Anchete
Pe cine va trada Tudorel Toader? – Comisarul de Prahova
Asa a fost si marti seara, cand Mihai Gadea se chinuia sa obtina de la Tudorel Toader certitudinea demiterii dnei Kovesi. Iar pentru ministrul Justitiei e foarte simplu ca atunci cand are in fata un „afon” in materie, sa il joace ca pe un soricel, lasandu-i impresia ca ii spune savantalcurile ultime si, de fapt, ii ambaleaza in poleiala de cuvinte pretioase cele mai mari banalitati si generalitati.
Singurul lucru interesant in numita emisiune a fost refuzul lui Tudorel Toader de a face public continutul sesizarii sau macar temeiurile in fapt si in drept pe care se intemeiaza ea. Ceea ce mi se pare foarte greu de inteles.
O sa-mi spuneti ca nu vrea ca adversarul sa ii cunoasca strategia. Sesizarea este insa adusa la cunostinta partilor. Pana pe 3 mai, toate institutiile interesate trebuie sa formuleze puncte de vedere pe marginea ei. Deci secretul e numai fata de opinia publica.
Se teme ca odata detaliile cunoscute, se vor gasi binevoitori sa dea idei aparatului prezidential, e drept adesea nu foarte inspirat? Dl Toader are un dispret suveran si absolut deloc mascat pentru orice opinie care nu ii apartine. Omul e suficient: „Rationamentele si argumentele de ordin constitutional le cunosc constitutionalistii. Eu nu incerc sa conving pe X sau pe Y, pentru ca nu ii cunsc nivelul de intelegere, nu ii cunosc nivelul pana la care trebuie aduse argumente pentru a-l convinge”.
Asa ca mi-e imposibil sa cred ca dupa ce a elaborat o sesizare in care crede 100%, si-ar pune problema ca niste neica nimeni din tribune ar putea sa-l incurce.
Si atunci? Surse din zona judiciara spun ca la CCR au fost niste hohote de ras cand au vazut sesizarea, care ar fi o poveste de adormit copiii. Nimeni nu spune ca la CCR nu pot fi admise si asemenea sesizari. In ultima vreme, am vazut ca CCR isi permite orice, sa fie legiuitor pozitiv, sa dea ordine Parlamentului in decizii de respingere, sa se autosesizeze si multe altele. Asadar simplul fapt ca au ras cu pofta cand au citit sesizarea dlui Toader nu inseamna ca o vor respinge. Dar au ras cu pofta.
Si eu cred ca dl Toader, adesea vizitator al fostilor colegi la ceas de seara, cand e mai putina lume pe acolo, stie bine reactia pentru ca stie bine ca nu e niciun conflict constitutional pe tema revocarii.
Si atunci de ce a facut-o? Ca sa-si pastreze functia, mi se pare evident. Dar vrea sa si castige la CCR? Lasand la o parte orgoliul profesional, nu stiu ce sa zic, pentru ca miza acestui joc depaseste cu mult si persoana dnei Kovesi, chiar si persoana lui Klaus Iohannis si duce pana la cei doi rivali tot mai evidenti ai momentului: Dragnea si Tariceanu.
Este clar ca decizia CCR, dupa cum spune dl Toader, sub privirile aburite ale lui Mihai Gadea, va avea efecte juridice. Pentru viitor, ca orice decizie CCR. Adica, dupa cum anticipa si Eugen Nicolicea, Curtea va da o dezlegare privind aceasta atributie a presedintelui. CCR ar urma sa decida nu atat ce va fi cu dna Kovesi intrata atunci in ultimul an de mandat, cat cine va avea in mana de atunci inainte cheia revocarii procurorilor sefi.
Daca acela ar fi ministrul, parte dintr-un guvern politic, este clar ca procurorii vor intra sub cizma politica. Si orice procuror sef va fi constient ca poate fi schimbat de ministru daca seful de partid sau de guvern al acestuia sau vreun alt lider al puterii devine suspect.
Sau daca ramane o procedura partajata in care nicinul dintre cei doi actori, fiecare la cate un capat al procedurii, nu poate castiga fara celalalt. Nici decizie fara propunere, nici propunere cu veto peste decizie.
Daca transaltam politic situatia suna cam asa: Calin Popescu Tariceanu spera sa devina presedintele Romaniei, de aici si tensiunile cu Liviu Dragnea. De aceea nu cred ca este prea fericit cu jumulirea functiei. CPT vrea sa distruga codurile penale, vrea sa slabeasca statutul magistratilor, dar nu vad de ce ar vrea sa diminueze prerogativele functiei la care viseaza.
In schimb, Liviu Dragnea stie, probabil, ca nu are nicio sansa sa devina presedintele Romaniei. I-o fi explicat, ma gandesc, prietenul Pieleanu, ca este cu mult prea jos in sondaje si titularul unei cu mult prea mari adversitati pentru a putea castiga prezidentialele. De sperat a sperat si Elena Udrea, cu putirinta a stat mai prost.
Deci interesul sau ar fi o functie prezidentiala cat mai slaba, pentru ca puterea sa fie concentrata in zona guvernamentala pe care spera probabil sa o controleze pe veci. Iluzia eternizarii puterii este una dintre bolile celor care o detin prea autoritar si prea mult timp.
Liviu Dragnea stie ca pentru el si PSD, Calin Popescu Tariceanu ar putea fi chiar mai periculos decat Klaus Iohannis, pentru ca CPT nu se va multumi cu cateva declaratii, o plimbare cu bicicleta si multe vacante. Fostul premier are un apetit pentru putere cu mult mai mare si de aceea, cu siguranta, isi va juca strans fiecare atributie.
Sa nu uitam ca Tudorel Toader este sustinut in guvern de ALDE, a fost trimis acolo de CPT. Functia lui depinde in primul rand de CPT.
Si atunci, ma intreb, pe cine va trada ministrul Justitiei? Pe Dragnea, ambaland un joc despre care stie ca va consolida in loc sa faca praf o prerogativa la care vizeaza dl Tariceanu? Sau pe Tariceanu, luptand din toate puterile pentru ca visul lui CPT sa fie tot ciobit?
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Reactivarea Secției pentru procurori în materie disciplinară: Dosare vechi și controverse în Justiție
Secția pentru procurori în materie disciplinară din Consiliul Superior al Magistraturii își va relua activitatea după vacanță pe 25 septembrie 2024, iar toate cele cinci dosare de pe ordinea de zi sunt vechi de cel puțin trei ani. Unul dintre aceste dosare are nu mai puțin de cinci ani, dezvăluie publicația Lumea Justiției.
Printre numele notabile de pe listă se numără Cristian Ardelean (de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor) și Bogdan Pirlog (șeful Parchetului Militar București), precum și fostul anchetator SIIJ Sorin Iasinovschi, care a părăsit magistratura prin demisie. Aprecierea negativă față de Iasinovschi provine din încercările fostului Procuror General Gabriela Scutea de a-l sancționa pentru aparițiile sale televizate legate de fraudarea alegerilor din 2020, incluzând criticile la adresa instalării Clotildei Armand la Primăria Sectorului 1.
Scutea i-a făcut lui Iasinovschi două plângeri disciplinare: una pentru o intervenție telefonică la România TV și alta pentru un interviu acordat jurnalistei Denise Rifai la Kanal D. Dosarul legat de intervenția telefonică a fost suspendat mai bine de doi ani și jumătate, așteptându-se soluționarea unor cauze în care judecătorii Cristi Vasilica Danilet și Dragoș Călin au cerut anularea mai multor ordine emise de șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru.
Este important de menționat că speța disciplinară actuală împotriva lui Sorin Iasinovschi este similară cu cea anterioară, în care Gabriela Scutea a avut un parcurs încurcat la Înalta Curte. Astfel, se poate aștepta ca fosta șefă a PICCJ să se confrunte cu dificultăți în a-și susține acuzațiile, fie la CSM, fie în recurs.
În ceea ce privește celelalte cazuri, publicația Lumea Justiției nu are emoții cu privire la modul în care „Brigada Nufărul” va gestiona plângerile depuse împotriva procurorilor-activiști Cristian Ardelean și Bogdan Pirlog. (Irinel I.).
Anchete
Consiliul Federației al FSANP: Problemele și Soluțiile în Sistemul Penitenciar Discutate în Jupiter
Biroul Executiv al Sindicatului SOLIDARITATEA a participat la Consiliul Federației al FSANP, desfășurat în localitatea Jupiter, județul Constanța. Agenda întâlnirii a inclus discuții esențiale cu privire la disfuncționalitățile sistemului penitenciar și identificarea de soluții pentru provocările cu care se confruntă polițiștii de penitenciare.
Participanți și Deschiderea Ședinței
La ședință, din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), au fost prezenți domnul comisar șef de poliție penitenciară Claudiu ROMÂNU, director general adjunct, și domnul comisar șef de poliție penitenciară Marian ILIE, director al Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar. În deschiderea ședinței, domnul ROMÂNU a apreciat transparența sindicatelor și a subliniat importanța dialogului social corect și cinstit.
Problemele Întâmpinate de Unitatile Penitenciare
Fiecare lider de sindicat a adus în discuție problemele specifice unităților pe care le reprezintă. Acestea au inclus aspecte legate de dosarul de incident, statul de organizare a funcțiilor, necesitatea de noi autovehicule, digitalizarea activităților operaționale, sporurile, supraaglomerarea spațiilor de cazare și gestionarea orelor suplimentare.
Soluții Identificate
Unul dintre subiectele dezbătute a fost îmbunătățirea gestionării dosarelor de incident, prin implementarea unei aplicații software care va facilita autocompletarea documentelor. În plus, s-a discutat despre organizarea de noi posturi în structurile penitenciare, cu un obiectiv de aproximativ 1600 de posturi, din care 450 pentru sectorul medical și administrativ.
Întrebările privind utilizarea eficientă a vehiculelor au fost abordate, s-au identificat doi producători pentru actualizarea parcului auto, iar estimările sugerează livrarea de autovehicule către unități în prima jumătate a anului 2025.
Digitalizarea activităților a fost un alt subiect de interes, cu propuneri de a face apelurile deținuților prin tablete și de a elimina registrele de intrare-ieșire în favoarea soluțiilor digitale.
Desigur, au fost discutate și aspectele legate de sporurile salariale, cum ar fi sporul de psihiatrie și sporul anticorupție, și nevoia de a analiza majorarea sumelor de decont pentru ochelari de vedere și servicii medicale.
Aspecte Controversate și Mobilizarea Sindicală
Domnul președinte Cosmin Dorobanțu a exprimat îngrijorări legate de supravegherea deținuților în activități de socializare, considerând că nu este normal ca polițiștii de penitenciare să îi supravegheze pe aceștia în timpul distracțiilor, pe cheltuiala Administrației Penitenciare.
În plus, s-a decis, în unanimitate, ca în cazul divergențelor între conducerile unităților penitenciare și organizațiile sindicale, liderii să se mobilizeze pentru pichetarea respectivelor unități, promovând astfel o strategie de protest și de avertizare a autorităților.
Această întâlnire a evidențiat nu doar provocările cu care se confruntă sistemul penitenciar românesc, ci și voința liderilor sindicali de a căuta soluții constructive și de a îmbunătăți condițiile de muncă pentru polițiștii de penitenciare. Dialogul deschis între sindicate și ANP rămâne esențial în contextul actual, în vederea promovării unei atmosfere de colaborare și respect mutual. (Irinel I.).
Anchete
Evelina-Mirela Oprina preia conducerea Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române
-
Exclusivacum 5 zile
Breșe de securitate și controverse în conducerea IPJ Prahova sub „#rezistul” Ginel Preda
-
Exclusivacum 22 de ore
White Tower: un dosar penal care bate pasul pe loc, în spatele căruia se ascund figuri „influente” din Ploiești
-
Exclusivacum 5 zile
Abuzuri la Judecătoria Vălenii de Munte: intrebări nerezolvate și tensiuni interne (IV)
-
Exclusivacum 22 de ore
Returo: sifonarea banilor românilor – o mafie a deșeurilor sub protecție, cu conexiuni la nivel inalt
-
Exclusivacum 2 zile
Abuzuri la Judecătoria Vălenii de Munte: Întrebări Nerezolvate și Tensiuni Interne (V)
-
Exclusivacum 3 zile
Emil Pascut: Îngrijorări legate de vânătoarea de vrăjitoare împotriva sindicatelor
-
Ancheteacum 5 zile
Prezidentialele, pe mana judecatoarei Ioana Bogdan
-
Exclusivacum 4 zile
Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul denunță „vânătoarea de vrăjitoare” orchestrată de IGPR