Anchete
Strategia PSD 2040, noua Constitutie a Partidului-Stat? – Comisarul de Prahova
Citeste toate textele scrise de Raluca Alexandrescu pentru Ziare.com
In acelasi spirit poate fi inclusa si Strategia 2040 propusa de guvern la inceputul saptamanii, o etalare consistenta a reflexelor autoritariste si a proiectelor de restauratie pe termen lung concepute in laboratoarele ideologice ale PSD.
Prima reactie e evident paralela rapida cu „Programul directiva al Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Roman cu privire la dezvoltarea economico-sociala a Romaniei in cincinalul 1991-1995 si orientarile de perspectiva pana in anii 2000-2010„, aparut la finele anului 1989.
Dar – se va spune – ce anume din Strategia PSD evoca un asemenea precedent? Continuitatea, durata lunga, predictibilitatea sunt virtuti ale oricarui regim politic responsabil. Nu se reproseaza guvernarii actuale si celor precedente, in buna parte, exact lipsa continuitatii in proiecte, absenta unui cadru predictibil, atat pentru politicile publice cat si pentru mediul economic ori politic? Lipsa de consecventa si coerenta nu sunt oare simptomele unei guvernari incompetente? Si chiar daca strategia nu intruneste neaparat consensul (desi acesta este unul din obiectivele ei fundamentale), e totusi cale lunga pana la valul de proteste generate de punerea ei in circulatie in spatiul public. Ce e atat de gresit, fundamental, structural, in propunerea principalului partid de guvernamant?
Mai mult decat atat, pornind de la premisa ca ideea in sine e absurda, ori ridicola, de ce ar mai fi ea un motiv de preocupare? Ce mai conteaza o strategie aruncata in oceanul de proiecte, strategii pe termen mediu si lung pentru tara, pentru Romania? se intreba si presedintele Klaus Iohannis luni seara; si doar Administratia prezidentiala stie cate ceva despre cum se pot anunta cu surle si trambite strategii fara nicio finalitate vizibila (vezi Romania educata).
La toate aceste obiectii se pot formula mai multe tipuri de raspunsuri convergente: desi Strategia PSD 2040 (douazeci patruzeci) raspunde formal criteriilor de continuitate si predictibilitate, ea propune umplerea acestor concepte plurivalente cu un continut antidemocratic structural, ceea ce trebuie nu numai sa ingrijoreze, dar si sa trezeasca reactiile vehemente ale opozitiei parlamentare (USR si PNL s-au pronuntat deja) si ale societatii civile.
Natura antidemocratica a initiativei este vizibila in chiar forma ei: regimurile democratice functioneaza pe baza reprezentarii, asadar a alegerilor. Sa pretinzi ca legiferezi in avans asupra obiectivelor guvernarilor din urmatoarele cinci legislaturi (cat inseamna urmatorii 20 de ani) arata distanta tot mai consistenta dintre obiectivele partidului-stat PSD si obiectivele unei Romanii democratice. Cu atat mai mult cu cat efortul de legiferare ar avea ca obiectiv final atingerea „consensului national” (in cea mai pura traditie iliescista a anilor ’90, cand actualul presedinte de onoare al PSD chema minerii la Bucuresti tot in numele consensului).
Exista un singur text legal indreptatit in democratii sa garanteze drepturi si sa fixeze obligatii pe termen lung: Constitutia. Or, de existenta ei PSD trebuie ca stie, de vreme ce ameninta de atata vreme sa o modifice, cu pretul invrajbirii unor categorii intregi de populatie, la articolul 48, alineatul 1.
Ce propune asadar PSD-ul, in mod evident constient de existenta prealabila a unei Constitutii a Romaniei, printr-o lege care sa arvuneasca programele de guvernare din viitoarele cinci legislaturi? Sa fie cumva Constitutia Statului Paralel? Sa fi ajuns partidul majoritar al coalitiei la concluzia ca, decat sa se lupte cu minoritatile de tot felul, cu opozitia, cu manifestantii, mai bine sa treaca, asa cum ii sta in obicei, pe usa din dos, o mini-constitutie alternativa, pentru bunul plac al unei oligarhii din ce in ce mai sigure pe institutii si mecanisme guvernamentale?
Etapele elaborarii textului in cauza indica o consultare nationala sub bagheta atenta si competenta a presedintelui Camerei Deputatilor. Presedintele PSD va asuma si conducerea unei Comisii intitulate „Romania 2040” si va desemna in componenta sa reprezentanti ai diferitelor institutii: Guvern, Presedintie, Parlament, Academie, „personalitati ale stiintei”, reprezentanti ai „mediului academic si universitar”. Viitorul Romaniei ar fi asadar decis, in aceasta viziune, de actualul presedinte al Camerei Deputatilor (si presedinte al partidului majoritar), care ar numi o Comisie si apoi s-ar ocupa de organizarea si coordonarea lucrarilor acesteia, punand probabil la contributie „conceptia sa creatoare si revolutionara” (am citat din documentul anterior, cel din 1989, dar sintagmele sunt perfect intersanjabile). Democratie in toata splendoarea ei.
Dupa incheierea lucrarilor, se presupune ca tara va fi pusa definitiv pe sine. Din trei in trei ani, comisia se va reuni pentru reglajul fin, dar liniile mari ale guvernarii vor fi fost trasate, iar regimul politic, ferit de periculoasa instabilitate a unor Programe de guvernare votate de Parlamentele alese la fiecare ciclu electoral de patru ani. Ele ar urma probabil sa primeasca increderea parlamentarilor numai prin asumarea implicita a Strategiei Dragnea, devenita un soi de a doua Constitutie.
Continuitatea, predictibilitatea sunt concepte versatile, ca multe altele in teoria politica. Ele pot defini in egala masura trasaturi ale regimurilor autoritare si democratice. De natura guvernarii (democratica sau autoritarista) depinde continutul pe care aceste concepte il vor capata. Cu alte cuvinte, nu orice text sau strategie care flutura „continuitatea” si „consensul” sunt si democratice. Cu atat mai mult daca ies din laboratoarele unui partid care a decis deocamdata ca cea mai buna guvernare e aceea a vorbelor desarte, a agresivitatii, a abuzului, a agresiunii de toate felurile, in fata unui public ametit de proiecte niciodata duse la bun sfarsit, de incompetenta fudula, de taieri de salarii prezentate drept mariri, de gropi, mizerie, de violenta in spatiul public, de licitatii anulate, de spitale fara medicamente si doctori, de universitati fara bani, de politici publice aberante.
Un partid incapabil sa gestioneze prezentul si cu grave lacune in relatia sa cu trecutul doreste acum sa jongleze autoritarist cu viitorul, propunand crearea unei cripto-constitutii marca PSD.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Concurs pentru formarea personalului Ministerului Afacerilor Interne în 2025.Oportunități de formare la instituții de invățământ

Oportunități de formare la instituții de invățământ
Peste 250 de locuri pentru formarea personalului Ministerului Afacerilor Interne vor fi disponibile la instituțiile de învățământ ale Ministerului Apărării Naționale și la Academia Națională de Informații “Mihai Viteazul”, în sesiunea din perioada iunie-august 2025. Dintre acestea, 138 de locuri sunt destinate învățământului superior (ofițeri), structurate astfel:
- Universitatea Națională de Apărare „Carol I” București: 16 locuri
- Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu: 15 locuri
- Academia Tehnică Militară „Ferdinand I”: 53 locuri
- Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov: 11 locuri
- Academia Navală „Mircea cel Bătrân” Constanța: 9 locuri
- Institutul Medico-Militar: 10 locuri
- Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” București: 24 locuri
Forma de invățământ postliceal
Candidații au posibilitatea de a opta și pentru forma de învățământ postliceal (maistrii militari), cu următoarele locuri disponibile:
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri a Forțelor Terestre „Basarab I” Pitești: 16 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică Sibiu: 14 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri a Forțelor Aeriene „Traian Vuia” Boboc: 17 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari a Forțelor Navale „Amiral Ion Murgescu” Constanța: 39 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri de Logistică „Gheorghe Lazăr”: 9 locuri
Vor fi disponibile și 18 locuri pentru forma de învățământ postliceal (subofițeri):
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri a Forțelor Terestre „Basarab I” Pitești: 3 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică Sibiu: 3 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri a Forțelor Aeriene „Traian Vuia” Boboc: 2 locuri
- Școala Militară de Maiştri Militari și Subofițeri de Logistică „Gheorghe Lazăr”: 10 locuri
Procedura de inscriere și evaluare
În această sesiune, vor fi disponibile și 3 locuri pentru cursul de formare a subofițerilor, organizat la nivelul Centrului de Instruire pentru Muzici Militare. Cererile de înscriere pot fi descărcate de pe site-ul oficial al MAI – www.mai.gov.ro, completate de către candidați și transmise în format electronic la adresa unității de recrutare până la data de 18 mai 2025.
Evaluarea psihologică și examinarea medicală vor fi realizate conform programărilor stabilite de unitățile specializate. Transmiterea dosarelor candidaților declarați apt psihologic și medical trebuie să se efectueze până la data de 16 iunie 2025. Proba de evaluare a performanței fizice se va susține la Academia de Poliție “Al. I. Cuza”, în perioada 21-25 iunie 2025.
Ulterior, candidații Ministerului Afacerilor Interne pentru instituțiile de învățământ ale Ministerului Apărării Naționale și ale Academiei Naționale de Informații vor continua procedura de admitere conform graficelor stabilite.
Anchete
Prevederile legii nr. 223/2015 privind pensionarea polițiștilor: Modificări și detalii esențiale
Anchete
Descoperiri semnificative ale Poliției de Frontieră în lupta împotriva traficului internațional cu autoturisme furate
-
Exclusivacum 4 zile
Justiția sub atac: Inculpatul pseudo-jurnalist spagar si santajist Stavri Cătălin, în centrul unei controverse legate de abuzurile procurorilor
-
Exclusivacum 3 zile
Faraonul Volosevici: O comedie administrativă în Parcul Industrial Ploiesti
-
Exclusivacum 3 zile
ROF-ul ANP: O capodoperă birocratică fără substanță
-
Exclusivacum 2 zile
Schimbarea programului de lucru în Poliția Română va crește costurile și va complica serviciul polițienesc
-
Exclusivacum 2 zile
Modul controversat de a „plimba” deșeurile: Genesis Biotech Filipestii de Padure sub lupa
-
Featuredacum 4 zile
Tensiuni în jurul Președintelui Curții Constituționale: Marian Enache și dosarul securității
-
Exclusivacum 3 zile
Critici dure la adresa IGPR: interpretarea distorsionată a Ordinului S/108/2011
-
Administratieacum o zi
Performanțe remarcabile: Întoarcerea echipei Eastern Foxes de la Campionatul Mondial