Anchete
A inceput cursa pentru Cotroceni. Dragnea vs Tariceanu – Comisarul de Prahova
PSD si ALDE sunt cele doua formatiuni politice care alcatuiesc majoritatea parlamentara. Impreuna au 247 de parlamentari, majoritatea necesara pentru a adopta o lege ordinara fiind de 233 de voturi.
ALDE are 29 de parlamentari. In cazul in care ALDE ar iesi din alianta cu PSD, partidul condus de Liviu Dragnea ar fi in dificultate in Parlament, desi nu i-ar fi imposibil sa asigure majoritatea alaturi de UDMR si minoritati, care il sustin si in prezent.
Tandemul Dragnea-Tariceanu a functionat fara fisura in cele 16 luni cate au trecut de la alegeri si in care majoritatea a ajuns la al treilea prim-ministru.
Coeziunea dintre cei doi s-a bazat pe agenda comuna care are drept scop stoparea oricarui dosar de coruptie in care sunt implicati politicieni. Atat Liviu Dragnea, cat si Calin Popescu Tariceanu au procese pe rol, fiind trimisi in judecata de procurorii DNA.
Singura sansa de supravietuire politica
Deteriorarea relatiei dintre cei doi apare pe fondul apropierii alegerilor prezidentiale. Atat Liviu Dragnea, cat si Calin Popescu Tariceanu au pe agenda politica posibilitatea de a candida impotriva lui Klaus Iohannis in cursa pentru Cotroceni din 2019.
Contextul e dificil, ambii lideri politici, pentru a supravietui, cred ca au o singura sansa, aceea de a incerca sa ajunga in turul doi al alegerilor prezidentiale.
Pentru a reusi, fiecare dintre ei are nevoie de sustinerea PSD. Doar ca o astfel de sustinere e necesara, dar nu si suficienta. Asa ca asistam la o lupta strategica in care Liviu Dragnea incearca sa castige sprijinul ALDE si sa-l scoata din joc pe Calin Popescu Tariceanu, iar ultimul doreste impingerea in decor a lui Liviu Dragnea, sustinand ca e singurul care poate implini visul celor din PSD de a ajunge din nou, chiar si printr-un intermediar, la Palatul Cotroceni.
Pe de alta parte, niciunul dintre cei doi lideri nu poate face miscari bruste care ar putea duce la destramarea majoritatii parlamentare. Dar oare un astfel de proces mai poate fi oprit?
Mutarea ambasadei, motiv de disputa
Calin Popescu Tariceanu nu sustine proiectul politic al lui Liviu Dragnea de mutare a ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim, aceasta fiind cea mai recenta „neintelegere” dintre cei doi.
„Referitor la situatia actuala a procesului de pace din Orientul Mijlociu, presedintele Senatului a subliniat ca Romania impartaseste, in coordonare cu statele membre ale Uniunii Europene, solutia de pace care prevede co-existenta in conditii de suveranitate, securitate si recunoastere reciproca a doua state, Israel si Palestina, iar statutul orasului Ierusalim sa fie stabilit printr-un acord negociat direct intre parti”, se arata intr-un comunicat de presa al Senatului.
Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, este singurul lider important cu care Liviu Dragnea are o relatie buna si care-l poate ajuta pe seful PSD sa fie primit la Casa Alba – Foto: Hepta.ro
Desi presedintele PSD isi doreste sa-i faca un mare serviciu prietenului Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, domnul Tariceanu se opune. Liderul ALDE face acest lucru din pragmatism politic. Il blocheaza astfel pe Liviu Dragnea sa ajunga la Casa Alba prin intermediul sustinerii diplomatiei israeliene.
In opinia mea, o binecuvantare primita de seful PSD de la Donald Trump ar fi o catastrofa pentru Tariceanu din perspectiva constructiei unei candidaturi solide pentru Palatul Cotroceni.
Sondajul lui Tariceanu prin care vrea sa-i cucereasca pe pesedisti
Jocul sefului ALDE e unul complicat si are drept scop blocarea proiectelor politice ale sefului PSD, mai ales cele care l-ar putea transforma pe acesta din urma intr-un candidat cu sanse la presedintie.
Din acest motiv, Calin Popescu Tariceanu a comandat un sondaj la nivel national. Prin intermediul cifrelor vrea sa transmita mesajul activului PSD ca Liviu Dragnea nu are nicio sansa ca sa ajunga presedinte, el, Tariceanu, fiind cea mai buna optiune.
„ALDE rontaie cu ambitie din electoratul PSD, devenind treptat un parazit redutabil si performant”, scrie sociologul Barbu Mateescu, analizand cifrele pentru cateva judete din sondajul comandat de Tariceanu.
Probabil sondajul il nemultumeste pe Liviu Dragnea care, in mai multe randuri, l-a luat peste picior in public pe liderul ALDE.
„Am ascultat cu foarte mare atentie sfaturile domnului Tariceanu”, a declarat Liviu Dragnea in fata reporterilor, ironizandu-l pe seful ALDE.
Tariceanu a criticat si proiectul PSD referitor la Pilonul II de pensii. Si pe acest subiect, seful ALDE a avut o pozitie diferita fata de viziunea social-democratilor, solicitand ca renuntarea la Pilonul II sa se faca doar la cerere. In fapt, o astfel de solutie ar anula incercarea PSD de a pune mana pe miliardele de euro din pensiile administrate privat.
„Noi suntem de parere ca va trebui sa se procedeze in felul urmator: cei care doresc sa treaca la Pilonul I contributia sa faca optiunea scrisa, ceilalti, care nu fac acest lucru, raman in continare la Pilonul II”, a declarat presedintele ALDE.
USL a luat sfarsit tot din cauza luptei pentru Cotroceni
Liderul PSD, in caz de deteriorare fara precedent a relatiilor din cadrul coalitiei, poate incerca sa-l schimbe pe Tariceanu de la sefia Senatului, dar o astfel de operatiune, odata pornita, va duce rapid la destramarea actualei majoritati.
Aceasta situatie este o repetare a episodului prabusirii USL. Alianta PSD-PNL a castigat la pas alegerile din 2012, dar, apoi, au inceput disensiunile dintre Victor Ponta si Crin Antonescu.
Substratul conflictului dintre cei doi a fost tot competitia dintre Victor Ponta, presedintele PSD, si Crin Antonescu, presedintele PNL, pentru nominalizarea in cursa pentru Cotroceni.
Victor Ponta n-a vrut sa cedeze in favoarea lui Crin Antonescu, iar USL a disparut in februarie 2014.
Crin Antonescu si Victor Ponta au intrat si ei in competitie pentru Palatul Cotroceni, competitie ce a dus la prabusirea USL – Foto: Hepta.ro
Pastrand proportiile, situatia de acum e asemanatoare, iar concurenta dintre cei doi sefi de partide care formeaza alianta care guverneaza poate avea acelasi sfarsit.
Aceasta deteriorare a relatiilor dintre cei doi lideri e naturala. Cel care pierde nominalizarea pierde tot. PSD nu-si poate permite sa intre in 2019 fara candidat propriu la presedintie, iar Liviu Dragnea nu poate rata sa joace pe cea mai mare scena politica din Romania, cursa pentru Cotroceni.
Calin Popescu Tariceanu nu poate rata nici el candidatura, daca isi doreste ca ALDE sa conteze la viitoarele alegeri din 2020, pericolul cel mai mare fiind ca partidul domnului Tariceanu sa fie inghitit de PNL.
Un succes al actualului sef ALDE inseamna posibilitatea fostului prim-ministru de a reunifica liberalii.
Problema nu este daca alianta PSD-ALDE se va destrama, ci cand si cine va iesi invingator din confruntarea dintre Liviu Dragnea – Calin Popescu Tariceanu.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o ziPata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o ziPermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum o ziConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro



