Anchete
A inceput cursa pentru Cotroceni. Dragnea vs Tariceanu – Comisarul de Prahova
PSD si ALDE sunt cele doua formatiuni politice care alcatuiesc majoritatea parlamentara. Impreuna au 247 de parlamentari, majoritatea necesara pentru a adopta o lege ordinara fiind de 233 de voturi.
ALDE are 29 de parlamentari. In cazul in care ALDE ar iesi din alianta cu PSD, partidul condus de Liviu Dragnea ar fi in dificultate in Parlament, desi nu i-ar fi imposibil sa asigure majoritatea alaturi de UDMR si minoritati, care il sustin si in prezent.
Tandemul Dragnea-Tariceanu a functionat fara fisura in cele 16 luni cate au trecut de la alegeri si in care majoritatea a ajuns la al treilea prim-ministru.
Coeziunea dintre cei doi s-a bazat pe agenda comuna care are drept scop stoparea oricarui dosar de coruptie in care sunt implicati politicieni. Atat Liviu Dragnea, cat si Calin Popescu Tariceanu au procese pe rol, fiind trimisi in judecata de procurorii DNA.
Singura sansa de supravietuire politica
Deteriorarea relatiei dintre cei doi apare pe fondul apropierii alegerilor prezidentiale. Atat Liviu Dragnea, cat si Calin Popescu Tariceanu au pe agenda politica posibilitatea de a candida impotriva lui Klaus Iohannis in cursa pentru Cotroceni din 2019.
Contextul e dificil, ambii lideri politici, pentru a supravietui, cred ca au o singura sansa, aceea de a incerca sa ajunga in turul doi al alegerilor prezidentiale.
Pentru a reusi, fiecare dintre ei are nevoie de sustinerea PSD. Doar ca o astfel de sustinere e necesara, dar nu si suficienta. Asa ca asistam la o lupta strategica in care Liviu Dragnea incearca sa castige sprijinul ALDE si sa-l scoata din joc pe Calin Popescu Tariceanu, iar ultimul doreste impingerea in decor a lui Liviu Dragnea, sustinand ca e singurul care poate implini visul celor din PSD de a ajunge din nou, chiar si printr-un intermediar, la Palatul Cotroceni.
Pe de alta parte, niciunul dintre cei doi lideri nu poate face miscari bruste care ar putea duce la destramarea majoritatii parlamentare. Dar oare un astfel de proces mai poate fi oprit?
Mutarea ambasadei, motiv de disputa
Calin Popescu Tariceanu nu sustine proiectul politic al lui Liviu Dragnea de mutare a ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim, aceasta fiind cea mai recenta „neintelegere” dintre cei doi.
„Referitor la situatia actuala a procesului de pace din Orientul Mijlociu, presedintele Senatului a subliniat ca Romania impartaseste, in coordonare cu statele membre ale Uniunii Europene, solutia de pace care prevede co-existenta in conditii de suveranitate, securitate si recunoastere reciproca a doua state, Israel si Palestina, iar statutul orasului Ierusalim sa fie stabilit printr-un acord negociat direct intre parti”, se arata intr-un comunicat de presa al Senatului.
Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, este singurul lider important cu care Liviu Dragnea are o relatie buna si care-l poate ajuta pe seful PSD sa fie primit la Casa Alba – Foto: Hepta.ro
Desi presedintele PSD isi doreste sa-i faca un mare serviciu prietenului Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, domnul Tariceanu se opune. Liderul ALDE face acest lucru din pragmatism politic. Il blocheaza astfel pe Liviu Dragnea sa ajunga la Casa Alba prin intermediul sustinerii diplomatiei israeliene.
In opinia mea, o binecuvantare primita de seful PSD de la Donald Trump ar fi o catastrofa pentru Tariceanu din perspectiva constructiei unei candidaturi solide pentru Palatul Cotroceni.
Sondajul lui Tariceanu prin care vrea sa-i cucereasca pe pesedisti
Jocul sefului ALDE e unul complicat si are drept scop blocarea proiectelor politice ale sefului PSD, mai ales cele care l-ar putea transforma pe acesta din urma intr-un candidat cu sanse la presedintie.
Din acest motiv, Calin Popescu Tariceanu a comandat un sondaj la nivel national. Prin intermediul cifrelor vrea sa transmita mesajul activului PSD ca Liviu Dragnea nu are nicio sansa ca sa ajunga presedinte, el, Tariceanu, fiind cea mai buna optiune.
„ALDE rontaie cu ambitie din electoratul PSD, devenind treptat un parazit redutabil si performant”, scrie sociologul Barbu Mateescu, analizand cifrele pentru cateva judete din sondajul comandat de Tariceanu.
Probabil sondajul il nemultumeste pe Liviu Dragnea care, in mai multe randuri, l-a luat peste picior in public pe liderul ALDE.
„Am ascultat cu foarte mare atentie sfaturile domnului Tariceanu”, a declarat Liviu Dragnea in fata reporterilor, ironizandu-l pe seful ALDE.
Tariceanu a criticat si proiectul PSD referitor la Pilonul II de pensii. Si pe acest subiect, seful ALDE a avut o pozitie diferita fata de viziunea social-democratilor, solicitand ca renuntarea la Pilonul II sa se faca doar la cerere. In fapt, o astfel de solutie ar anula incercarea PSD de a pune mana pe miliardele de euro din pensiile administrate privat.
„Noi suntem de parere ca va trebui sa se procedeze in felul urmator: cei care doresc sa treaca la Pilonul I contributia sa faca optiunea scrisa, ceilalti, care nu fac acest lucru, raman in continare la Pilonul II”, a declarat presedintele ALDE.
USL a luat sfarsit tot din cauza luptei pentru Cotroceni
Liderul PSD, in caz de deteriorare fara precedent a relatiilor din cadrul coalitiei, poate incerca sa-l schimbe pe Tariceanu de la sefia Senatului, dar o astfel de operatiune, odata pornita, va duce rapid la destramarea actualei majoritati.
Aceasta situatie este o repetare a episodului prabusirii USL. Alianta PSD-PNL a castigat la pas alegerile din 2012, dar, apoi, au inceput disensiunile dintre Victor Ponta si Crin Antonescu.
Substratul conflictului dintre cei doi a fost tot competitia dintre Victor Ponta, presedintele PSD, si Crin Antonescu, presedintele PNL, pentru nominalizarea in cursa pentru Cotroceni.
Victor Ponta n-a vrut sa cedeze in favoarea lui Crin Antonescu, iar USL a disparut in februarie 2014.
Crin Antonescu si Victor Ponta au intrat si ei in competitie pentru Palatul Cotroceni, competitie ce a dus la prabusirea USL – Foto: Hepta.ro
Pastrand proportiile, situatia de acum e asemanatoare, iar concurenta dintre cei doi sefi de partide care formeaza alianta care guverneaza poate avea acelasi sfarsit.
Aceasta deteriorare a relatiilor dintre cei doi lideri e naturala. Cel care pierde nominalizarea pierde tot. PSD nu-si poate permite sa intre in 2019 fara candidat propriu la presedintie, iar Liviu Dragnea nu poate rata sa joace pe cea mai mare scena politica din Romania, cursa pentru Cotroceni.
Calin Popescu Tariceanu nu poate rata nici el candidatura, daca isi doreste ca ALDE sa conteze la viitoarele alegeri din 2020, pericolul cel mai mare fiind ca partidul domnului Tariceanu sa fie inghitit de PNL.
Un succes al actualului sef ALDE inseamna posibilitatea fostului prim-ministru de a reunifica liberalii.
Problema nu este daca alianta PSD-ALDE se va destrama, ci cand si cine va iesi invingator din confruntarea dintre Liviu Dragnea – Calin Popescu Tariceanu.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Anchete
Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?
O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.
„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan
Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.
Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.
Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”
Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.
Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor
Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 2 zile„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii



