și o listă de membri care nu se mai termină

Pentru ca niciun orgoliu să nu fie rănit, lista membrilor Consiliului Director pare desprinsă dintr-un anuar de onoare: Alexandru Boroi, Norel-Laurențiu Neagu, Elena-Ana Iancu, Nicoleta Hegheș, Ion Craiovan, Elena-Giorgiana Simionescu, Bogdan Buneci și Vlad-Alexandru Voicescu. Toți acești „doctori” și „conferențiari” veghează la bunul mers al științei penale, în timp ce Comisia de cenzori, formată din Petrică Anton, Alexandra Bazon și Bianca-Denisa Grigorie, stă cu ochii pe cifre.

În concluzie, ARSP s-a transformat într-o veritabilă fortăreață a titlurilor, unde „promovarea” este cuvântul de ordine, iar „rotația cadrelor” este sport național. Rămâne de văzut dacă dincolo de aceste numiri pompoase, știința penală va progresa sau dacă asociația va rămâne doar un club exclusivist unde „greii” își dau diplome unii altora, sub privirile admirative ale unei audiențe care încă mai crede că funcția face pe om, și nu invers. (Irinel I.).