Anchete
Strategia PSD 2040, noua Constitutie a Partidului-Stat? – Comisarul de Prahova
Citeste toate textele scrise de Raluca Alexandrescu pentru Ziare.com
In acelasi spirit poate fi inclusa si Strategia 2040 propusa de guvern la inceputul saptamanii, o etalare consistenta a reflexelor autoritariste si a proiectelor de restauratie pe termen lung concepute in laboratoarele ideologice ale PSD.
Prima reactie e evident paralela rapida cu „Programul directiva al Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Roman cu privire la dezvoltarea economico-sociala a Romaniei in cincinalul 1991-1995 si orientarile de perspectiva pana in anii 2000-2010„, aparut la finele anului 1989.
Dar – se va spune – ce anume din Strategia PSD evoca un asemenea precedent? Continuitatea, durata lunga, predictibilitatea sunt virtuti ale oricarui regim politic responsabil. Nu se reproseaza guvernarii actuale si celor precedente, in buna parte, exact lipsa continuitatii in proiecte, absenta unui cadru predictibil, atat pentru politicile publice cat si pentru mediul economic ori politic? Lipsa de consecventa si coerenta nu sunt oare simptomele unei guvernari incompetente? Si chiar daca strategia nu intruneste neaparat consensul (desi acesta este unul din obiectivele ei fundamentale), e totusi cale lunga pana la valul de proteste generate de punerea ei in circulatie in spatiul public. Ce e atat de gresit, fundamental, structural, in propunerea principalului partid de guvernamant?
Mai mult decat atat, pornind de la premisa ca ideea in sine e absurda, ori ridicola, de ce ar mai fi ea un motiv de preocupare? Ce mai conteaza o strategie aruncata in oceanul de proiecte, strategii pe termen mediu si lung pentru tara, pentru Romania? se intreba si presedintele Klaus Iohannis luni seara; si doar Administratia prezidentiala stie cate ceva despre cum se pot anunta cu surle si trambite strategii fara nicio finalitate vizibila (vezi Romania educata).
La toate aceste obiectii se pot formula mai multe tipuri de raspunsuri convergente: desi Strategia PSD 2040 (douazeci patruzeci) raspunde formal criteriilor de continuitate si predictibilitate, ea propune umplerea acestor concepte plurivalente cu un continut antidemocratic structural, ceea ce trebuie nu numai sa ingrijoreze, dar si sa trezeasca reactiile vehemente ale opozitiei parlamentare (USR si PNL s-au pronuntat deja) si ale societatii civile.
Natura antidemocratica a initiativei este vizibila in chiar forma ei: regimurile democratice functioneaza pe baza reprezentarii, asadar a alegerilor. Sa pretinzi ca legiferezi in avans asupra obiectivelor guvernarilor din urmatoarele cinci legislaturi (cat inseamna urmatorii 20 de ani) arata distanta tot mai consistenta dintre obiectivele partidului-stat PSD si obiectivele unei Romanii democratice. Cu atat mai mult cu cat efortul de legiferare ar avea ca obiectiv final atingerea „consensului national” (in cea mai pura traditie iliescista a anilor ’90, cand actualul presedinte de onoare al PSD chema minerii la Bucuresti tot in numele consensului).
Exista un singur text legal indreptatit in democratii sa garanteze drepturi si sa fixeze obligatii pe termen lung: Constitutia. Or, de existenta ei PSD trebuie ca stie, de vreme ce ameninta de atata vreme sa o modifice, cu pretul invrajbirii unor categorii intregi de populatie, la articolul 48, alineatul 1.
Ce propune asadar PSD-ul, in mod evident constient de existenta prealabila a unei Constitutii a Romaniei, printr-o lege care sa arvuneasca programele de guvernare din viitoarele cinci legislaturi? Sa fie cumva Constitutia Statului Paralel? Sa fi ajuns partidul majoritar al coalitiei la concluzia ca, decat sa se lupte cu minoritatile de tot felul, cu opozitia, cu manifestantii, mai bine sa treaca, asa cum ii sta in obicei, pe usa din dos, o mini-constitutie alternativa, pentru bunul plac al unei oligarhii din ce in ce mai sigure pe institutii si mecanisme guvernamentale?
Etapele elaborarii textului in cauza indica o consultare nationala sub bagheta atenta si competenta a presedintelui Camerei Deputatilor. Presedintele PSD va asuma si conducerea unei Comisii intitulate „Romania 2040” si va desemna in componenta sa reprezentanti ai diferitelor institutii: Guvern, Presedintie, Parlament, Academie, „personalitati ale stiintei”, reprezentanti ai „mediului academic si universitar”. Viitorul Romaniei ar fi asadar decis, in aceasta viziune, de actualul presedinte al Camerei Deputatilor (si presedinte al partidului majoritar), care ar numi o Comisie si apoi s-ar ocupa de organizarea si coordonarea lucrarilor acesteia, punand probabil la contributie „conceptia sa creatoare si revolutionara” (am citat din documentul anterior, cel din 1989, dar sintagmele sunt perfect intersanjabile). Democratie in toata splendoarea ei.
Dupa incheierea lucrarilor, se presupune ca tara va fi pusa definitiv pe sine. Din trei in trei ani, comisia se va reuni pentru reglajul fin, dar liniile mari ale guvernarii vor fi fost trasate, iar regimul politic, ferit de periculoasa instabilitate a unor Programe de guvernare votate de Parlamentele alese la fiecare ciclu electoral de patru ani. Ele ar urma probabil sa primeasca increderea parlamentarilor numai prin asumarea implicita a Strategiei Dragnea, devenita un soi de a doua Constitutie.
Continuitatea, predictibilitatea sunt concepte versatile, ca multe altele in teoria politica. Ele pot defini in egala masura trasaturi ale regimurilor autoritare si democratice. De natura guvernarii (democratica sau autoritarista) depinde continutul pe care aceste concepte il vor capata. Cu alte cuvinte, nu orice text sau strategie care flutura „continuitatea” si „consensul” sunt si democratice. Cu atat mai mult daca ies din laboratoarele unui partid care a decis deocamdata ca cea mai buna guvernare e aceea a vorbelor desarte, a agresivitatii, a abuzului, a agresiunii de toate felurile, in fata unui public ametit de proiecte niciodata duse la bun sfarsit, de incompetenta fudula, de taieri de salarii prezentate drept mariri, de gropi, mizerie, de violenta in spatiul public, de licitatii anulate, de spitale fara medicamente si doctori, de universitati fara bani, de politici publice aberante.
Un partid incapabil sa gestioneze prezentul si cu grave lacune in relatia sa cu trecutul doreste acum sa jongleze autoritarist cu viitorul, propunand crearea unei cripto-constitutii marca PSD.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Vi-l mai amintiti pe procurorul DNA Camelus Paduraru, despre care avocatii spuneau ca este cel mai enervant procuror de sedinta?

Ei bine, dupa pensionare, fostul procuror a ajuns fix avocat., dezvaluie Lumea Justritiei.
Aflam asta de pe pagina de Facebook a lui Camelus Paduraru!
Si tot de acolo aflam ca acelasi Camelus se crede Cicero, sau ar vrea sa fie precum Cicero. In acest sens, daca va uitati la linkul paginii de Facebook a lui Camelus, veti observa ca numele acestuia este “cicero.filosof” (vezi facsimil). Te doare capul, nu altceva! In plus, va rugam sa mai remarcati ca fostul procuror si-a pus diacritica doar la numele de familie, nu si la prenume. Probabil ca s-a gandit ca astfel va suna latineste. Oricum: situatia nu e grava, daca ne gandim ca altii se cred Napoleon (ca tot ruleaza zilele astea filmul in cinematografe). (Irinel I.).
Altfel, va dati seama ce mandrie trebuie sa fie pe avocati la gandul ca sunt colegi cu unul care a pledat in instanta pentru condamnarea unor oameni trimisi nevinovati in judecata de DNA? (Irinel I.).
Anchete
Inalta Curte va judeca, in 7 decembrie 2023, cererea lui Chereches de stramutare a dosarului in care a fost condamnat deja de Curtea de Apel Cluj

Primarul din Baia Mare, Catalin Chereches, are saptamana viitoare o sansa de a scapa de condamnarea de 5 ani inchisoare cu executare pentru luare de mita primita in urma cu cateva zile la Curtea de Apel Cluj, dezvaluie Lumea Justitiei. Inalta Curte va judeca, in 7 decembrie 2023, cererea lui Chereches de stramutare a dosarului in care a fost condamnat deja de Curtea de Apel Cluj, stramutare intemeiata pe motiv ca una dintre judecatoarele care l-au condamnat – Georgiana Rodica Farcas-Hingan – se afla in stare de incompatibilitate, dupa ce a facut denunt impotriva soacrei primarului, deci era in vadita relatie de dusamanie cu acesta. E drept judecatoarea Farcas-Hingan a formulat declaratie de abtinere, insa aceasta a fost una la misto, fiind respinsa de colegii sai de la Curtea de Apel Cluj.
Revenind la cererea de stramutare depusa de Chereches, inregistrata inainte de pronuntarea deciziei definitive, aceasta va fi judecata chiar daca hotararea de condamnare a fost pronuntata, o eventuala admitere a ei avand un impact major: decizia de condamnare va fi desfiintata, conform art. 74 alin. 5 din Codul de procedura penala, iar dosarul in care a fost condamnat de va rejudeca, din faza apelului. In ceea ce priveste completul la care a picat Catalin Chereches si care va decide asupra cererii de stramutare, el este format din judecatoarele Oana Burnel, Simona Cirnaru si Rodica Aida Popa (foto). Daca are sau nu primarul vreo sansa, va lasam pe dvs sa trageti concluzia.
Totusi, trebuie sa spune ca o asemenea cerere de stramutare ar trebui admisa de pe scaun, din punctul nostru de vedere. Asta intrucat este inadmisibil ca un inculpat, oricare ar fi el, sa fie judecat de o judecatoare ce a facut denunt impotriva unui membru al familiei respectivului inculpat. Nu exista nici cea mai mica aparenta de impartialitate, iar intreaga solutie este vulnerabilizata tocmai din cauza pastrarii Georgianei Rodica Farcas-Hingan in complet, existand asadar o legitima suspiciune privind incalcarea dreptului la un proces echitabil. Altfel, povestea ca primarul Chereches ar fi premeditat cazul cu soacra sa care ar fi incercat mituirea judecatoarei Farcas-Hingan pentru a o face pe aceasta incompatibila, obtinand in acest mod o reluare a judecatii apelului pentru a intra in prescriptie este doar o poveste, in conditiile in care fapta de luare de mita se prescria abia in primavara anului vitor, deci era timp pentru finalizarea dosarului intr-o eventuala rejudecare a apelului. (Irinel I.).
Anchete
Gabriela Scutea este acum Inalt Consilier UE pe probleme de justitie si procuratura pentru Republica Moldova

Plecata din sistem in urma cu cateva luni, desigur cu o pensie consistenta, semnatara nelegalului Protocol PICCJ-SRI (care a stat la baza constituirii echipelor mixte dintre procurori si ofiteri SRI) a ajuns Inalt Consilier al UE, dezvaluie Lumea Justitiei. Ne referim la Gabriela Scutea (foto), fost Procuror General al Romaniei si fosta mana dreapta a Laurei Kovesi. Gabriela Scutea este acum Inalt Consilier UE pe probleme de justitie si procuratura pentru Republica Moldova. Scutea isi desfasoara activitatea in cadrul unui proiect finantat de Uniunea Europeana, al carui obiectiv este de sprijinire a autoritatilor de la Chisinau in implementarea agendei de reforma, in cadrul procesului de aderare la UE. Va dati seama ce reforma va face Scutea. Saracii moldoveni…(Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zile
Mai poti sa respecti un grad de chestor, cand vezi ca un necunoscut e facut chestor, la 34 ani?
-
Exclusivacum 2 zile
Cel mai mare secret al Mafiei din adevarata „mafie a gunoaielor din Prahova” va fi deconspirat, luni, 04.12.2023, orele 13.00/Politisti corupti cu functie de conducere din MAI si I.P.J. Prahova – complici la santajele gruparii de criminalitate economico-financiar organizata pe care o acopera in acest judet/DOCUMENTE SI INREGISTRARI AUDIO – IN EXCXLUSIVITATE
-
Exclusivacum 12 ore
SANTAJELE MAFIEI CU AUTORITATI ale statului roman/Grupul de crima financiar – organizata locala cu sprijinul politistilor corupti si cu sprijinul parchetelor si instantelor/Documente si inregistrari audio, in exclusivitate/Azi, orele 13.00
-
Exclusivacum 2 ore
Reeditarea mafiei lui „Portocala”/Noi detalii despre actuala mafie a procurorului ”Portocală” ies la iveală!(I)
-
Administratieacum 2 zile
Serviciile au folosit partidul ca pe un prezervativ de unică folosință
-
Exclusivacum 2 zile
Nici în 2023, cei care conduc MAI nu au fost capabili să creeze un sistem de recrutare la județul de înscriere/Incompetența a ucis un polițist la Constanța
-
Ancheteacum 2 zile
Inalta Curte va judeca, in 7 decembrie 2023, cererea lui Chereches de stramutare a dosarului in care a fost condamnat deja de Curtea de Apel Cluj
-
Actualitateacum 5 zile
Caracteristicile cheie ale frigiderelor destinate camerelor de hotel