Actualitate
EXCLUSIV/Conferenţiarul universitar de la UPG/SRI hăituit de SRI şi DGA, pedepsit aspru pentru că nu a dat şpagă la SRI și OMV PETROM, scutit de control judiciar
In privinta procesului conferentiarului de care s-a mentionat anterior in presa:
Pe 10.01.2018 a avut loc a cincea ședință pentru reaudiere de studenti suspecti de dare de mita si transformati cu bunavointa Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova in martori, scapand deci de titulatura de suspecti de dare de mita, in schimbul acuzarii profesorului prin declaratii mincinoase. Primii 5 martori fusesera convocati inca de pe 17.10.2017, dar datorita faptului ca in dimineata acelei zile avocatul inculpatului a fost accidentat de o masina care a dat peste dansul (intamplator, conform unei coincidențe), termenul s-a amanat, intre timp fiind convocati suplimentar pentru data de 06.11.2017 (a doua ședință de reaudiere martori) si urmatorii 5 martori, dar fara a fi instiintati inculpatul si avocatul acestuia, pentru a nu avea timp sa le pregateasca intrebarile. Tot ca o coincidenta, exact în noaptea zilei de 11.08.2017, când a început judecata conferentiarului pe fond, prezidată de judecatoarea Trandafirescu Zinica, fosta agenta a Securităţii ca poliţie politică comunistă şi stabilită de ÎCCJ că a încălcat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, a fost arestat avocatul Coltuc Marius Vicenţiu, patronul casei de avocatura care il reprezinta pe conferentiarul periculos.
La audierea urmatoare din 20.11.2017 (a treia ședință de reaudiere martori) s-au prezentat insa doar 6 din cei 10 martori convocati, care bineinteles au facut declaratii diferite, impletite cu alte minciuni flagrante, fata de cele date in urma cu un an la Parchet, in fata procurorului (avocatul de atunci al inculpatului nu a participat la audierea majoritatii martorilor, facand jocul Parchetului si dezavantajand clientul, de care era platit regeste!). S-a stabilit in mare graba ca urmatoarea audiere sa fie pusa pe repede inainte pe data de 12.12.2017, urmand sa fie convocati urmatorii 15 martori (!).
La audierea din 12.12.2017 (a patra ședință de reaudiere martori) s-au prezentat 12 din cei 15 martori convocati, plus inca unul care a lipsit pe data de 20.11.2017, care conform bunului lor obicei, au facut declaratii diferite, completate cu alte minciuni flagrante, fata de cele date in urma cu un an la Parchet, in fata procurorului de caz Enășescu Roxana. Este interesant de semnalat ca marea majoritate a martorilor au declarat ca de fapt conferentiarul universitar spagar notoriu si pericol social de importanta majora pe plan national si mondial (după spusele unei procuroare de la Curtea de Apel Ploiești) nu le-a pretins nimic, ci ei au decis unilateral sa-i ofere o atentie (cadou) profesorului, mai ales ca peste o saptamana era Craciunul. De aceea nici unul din studentii care pretind ca i-ar fi oferit bonuri de carburant conferentiarului nu a facut plangere dupa examen.
În cadrul şedinţei de judecată pe fond în dosarul penal 1092/105/2017 de la Tribunalul Prahova din 20.11.2017 inculpatul a remarcat că o martora nu seamănă fizic cu nici o studentă dintre cele cărora le-a predat şi au dat examen cu dansul în cursul anilor 2015-2016.
Având în vedere cele constatate de Grigoras Ioan Dan, se considera că există suspiciunea că persoana care a fost la cursuri şi a dat examen cu inculpatul să nu fie aceeaşi persoană cu cea care a dat declaraţii la Parchet şi la Tribunal în dosarul menţionat. Cele constatate au facut obiectul a 2 plangeri adresate Tribunalului Prahova si Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova.
De asemenea Grigoras Ioan Dan a mai facut 2 plangeri adresate Tribunalului Prahova si Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova in care roaga autoritatile mentionate să-i comunice dacă în prezent există un ordin de ascultare a telefonului sau, al soţiei, ascultare ambientală în locuinţa aflata în proprietatea sa şi în autoturism, deoarece a constatat mai multe zgomote suspecte atât în casă cât şi în autoturism de la echipamente electronice, activări ale sistemelor de supraveghere şi alarmă, precum şi telefoane suspecte primite, unele chiar în mijlocul nopţii de la numere necunoscute şi defecţiuni ale unor echipamente electronice din casă şi autoturism, în urma interferenţelor menţionate cu eventuale echipamente de ascultare (toate aceste manifestări ale echipamentelor tehnice fiind similare cu cele observate de Grigoras Ioan Dan în cele două luni în care a fost ascultat oficial: iunie şi septembrie 2016). Atât judecător Trandafirescu Zinica, cât şi procuror de şedinţă Trandafir Florina şi-au declinat orice responsabilitate în a-i da un răspuns.
Interesant este faptul ca dupa formularea ultimelor 2 plangeri, intensitatea ascultarilor si interceptarilor a scazut. De exemplu in perioada de inainte si dupa Ziua națională a României interceptarile au fost atat de furibunde, incat sistemul de alarma al imobilului se activa intempestiv din sfert in sfert de ora, cu actionarea sirenei exterioare (spre disperarea vecinilor), iar sistemul de navigatie al autoturismului s-a defectat din nou, similar manifestarilor din iunie şi septembrie 2016, iar apoi s-a „reparat” singur, conform protocolului de supraveghere. Simultan cu defectarea sistemului de navigatie, bateria autoturismului s-a descarcat complet (!). Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova a dat un răspuns ambiguu la plângerea formulată de inculpat, conform căruia „nu este înregistrat nici un dosar penal în cadrul căruia să se efectueze cercetări față de dvs.” Cu toate acestea interceptările și ascultările continuă.
Un aspect interesant legat de ascultări este faptul că în luna septembrie a anului trecut soția lui Grigoraș Ioan Dan a primit o factură pentru abonamentul de telefonie mobilă de la ORANGE de cca. 90 Euro în condițiile când abonamentul respectiv nu a fost utilizat ani de zile, iar costul lunar nu depășea cca. 1,5 Euro! S-a constatat că fusese activată abuziv o opțiune de acces la internet și apoi telefonul respectiv ar fi fost cuplat în permanență la internet, deși soția inculpatului nu a folosit de loc acest telefon. Telefonul respectiv nu figura pe lista telefoanelor ascultate de Parchet, deși s-au primit și pe acesta apeluri provocatoare. Telefoanele familiei Grigoraș ascultate oficial au fost doar cele 2 aferente abonamentului la VODAFONE. Incidentul relatat a fost rezolvat elegant de ORANGE, care a anulat factura buclucașă și apoi a acceptat rezilierea abonamentului în vechime de cca. 15 ani. După anularea abonamentului la ORANGE, zgomotele suspecte ale unor echipamente electronice din casa inculpatului au reapărut, indicând faptul că securiștii au folosit opțiunea de internet introdusă abuziv pentru interceptare. Și mai relevant este faptul că imediat după rezilierea abonamentului la ORANGE inculpatul a fost sunat cu disperare de două persoane apropiate pe numărul de la VODAFONE, care l-au întrebat contrariate ce s-a întâmplat cu numărul de la ORANGE. Persoanele respective nu mai luaseră legătura cu inculpatul de foarte mult timp (de fapt una dintre ele nu-l sunase niciodată până atunci!).
Interesant este si comportamentul unui asa zis prieten de familie al inculpatului Grigoras Ioan Dan, coordonator la o sucursala a unei importante institutii financiare, care a fost coleg de liceu cu primul avocat al conferentiarului si anume Popa Mihai Eugen, cel mai renumit penalist din Ploieşti, care după o săptămână i-a dat ţeapă, renunţând să-l mai reprezinte, dar şi fără să-i returneze banii. Cu totul întâmplător, acest asa zis prieten de familie este mâna dreaptă și omul de casă al fostei soții a lui Grigoras Ioan Dan. Aceasta a făcut o afacere profitabilă la partaj, rămânând cu un apartament (pe care l-a închiriat imediat după separare), contravaloarea unei jumătăți de garsonieră și o mașină. Dânsa s-a hotărât să divorțeze după ce și-a descoperit dragostea față de un prieten de familie și coleg de servici, pe timpul când Grigoras Ioan Dan lucra din greu în Nigeria. După ce Grigoras Ioan Dan a reușit să-i faciliteze angajarea iubitului la o companie americană, fosta soție a rămas însărcinată, dar a plecat de la domiciliul comun doar după ce și-a luat alt apartament împreună cu viitorul nou soț. Tot acest asa zis prieten de familie, a fost coleg de liceu si cu Enășescu Roxana, procurorul care a fabricat dosarul penal al inculpatului Grigoras Ioan Dan. Tot acest asa zis prieten de familie, i-a recomandat un avocat conferentiarului Grigoras Ioan Dan, prin intermediul unui fost colaborator al col. (r) SRI Titus Ştefan si al lui Valentin Teodorescu, fost maior SRI şi transferat în decembrie 2012 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, care a preluat initial dosarul penal al lui Grigoras Ioan Dan. In final acest asa zis prieten de familie al conferentiarului a trecut la amenintari explicite, dupa ce a incercat sa faca trafic de influenta, fara succes.
Grigoras Ioan Dan a mai primit recomandari de angajare avocati, toate dovedite ulterior ca fiind primite prin filiera serviciilor de informatii, cu scopul de a-l face pe acesta sa-si asume toate acuzatiile fabricate din dosarul penal confectionat la comanda. Toti avocatii propusi cu deosebita bunavointa au fost interesati de asemenea de aflarea de diferite elemente din dosarul penal fabricat cu sarguinta de specialisti in delatiuni.
Primii avocaţi plătiţi în avans ai lui Grigoraş Ioan Dan au fost Popa Mihai Eugen, cel mai renumit penalist din Ploieşti, care după o săptămână i-a dat ţeapă, renunţând să-l mai reprezinte, dar şi fără să-i returneze banii şi partenerul său, Olteanu Nicolae Florin, colegul de şcoală primară şi de liceu al lui Grigoraş Ioan Dan, fiind prieten cu el de 54 de ani, care nu a scris nici o hârtie cu excepţia facturii şi din 45 de martori audiaţi a asistat numai la 7. În plus bunul său prieten a colaborat cu Parchetul împotriva lui Grigoraş Ioan Dan şi a favorizat unul din martori, pe care îl apăra într-un dosar separat de evaziune fiscală produsă de LUKOIL. Tot acest avocat i-a recomandat lui Grigoras Ioan Dan un renumit avocat din Bucuresti si de asemenea lector universitar la o renumită universitate particulară, care s-a oferit initial sa-l asiste „pro bono”, dar care a disparut curand in ceata, asa cum a aparut, dar dupa ce s-a interesat insa de diferite elemente din dosarul penal si dupa ce s-a informat cu atentie de stategia de aparare aleasa de conferentiar.
Toţi avocaţii au avut un rol pur decorativ, întrucât toate actele, memoriile, plângerile, cele 8 sesizări la Inspecţia Judiciară Grigoras Ioan Dan le-a elaborat personal impreuna cu soţia acestuia.
La audierea din 10.01.2018 (a cincea ședință de reaudiere martori) nu s-a prezentat nici unul din cei 10 martori convocați, toți fiind absenți și la convocările anterioare. S-a hotărât de către instanță ca la următoarea ședință din data de 25.01.2018, primii 5 martori care au fost absenți să fie convocați cu mandat de aducere. Totodată în cadrul ședinței inculpatul Grigoraș Ioan Dan și-a declarat neîncrederea față de obiectivitatea instanței, ținând seama de desfășurarea de până acum a procesului. În continuare s-a trecut la analizarea măsurii preventive restrictive de drepturi a controlului judiciar asupra conferențiarului universitar. Avocatul inculpatului a susținut necesitatea ridicării acestei măsuri întrucât au trecut 14 luni de când s-a aplicat acestă restricție, iar inculpatul a respectat cu strictețe toate obligațiile impuse, iar procuroarea de ședință a afirmat că nu a trecut suficient timp pentru ca această măsură să fie anulată. Când i s-a dat cuvântul, inculpatul a menționat că datorită frigului starea sa de sănătate s-a înrăutățit și se deplasează foarte greu la controlul săptămânal de la Biroul Supravegheri Judiciare din cadrul IJP Prahova din cauza discopatiei lombare de care suferă și că va incepe un tratament la o clinică de specialitate. A mai menționat că refuzul de a i se ridica măsura de control judiciar constituie încă o dovadă a lipsei de obiectivitate a instanței. Judecătoarea a decis amânarea pronunțării până a doua zi, 11.01.2018, când s-a hotărât revocarea măsurii preventive restrictive de drepturi a controlului judiciar asupra conferențiarului universitar. Oricum conferențiarul hulit nu va profita prea mult de această hotărâre căci nu mai dorește să predea la UPG și vrea să se bucure de pensie, nu are de gând să ia legătura cu denunțătorii mincinoși în vecii vecilor și nu intenționează să fugă în Serbia, Madagascar sau Costa Rica. Singurul avantaj real este acela că nu va mai trebui să se prezinte săptămânal la Biroul Supravegheri Judiciare din cadrul IJP Prahova.
Interesant este faptul că după ce a plecat de la Tribunal, inculpatul s-a întâlnit pe 10.01.2018 lângă Curtea de Apel Ploiești cu distinsul lector universitar doctor avocat recomandat de prietenul și colegul său de liceu care l-a apărat inițial. Domnul avocat doctor în drept a refuzat să discute cu inculpatul, după ce ultima dată îl convocase de urgență la București împreună cu avocatul plătit al acestuia, pentru a se informa de strategia de apărare și apoi l-a mai convocat pe conferențiarul universitar încă o dată la Ploiești pentru o întâlnie la care Domnia Sa nu a mai apărut și apoi a rupt orice legătură cu inculpatul.
La audierea din 25.01.2018 (a șasea ședință de reaudiere martori) au fost prezenți cu mandat de aducere de către Poliție doar 2 din cei 5 martori convocați. Reaudierea nu a mai avut loc întrucât Doamna Judecător Trandafirescu Zinica nu s-a putut prezenta, fiind bolnavă.
Datorită faptului că a refuzat să le facă parte din profitul firmei rectorului Universităţii Petrol-Gaze (UPG) din Ploieşti Coloja Mihai Pascu – informator SRI, după ultimele dezvăluiri din presă (ataşate) şi decanului Nistor Iulian (precum şi la numeroşi şefi de departamente/catedre, ca şi preşedintelui de sindicat), buni prieteni şi colegi de facultate cu o figură proeminentă din OMV PETROM, Florin Mocănescu, patronul firmei căpuşă OMV PETROM: RFD OIL and GAS (pentru care ADDECO era firmă concurentă şi deranja), înregistrată în Cipru şi în România, unul din principalii sponsori ai UPG, cu sprijinul NR. 2 SRI Prahova, col. (r) Titus Ştefan (pensionat forţat în iunie 2016 şi angajat imediat la ELECTRICA Ploieşti ca şef serviciu de către naşul său de cununie, directorul societăţii), căruia Grigoraş Ioan Dan i-a refuzat acordarea unor foloase necuvenite în bani, i s–a fabricat în ianuarie 2016 un dosar penal de luare de mită fără probe materiale, bazat iniţial pe interceptări ilegale, care nu l-au incriminat în nici un fel şi apoi după o urmărire penală asiduă de cca. 10 luni, fără să se reuşească organizarea unui flagrant, au fost obţinute sub presiune declaraţii false de la 32 studenţi, majoritatea angajaţi OMV PETROM, care au cumpărat fără aprobarea lui Grigoraş Ioan Dan şi fără delegaţie, bonuri de carburant pe firma ADDECO S.R.L., firma conferențiarului inculpat, de la o staţie distribuţie OMV PETROM, fără ca ADDECO S.R.L. să aibă contract cu aceasta.
Totuşi pe data de 09.10.2017, la avertismentul ADDECO S.R.L., OMV PETROM a acceptat să storneze toate cele 23 facturi emise ilegal pentru clientul fictiv ADDECO S.R.L., recunoscându-şi practic greşeala şi prin urmare faptele de care Grigoraş Ioan Dan este acuzat nu mai există. Însă procesul continuă, pentru că cei care refuză să dea şpagă trebuie aspru pedepsiţi.
Menţionăm că OMV PETROM este principalul sponsor al UPG şi Grigoraş Ioan Dan a primit numeroase ameninţări de la rectorul şi decanul menţionaţi pentru că pe data de 20 iunie 2013, a semnalat Consiliului Naţional de Etică faptul că există elemente de plagiat, copiate după teza sa de doctorat – susţinută în anul 1999, în teza de doctorat susţinută în anul 2007 la UPG Ploieşti de către prietenul rectorului UPG/SRI, Marcian Gheorghe, director la OMV PETROM.
Grigoraş Ioan Dan a fost forţat să accepte cererea lui Nistor Iulian, decanul de la facultatea Foraj (IPG) de a-i angaja nepoata (absolventa UPG) la firma dânsului, ADDECO S.R.L., în perioada 2009-2011 (care pleca din timpul programului de la ADDECO S.R.L. sub diverse pretexte, aflând ulterior că era angajată şi lucra în acelaşi timp şi la UPG). Nepoţica decanului a plecat în anul 2011 de la ADDECO S.R.L. prin demisie, deoarece unchiul Nistor Iulian îi găsise o bursă de doctorat în Olanda la Universitatea Utrecht, prin Universitatea Bucureşti. De asemenea în anul 2012 prodecanul de la facultatea Foraj (IPG), Stoianovici Doru i-a solicitat lui Grigoraş Ioan Dan să-i angajeze soţia la firma acestuia, ADDECO S.R.L. Conferențiarul buclucaș nu a putut să-i onoreze cererea, întrucât firma nu mai avea activitate. În compensaţie, rectorul Coloja Mihai Pascu a preluat soţia prodecanului la programul său de doctorat cu bursă plătită de UPG.
Rectorul Mihai Pascu Coloja de la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, împreuna cu decanul Facultăţii de Ingineria Petrolului si Gazelor, profesorul Nistor Iulian, amândoi buni prieteni si colegi de facultate, care conduc UPG in prezent după bunul lor plac, i-au făcut loc la Departamentul de Geologie Petrolieră şi Inginerie de Zăcământ (GPIZ) ca profesor lui col. (r) SRI Marian Rizea, fost agent al Securităţii ca poliţie politică comunistă. Si ca securistul Marian Rizea sa aibă obiectul muncii, adică cursuri de predat, Mihai Pascu Coloja si Nistor Iulian, au îndepărtat cu ”ajutorul” col. (r) SRI Ştefan Titus un cadru didactic cu vechime de 30 de ani in UPG (Grigoraş Ioan Dan) si l-au lăsat pe drumuri. Grigoraş Ioan Dan avea toate cursurile tipărite, dar si pe format electronic, ca sa-l „ajute” in munca pe col. (r) SRI Marian Rizea.
Operaţiunea de îndepărtare a lui Grigoraş Ioan Dan de la UPG Ploieşti in folosul col. (r) SRI Marian Rizea a avut loc cu ajutorul unui ofiţer de la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice (SICE), Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova, Iulian I. Iordache, soţul lui Iordache Adriana Florentina (fostă Şelaru), fosta studenta, angajata OMV PETROM si principal delator al cadrului didactic (Grigoraş Ioan Dan) pedepsit cu un dosar penal. Ofiţerul SICE Iulian I. Iordache a fost recompensat pentru „lucrare” cu transferul de la Politia Buşteni, Prahova la SICE IJP Prahova Ploieşti si cu dublarea salariului (!). Dosarul penal fabricat într-o singură zi la SICE a fost trimis de urgenţă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, fostului colaborator al col. (r) SRI Titus Ştefan şi anume Valentin Teodorescu, fost maior SRI şi transferat în decembrie 2012 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova. Descinderea la locuinţa lui Grigoraş Ioan Dan din data de 21.11.2016 a fost una în forţă, la care au participat 4 ofiţeri DGA şi 4 mascaţi de la Jandarmerie, dar în urma percheziţiei corporale, auto şi imobiliare, precum şi a actelor firmei, nu au găsit nimic care să le atragă atenţia şi care să-l incrimineze în mod direct, după cum au recunoscut şi dânşii. A fost dus la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova cu mare alai, fără cătuşe însă, unde au fost aşteptaţi de toate televiziunile marcante, deşi i se promisese contrariul. Cazului i s-a făcut o publicitate excesivă în mass media, i s-a arătat clar şi faţa, spre deosebire de cazul colegului său, tratat cu discreţie, care fusese arestat în septembrie 2016 în urma unui flagrant reuşit în care s-au găsit cca. 8000 Euro primiţi mită în aceeaşi zi de la cca. 80 studenţi. Acesta a fost condamnat recent la 3 ani cu suspendare si apoi la 2 ani cu suspendare in alt dosar penal. Alt coleg a avut un caz similar în octombrie 2015 şi a fost condamnat atunci la 2 ani cu suspendare, soţia dânsului fiind judecător. Totodată o distinsă procuroare a afirmat într-o şedinţă publică, uitând de aceste cazuri menţionate mai sus, sau de faptul că Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti a fost desemnată de Coaliţia pentru Universităţi Curate (Societatea Academică din România, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi Federaţia Studenţilor din Elveţia) drept cea mai coruptă universitate din România, în Raportul integrităţii universitare din România, că Grigoraş Ioan Dan a distrus imaginea UPG, atât pe plan naţional, cât şi mondial (!).
Alt delator al lui Grigoraş Ioan Dan a fost studentul Ibrahim Desouky Ahmed Abd El-Latif (director la prestigioasa firma de servicii petroliere WEATHERFORD, principal sponsor al UPG, cu o importanta baza in Ploiesti, dupa achizitia ATLAS GIP), pătruns prin admitere frauduloasă la programul de Master în limba română (atât în anul 2014, cât şi în anul 2016), care declară că nu cunoaşte limba română (menţionăm că în conformitate cu Regulamentul UPG, orice student masterand înscris la cursurile în limba română, trebuie să participe la cursurile obligatorii pregătitoare de 1 an pentru învăţarea limbii române sau să prezinte un certificat de competenţă lingvistică pentru limba română, eliberat de către instituţii abilitate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice), cu atât mai mult cu cât acesta a obţinut la examenul de admitere în limba română note de 10. De altfel acest student a devenit recent eroul unui scandal în presă, cu privire la faptul că la UPG se dau masterate şi doctorate, fără ca studenţii să cunoască limba română. În prezent dânsul este fericitul deţinător de două diplome false de masterat în limba română obţinute cu ajutorul rectorului UPG Coloja Pascu Mihai şi decanului UPG Nistor Iulian şi a fost admis cu nota 10 la doctorat sub coordonarea decanului UPG Nistor Iulian.
Grigoraş Ioan Dan a ajuns într-un mare impas căci exact în noaptea zilei de 11.08.2017, când a început judecata pe fond, prezidată de Trandafirescu Zinica, agent al Securităţii ca poliţie politică comunistă şi stabilită de ÎCCJ că a încălcat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, avocatul său Coltuc Marius Vicenţiu a fost arestat. Soţul lui Trandafirescu Zinica a fost implicat indirect în fabricarea dosarului meu penal de către SICE, iar fiul Doamnei Judecător, fost poliţist şi avocat, este în arest la domiciliu, pentru organizare grup infracţional şi trafic de ţigări, dar lui Grigoraş Ioan Dan i s-a refuzat recuzarea acesteia, deşi a făcut şi sesizare la Inspecţia Judiciară în acest sens. Trandafirescu Zinica i-a sugerat în şedinţă publică în două rânduri să continue procesul cu o avocată propusă de Domnia Sa (!).
Dosarul penal a fost iniţiat pe baza unor interceptări ilegale, care nu-l incriminează pe Grigoraş Ioan Dan în nici un fel, interceptările oficiale şi urmărirea ambientală oficială au fost făcute pe baza declaraţiei false (lipsă din dosarul penal!) a unui fals student (!). A fost ascultat şi telefonul soţiei care nu este implicată în dosarul penal.
Col. (r) SRI Titus Ştefan le-a ascultat ilegal telefoanele, al său şi al soţiei, încă de la începutul anului 2014. El este persoana căreia îi dădea raportul renumitul procuror Mircea Negulescu „Portocală-Zdreanţă”, după cum se relatează recent şi în presă.
Pe parcursul anchetei Grigoraş Ioan Dan a primit nenumărate provocări pentru încălcarea controlului judiciar, printre care: încercarea de a fi contactat de un martor important, primirea de telefoane la ore nepotrivite (în toiul nopţii) de pe numere ascunse sau ciudate, chemarea sa la supraveghere judiciară pe 02.06.2017, zi liberă, când sediul Poliţiei era închis, dar a reuşit să cheme la poartă un poliţist care a venit totuşi cu dosarul pregătit pentru a semna de prezenţă (!). A fost provocat de o persoană de la ANPC Braşov să facă o intervenţie pentru un student la UPG, de contabilul firmei ADDECO pentru altă intervenţie la un profesor de la UPG, sau de medicul de familie pentru a lua legătura cu unii martori. Toate persoanele menţionate sunt şantajabile şi Grigoraş Ioan Dan nu a răspuns la nici o provocare şi nici la apeluri suspecte de la numere de telefon necunoscute sau ascunse.
Grigoraş Ioan Dan speră ca totuşi puterea justiţiei să triumfe în statul de drept, iar în cele din urmă adevărul să iasă la iveală.
În dosarul penal 1092/105/2017 de la Tribunalul Prahova, conform actualului cod penal şi de procedura penală Grigoraş Ioan Dan riscă cca. 40 de ani de închisoare pe nedrept. Dacă există totuşi statul de drept şi Grigoraş Ioan Dan speră cu tărie acest lucru, va fi declarat nevinovat, conform adevărului. Dacă nu, va fi nevoit să-şi caute dreptatea la CEDO.
Grigoraş Ioan Dan a făcut petiţii la Societatea Română pentru Drepturile Omului, Ministerul Justiţiei, Ministrul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Prim-Ministru, Avocatul Poporului, Preşedintele României, Preşedintele Senatului, Preşedintele Camerei Deputaţilor, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Parlamentul României, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA, Institutul de Cercetari Juridice Academician Andrei Radulescu, Organizatia Pentru Apararea Drepturilor Omului, Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei, Asociația Magistraților din România, APADOR-CH ROMANIA, Asociația pentru consolidarea democrației și protejarea drepturilor omului – PRO–DROM, Romanian Community Coalition-Coalitia Romanilor pentru Combaterea Coruptiei, România Curată, RISE PROJECT etc. dar după cum se aştepta nu a primit nici un răspuns concret, sau instituţiile menţionate şi-au declinat competenţa. Se pare că în România dreptatea nu este pentru oamenii care muncesc şi trăiesc decent, cinstit şi respectă cu stricteţe legile statului.
Menţionăm că pe parcursul vieţii sale de 61 de ani Grigoraş Ioan Dan nu a primit niciodată nici o sancţiune, atât personal, cât şi pe firmă şi şi-a plătit întotdeauna toate taxele la stat, fără întârziere şi a ajuns la concluzia că răsplata unei munci cinstite este doar UMILINŢA.
După cum se poate remarca din documentul de faţă, aportul SRI la fabricarea şi instrumentarea dosarului penal al lui Grigoraş Ioan Dan a fost determinant, conform celor declarate de profesor redactorilor Incisiv de Prahova. (Cerasela N.).
Pentru conformitate se menționează următoarele 17 articole apărute în presă, cu referire la acest caz incredibil:
17
16
15*
14
13
12
11
10
9
8
7
http://www.flux24.ro/exclusiv-universitatea-sri/
6
5
http://www.flux24.ro/exclusiv-fabrica-de-masterate-si-doctorate-acoperita-de-sri/
4
3*
2
1*
Actualitate
Trump vrea nave americane construite în străinătate: revoluție sau risc pentru flota SUA?
Președintele Donald Trump a declanșat una dintre cele mai controversate dezbateri din ultimii ani în domeniul naval american, după ce a semnat, joi, un memorandum de securitate națională care deschide calea pentru construcția unor nave ale Marinei SUA în șantiere navale străine. Decizia lovește direct în dogma de zeci de ani potrivit căreia navele de război americane se construiesc exclusiv pe teritoriul SUA și pune pe masă o întrebare esențială: cât de departe poate merge Washingtonul în externalizarea propriei puteri maritime?
„Modelul Finlanda” devine șablon pentru flota viitorului
Documentul prezidențial promovează extinderea așa-numitului „model Finlanda”, folosit în prezent pentru navele de securitate arctică ale Pazei de Coastă, în care:
- primele nave sunt construite în străinătate, în șantiere partenere;
- unitățile următoare sunt realizate în șantiere americane, cu transfer de tehnologie și investiții externe.
Noul memorandum prevede că șantierele navale străine ar putea construi, în propriile docuri, până la două nave în trei clase diferite, cu obligația clară de a aduce ulterior o parte substanțială a lucrărilor și a investițiilor în Statele Unite.
Cele trei tipuri de nave vizate sunt:
- nave de luptă de suprafață capabile să execute:
- luptă antisubmarin (ASW),
- luptă la suprafață,
- misiuni de escortă pentru convoaie;
- nave de realimentare la mare, care să îndeplinească cerințele pentru petroliere de tip CONSOL (Consolidated Cargo Replenishment at Sea);
- nave de tip Roll-On/Roll-Off (Ro-Ro), esențiale pentru transportul rapid de echipamente și vehicule militare.
Înainte de acest memorandum, administrația Trump făcuse deja presiuni asupra Congresului pentru a obține aprobarea construirii a patru nave în șantiere străine prin Legea de Autorizare a Apărării pentru anul fiscal 2027 și ceruse, de asemenea, alocarea de fonduri de reconciliere pentru studii și, eventual, pentru achiziția unei prime nave din afara SUA. Parlamentarii au reacționat însă prudent, ambele Camere introducând limitări în versiunile lor de proiect legislativ.
Un precedent aproape inexistent: americanii învață să opereze nave „de import”
Chiar dacă administrația ar reuși să depășească opoziția de pe Capitol Hill, drumul către integrarea navelor construite în străinătate în flota SUA este, după toate standardele, complicat. Specialiștii atrag atenția că:
- Marina americană nu are, practic, experiență în operarea de nave de luptă proiectate și construite în întregime în afara SUA.
- Obstacolele sunt de două tipuri majore: tehnice și politice – și nu este deloc clar care categorie va pune mai multe probleme.
„În primul rând, nu am mai făcut asta niciodată cu o navă de tip combatant. Apoi, standardele sunt diferite, iar Statele Unite ar trebui să decidă că unele lucruri pur și simplu nu mai sunt la fel de importante”, avertizează un fost căpitan de marină devenit analist de politici publice.
Obstacole tehnice: când standardele SUA nu se potrivesc cu șantierele străine
Proiectarea de la zero: cheia pentru evitarea unui dezastru de integrare
Experții sunt de acord asupra unui punct: dacă Washingtonul alege să construiască nave de luptă în străinătate, proiectarea trebuie gândită de la bun început pentru standardele și sistemele americane.
- Marina SUA operează cu cerințe stricte de:
- supraviețuire în luptă (rezistență la șoc, compartimentare, protecție la avarii),
- redundanță a sistemelor vitale.
- Majoritatea navelor străine nu sunt proiectate nativ pentru aceste cerințe, astfel că ar fi nevoie de modificări structurale încă din faza de proiect.
În plus, tipurile de sisteme de armament și de luptă utilizate de SUA nu sunt integrate, în mod normal, în proiectele străine:
- dacă nava este construită mai întâi în străinătate, iar integrarea armamentului se face ulterior în șantiere americane, există riscul:
- unor adaptări dificile,
- întârzieri semnificative,
- creșteri de cost neașteptate.
„Cel mai bun scenariu ar fi să cumperi o navă concepută de la chilă în sus pentru integrarea sistemelor americane. Dacă încerci să faci asta ulterior, ca un fel de ‘back‑fit’, lucrurile se complică și apar întârzieri peste întârzieri”, subliniază un analist.
Limite în comunicații și compatibilitate în luptă
Marina SUA operează frecvent alături de nave NATO sau ale altor aliați, însă integrarea nu este perfectă:
- multe nave străine nu dispun de aceleași rețele și sisteme de comunicații ca navele americane;
- lipsesc, de exemplu, capacități precum Cooperative Engagement Capability (CEC), care permite schimbul de date de țintire pentru apărarea antirachetă.
Teoretic, o navă construită în străinătate pentru SUA ar putea fi echipată cu:
- rețele și datalink‑uri compatibile cu flota americană.
Problema mai dificilă apare la nivelul sistemelor de luptă:
- deși unele marine – cum ar fi cele din Spania, Coreea de Sud sau Japonia – folosesc sistemul Aegis, versiunea și configurația lor diferă de cele americane;
- pentru războiul antisubmarin sau alte domenii, sistemele pot fi complet diferite ca arhitectură și furnizori.
Integrarea unei nave construite după standarde străine în ecosistemul logistic și tehnic al SUA ar presupune:
- includerea pieselor de schimb și a documentației pentru:
- structură,
- sistemele mecanice,
- sistemele electrice,
- în rețeaua logistică americană, deja extrem de complexă.
Standardele americane de testare: cine renunță la ce?
Orice navă de război americană este supusă unui amplu proces de:
- testare post‑livrare,
- certificare pentru condiții de luptă,
- probe de șoc și evaluări de siguranță.
Acest proces se bazează pe:
- standarde tehnice interne ale SUA, consacrate prin reglementări și practică.
Navele construite în străinătate se raportează la:
- clasificări și standarde naționale sau comerciale diferite.
Marina ar fi obligată să decidă:
- ce standarde americane rămân obligatorii,
- unde se acceptă abateri sau adaptări.
Un exemplu recent ilustrează dificultățile:
- programul fregatelor clasa Constellation, bazate pe un proiect italian,
- a fost afectat de:
- depășiri de costuri,
- întârzieri,
- numeroase modificări de proiect,
- astfel încât, la finalul lui 2025, programul a fost redus la două nave, în pofida așteptărilor inițiale mult mai ambițioase.
Riscul „claselor orfane”: lecția Zumwalt
Un alt avertisment important vizează dimensiunea seriei de nave străine:
- dacă SUA ar cumpăra doar două sau trei unități bazate pe un proiect străin:
- acestea ar deveni o „clasă orfană”, cum s‑a întâmplat cu cele trei distrugătoare clasa Zumwalt;
- întreținerea ar necesita:
- linii de instruire separate,
- stocuri de piese de schimb dedicate,
- echipamente de antrenament și mentenanță specifice.
În schimb, un lot de 10–20 de nave:
- ar putea justifica o infrastructură logistică proprie,
- apropiată de ceea ce se întâmplă la introducerea oricărei noi clase de nave.
Chiar și așa, dependența de furnizori străini pentru componente esențiale ar complica:
- partea de achiziții,
- securitatea lanțurilor de aprovizionare.
Soluțiile propuse de unii experți includ:
- investiții masive inițiale în stocuri de piese de schimb critice;
- alegeri de proiecte străine gândite explicit pentru:
- facilitatea întreținerii,
- acces rapid la sistemele de bord.
De altfel, unele șantiere europene și asiatice sunt considerate mai atente decât cele americane la proiectarea pentru mentenanță, ceea ce face ca această componentă să depindă mult de partenerul ales.
Flotă obosită: navele străine ar rezista ritmului american?
Un alt punct sensibil este ritmul de operare:
- multe marine străine operează navele la un tempo redus,
- deseori pe standarde apropiate de sectorul comercial în privința:
- rezistenței structurale,
- durabilității echipamentelor.
Marina SUA folosește:
- un ciclu de 36 de luni (Optimized Fleet Response Plan – OFRP),
- cu perioade de mentenanță,
- pregătire,
- desfășurare operațională – adesea o misiune de aproximativ șapte luni.
În acest cadru, o navă:
- poate petrece până la jumătate din timp pe mare,
- ceea ce pune o presiune considerabilă asupra structurii și sistemelor.
Multe proiecte străine, dacă nu sunt modificate substanțial, riscă să:
- nu reziste la aceeași uzură,
- ceară mai multă mentenanță,
- genereze costuri suplimentare neprevăzute.
Lupte politice aprinse: Congres vs. Casa Albă
Camera Reprezentanților blochează construcția în străinătate
Chiar dacă administrația Trump insistă asupra nevoii de noi nave cât mai rapid, opoziția din Congres este puternică și bipartizană în anumite puncte:
- versiunea adoptată de Camera Reprezentanților pentru Legea Apărării pe 2027:
- interzice explicit construcția de:
- nave de război,
- nave din flota de logistică de luptă,
- în șantiere navale străine.
- interzice explicit construcția de:
Casa Albă a reacționat printr‑un comunicat dur al Biroului pentru Management și Buget (OMB), care acuză:
- o măsură „incompatibilă” cu propunerea executivului,
- o afectare directă a:
- securității naționale,
- economiei americane,
- o împiedicare a eforturilor de:
- extindere a competiției,
- creștere a capacității șantierelor americane prin investiții externe.
Senatul lasă o portiță deschisă pentru nave auxiliare
Versiunea proiectului de lege din Senat:
- menține interdicții similare pentru navele de luptă;
- permite, totuși, achiziția a cel mult două nave auxiliare din șantiere străine, cu condiția:
- realizării unor investiții concrete în baza industrială maritimă americană pentru construcția navelor ulterioare în SUA.
Chiar și așa, procesul legislativ este blocat temporar, în contextul dezbaterilor mai largi privind:
- nivelul total al cheltuielilor militare,
- gestionarea crizelor internaționale, inclusiv conflictul cu Iranul.
Bani pentru studii și posibilă primă navă construită în Asia
În paralel, bugetul Marinei include:
- o solicitare de 1,85 miliarde de dolari din fonduri de reconciliere:
- pentru a studia folosirea șantierelor străine la construcția navelor americane,
- și, eventual, pentru a finanța o primă navă construită în Japonia sau Coreea de Sud.
Din punct de vedere legal:
- președintele ar putea emite o derogare de la Codul SUA 8679, care limitează construirea navelor militare în străinătate,
- justificând măsura prin rațiuni de securitate națională – procedură deja folosită în acordurile pentru spargătoarele de gheață realizate în cooperare cu Finlanda.
Șantierele americane reacționează: „Fiecare navă construită afară înseamnă locuri de muncă pierdute”
Pe lângă rezistența din Congres, administrația se lovește și de opoziția industriei navale interne:
- Consiliul Constructorilor de Nave din America, organizație ce reprezintă șantierele americane, a cerut explicit:
- renunțarea la planul de construcție în străinătate,
- redirecționarea fondurilor către șantierele din SUA.
Argumentul central al industriei:
- fiecare navă construită în afara SUA:
- înseamnă cerere pierdută pentru șantierele americane,
- duce la reducerea locurilor de muncă,
- slăbește capacitatea industrială pe termen lung.
Reprezentanții șantierelor atrag atenția că această abordare:
- subminează planurile federale de revitalizare a bazei maritime comerciale și militare,
- contrazice promisiunile politice de „renaștere” a industriei de apărare americane.
Miza reală: viteză și capacitate acum, sau autonomie industrială pe termen lung?
În spatele jargonului tehnic și a disputelor legislative se află o dilemă strategică fundamentală:
- De ce împinge administrația pentru externalizare?
- flota SUA are nevoie de:
- mai multe nave,
- mai repede,
- pentru a face față simultan presiunilor Chinei, Rusiei și altor crize regionale;
- șantierele străine, în special din:
- Europa de Nord,
- Japonia,
- Coreea de Sud,
- sunt recunoscute pentru:
- eficiență,
- experiență în producție în serie,
- inovații în proiectare;
- ideea este de a folosi:
- capacitatea existentă din afara SUA,
- transferul de tehnologie,
- investițiile externe,
- pentru a „turbo‑alimenta” șantierele americane.
- flota SUA are nevoie de:
- De ce se tem criticii?
- pierderea controlului asupra unei capacități industriale vitale,
- posibilitatea ca, odată spart „tabu‑ul” externalizării, presiunea bugetară să împingă și mai multe programe navale în afara SUA,
- riscul ca economiile de timp să fie anulate de:
- probleme de integrare,
- incompatibilități tehnice,
- întârzieri generate de adaptarea la standardele americane.
Între două lumi: compromisuri inevitabile
În esență, dezbaterea se reduce la un schimb greu de evitat:
- mai multă viteză și capacitate pe termen scurt, obținute prin cooperare cu șantiere străine,
- contra
- protejării și reconstruirii autonomiei industriale navale americane, chiar cu prețul unor costuri și întârzieri suplimentare.
Memorandumul semnat de președinte nu oferă încă răspunsul final. El deschide însă o ușă care, odată trecut pragul, ar putea schimba profund modul în care Statele Unite își proiectează și își construiesc puterea navală – fie accelerând modernizarea flotei prin cooperare internațională, fie expunând Marina SUA la riscuri tehnice, logistice și politice greu de reversat.
Actualitate
Strâmtoarea Taiwan, tot mai tăcută: scăderea trecerilor navale americane alimentează îngrijorările în fața presiunii Chinei
Blocada „de probă” a Chinei și reacția reținută a SUA
În decembrie 2025, armata chineză a organizat în jurul Taiwanului exerciții militare de mare intensitate, care au inclus, în premieră, o simulare de blocadă aeriană și navală completă a insulei. La doar câteva săptămâni, două nave ale Marinei americane au traversat Strâmtoarea Taiwan, marcând primul tranzit naval al anului 2026.
Acea trecere a oferit un anumit grad de reasigurare pentru capitalele din regiune, în special pentru Taipei. Totuși, rămâne singurul tranzit în Strâmtoare anunțat public de Marina SUA în 2026 și doar unul dintre cele trei efectuate de la începutul celui de-al doilea mandat Trump. Raportat la anii anteriori, această scădere abruptă are loc exact când coerciția militară a Chinei se intensifică — un semnal care ridică semne serioase de întrebare.
De la zeci de treceri pe an la o jumătate de ritm
O analiză a tranzitelor prin Strâmtoarea Taiwan, bazată pe comunicate oficiale ale guvernelor, rapoarte de presă, anunțuri ale Marinei SUA și baze de date specializate, indică 28 de tranzite navale în timpul primului mandat Trump și 32 sub administrația Biden.
În contrast, proiecțiile actuale sugerează doar 14 tranzite raportate public pentru întreaga perioadă a administrației Trump 2.0 — o reducere de aproximativ 50% față de Trump 1.0 și de 56% față de administrația Biden. Dacă prezența americană într-una dintre cele mai disputate căi maritime ale lumii se estompează în liniște, consecințele strategice pot deveni profunde.
Strâmtoarea Taiwan: scenă-cheie pentru contestarea pretențiilor Beijingului
Strâmtoarea Taiwan este de ani de zile un punct fierbinte al disputelor teritoriale și al crizelor episodice. Beijingul pretinde că Strâmtoarea reprezintă ape teritoriale chineze, dar aproape niciun alt stat, inclusiv Statele Unite, nu recunoaște aceste pretenții ca fiind legale sau legitime.
În acest context, tranzitele militare prin Strâmtoare au devenit un instrument central pentru împiedicarea „normalizării” pretențiilor maritime ale Chinei. Navele americane și ale aliaților trec deliberat prin zone declarate unilateral de Beijing, tocmai pentru a contesta o autoritate considerată nelegitimă și pentru a afirma libertatea de navigație.
Prezență americană vs. rutină militară chineză la porțile Taiwanului
Și mai important, aceste tranzite proiectează o prezență militară americană vizibilă, într-un moment în care navele și aeronavele chineze au devenit o prezență aproape permanentă în jurul insulei. De la vizita din 2022 a fostului președinte al Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi în Taiwan, activitatea militară chineză aeriană și navală în proximitatea insulei a crescut dramatic, ajungând la incursiuni aproape cotidiene în apropierea spațiului aerian și apelor taiwaneze.
Potrivit raportului Pentagonului privind armata Chinei din 2025, activitatea zilnică în jurul Taiwanului, patrulele de luptă combinate aproape săptămânale și exercițiile de reacție în perioade de tensiune politică sporită au atins recorduri anuale succesive. În multe zile, în jur de cinci sau șase nave de război chineze se află simultan în proximitatea insulei.
„Feliere prin salami”: tactica Beijingului de erodare a vigilenței
China și-a intensificat și operațiunile „sub prag”, cum ar fi tăierea cablurilor submarine și oprirea ori inspectarea ilegală a navelor taiwaneze. Aceste acțiuni de tip „salami-slicing” sunt concepute pentru a uza treptat vigilența autorităților de la Taipei și pentru a normaliza un grad ridicat de presiune și coerciție.
În pofida acestor mișcări, Beijingul a evitat, cel puțin până acum, o invazie la scară largă a insulei. Un motiv-cheie: perspectiva implicării militare americane, întreținută parțial de o prezență navală regulată în zonă, care complică planul Beijingului de a obține „victoria strategică decisivă” dorită de președintele Xi Jinping.
Riscul pierderii experienței operative și al încurajării Beijingului
Tranzitele prin Strâmtoare au și o componentă practică: Marina SUA își menține antrenamentul și experiența operațională într-o zonă complexă și tensionată. O reducere de durată a acestor treceri ar însemna nu doar mai puțină vizibilitate, ci și potențială pierdere de experiență în manevrarea navelor în Strâmtoarea Taiwan.
În același timp, o activitate americană mai puțin vizibilă poate fi interpretată la Beijing ca un semn că Washingtonul ezită să-și asume riscuri politice și militare în jurul Taiwanului. Acest lucru poate încuraja China să recurgă la tactici tot mai coercitive, ilegale și destabilizatoare, cu convingerea că riscul reacției americane este în scădere.
Dezbaterea: contează numărul tranzitelor sau calitatea lor?
Nu toți analiștii sunt de acord că reducerea numărului de tranzite este, prin ea însăși, alarmantă. Fostul oficial al Pentagonului Drew Thompson a subliniat că tranzitele prin Strâmtoarea Taiwan reprezintă „doar un aspect al prezenței militare americane” și că ar trebui evaluate mai degrabă calitativ decât strict cantitativ.
Argumentul este valid, însă rata și vizibilitatea acestor treceri joacă un rol disproporționat în semnalizarea nerecunoașterii pretențiilor maritime chineze. De exemplu, după o trecere comună a navelor americane și canadiene prin Strâmtoare, în octombrie 2024, Ministerul taiwanez de Externe a salutat „acțiunile concrete pentru protejarea păcii în Strâmtoarea Taiwan”, subliniind că era „al patrulea tranzit comun în mai puțin de doi ani”. Aceste operațiuni sunt printre cele mai clare moduri prin care Washingtonul poate demonstra, în același timp declarativ și faptic, angajamentul față de libertatea de navigație.
„Tranzite tăcute”: soluție de compromis sau sursă de confuzie?
Unii observatori explică scăderea anunțurilor publice prin creșterea așa-numitelor „tranzite tăcute”: treceri prin Strâmtoare pe care Pentagonul alege să nu le comunice public, pentru a limita escaladarea diplomatică cu Beijingul. China a condamnat în repetate rânduri tranzitele și a acuzat Washingtonul că „generează agitație” prin publicitatea acordată acestor operațiuni.
Corelat cu deschiderea tot mai mare a președintelui Donald Trump, în al doilea mandat, față de cooperarea diplomatică și economică cu China, această explicație pare plauzibilă. Tranzitul distrugătorului american USS Higgins alături de fregata britanică HMS Richmond, în septembrie 2025, nu a fost anunțat oficial, fiind confirmat ulterior doar printr-o declarație a unui oficial al Pentagonului, fără comunicat de presă al Marinei SUA.
Tranzitele neanunțate sunt, fără îndoială, preferabile lipsei totale de activitate. Totuși, ele limitează impactul de semnalizare către aliați și către opinia publică internațională. O scădere vizibilă a tranzitelor declarate poate afecta percepția asupra priorităților și credibilității americane, atât în capitale prietene, cât și în cele ostile.
Percepțiile de retragere sunt greu de inversat
Această diminuare a vizibilității vine într-un moment prost ales. Coerciția maritimă chineză nu dă semne de reducere într-un ciclu simetric de dezescaladare, dimpotrivă: tendința este de intensificare. În acest context, orice impresie de relaxare a demonstrațiilor americane de prezență, angajament și descurajare poate fi interpretată ca o retragere strategică.
Chiar dacă tranzitele neanunțate compensează parțial scăderea celor publice, rămâne riscul ca aliații și partenerii Statelor Unite — ca să nu mai vorbim de Beijing — să perceapă strategia administrației Trump 2.0 ca pe un pas înapoi în ceea ce privește angajamentele americane în regiune. Odată formate, astfel de percepții pot deveni extrem de dificile de corectat.
Mesaj recomandat: revenirea la un ritm clar și previzibil al tranzitelor
În fața acestei dinamici, argumentul central este că Pentagonul ar trebui să revină la ritmul de tranzite de rutină anunțate public, așa cum a fost stabilit de cele două administrații precedente. Un astfel de tempo clar, previzibil și transparent ar transmite un mesaj ferm de continuitate în politica americană față de Strâmtoarea Taiwan: pretențiile ilegale ale Beijingului nu sunt acceptate, iar libertatea de navigație rămâne o linie roșie pe care Washingtonul nu este dispus să o abandoneze.
Actualitate
Proiectul Golden Dome prinde contur: O unitate de elită a Armatei SUA începe pregătirile pentru noul scut antirachetă
Armata Statelor Unite a desemnat oficial prima unitate de mărimea unui batalion care va începe antrenamentele și testarea planurilor pentru misiunea de apărare aeriană Golden Dome. Această formațiune reprezintă contribuția inițială a forțelor terestre la un proiect vast, menit să securizeze teritoriul național împotriva amenințărilor aeriene tot mai complexe. Deși identitatea specifică a unității selectate rămâne confidențială, oficialii militari confirmă că alegerea a fost făcută din structura de forțe existentă, având în vedere calendarul extrem de strâns pentru implementare.
Pregătiri intense pentru termenul limită din 2028
Obiectivul strategic este ca sistemul Golden Dome să devină pe deplin operațional până la jumătatea anului 2028. Până la acel moment, unitatea desemnată va trece printr-o serie riguroasă de experimente și exerciții de teren pentru a asigura integrarea perfectă cu noile soluții tehnice aflate în curs de finalizare. Arhitectura acestui sistem de apărare, concepută ca o structură stratificată, va include atât sisteme radar și de interceptare terestre, cât și componente spațiale, toate fiind coordonate de un sistem centralizat de comandă și control.
Gestionarea presiunii asupra trupelor în contextul crizelor globale
Implementarea proiectului Golden Dome survine într-un moment în care forțele de apărare aeriană sunt deja solicitate la maximum de misiunile curente din Orientul Mijlociu. Menținerea echilibrului între cerințele operaționale imediate, pregătirea soldaților și planurile de modernizare reprezintă o provocare logistică majoră. Pentru a atenua această presiune, liderii militari au decis să trimită actualizările tehnologice și noile echipamente direct trupelor aflate în teatrele de operații, fără a mai aștepta revenirea acestora la bazele de origine.
Extinderea capacităților Patriot pentru a răspunde noilor cerințe de securitate
Pe lângă dezvoltarea noului scut, planurile prevăd o creștere semnificativă a forței de rachete Patriot, care va trece de la 16 la 18 batalioane. Această extindere este esențială pentru a face față cererii globale și pentru a asigura succesul misiunii Golden Dome. Experiența acumulată în protejarea zonelor strategice, cum este regiunea capitalei federale, oferă baza necesară pentru optimizarea structurilor de personal și a abordărilor de comandă, în vederea consolidării apărării teritoriului național împotriva oricărei amenințări.
Io no soi Marinero, soi… „el general” Despescu
Dacă tot am avut Ziua Marinei, la malul mării nu mai adia briza, adia… regulamentul, dar doar pe la „amărâți”,...
Sclipiri de geniu la IPJ Călărași: e-mailul, acest abuz de drept procedural
Cum a reinventat Inspectoratul de Poliție Județean Călărași transparența: dacă ceri un document pe e-mail, ești excesiv. Dezvăluie Sindicatul Diamantul....
„Stat de drept, dar să nu supărăm derbedeii” – pamflet despre România în care polițistul plătește din buzunar pentru că aplică legea
Polițistul român, dușmanul public nr. 1: a îndrăznit să aplice legea În România anului 2026, dacă ai nenorocul să fii...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi
În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu...
România secretelor de serviciu: statul cu două legislații – una oficială și una pentru fraieri
Barbaria legislativă la nivel de minister: norme secrete, salarii pe ghicite În anul 2026, România reușește performanța rușinoasă de a...
IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XLI (41): „MAI 62487 – CĂRUȚA CU GIROFAR ȘI CREIER PE AVARII” (POZE SI VIDEO)
În episodul 41 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, producătorii de prostie instituțională ne oferă un nou moment...
O nouă operațiune la Poliția de Frontieră: „Un frigider pentru domnul chestor cu 20.000 de lei pe lună”
O nouă misiune la granița bunului-simț: salvarea cărnii domnului chestor Poliția de Frontieră Română pare să fi primit, pe lângă...
Republica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului
O nouă investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: din „pamfletari sub presiune” în acuzatori legitimi ai statului român Incisiv de...
Triatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”: Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!
„Nae Comisionaru’” și seringa pe patru roți: de la cai „intact dopați” la autobuze îngropate și controlori hărțuiți Ținutul Vinului,...
Magazia de nesimțire a MAI: Îți vând vechime la promoție, apoi îți iau pensia cu executorul
Statul-petardă: „Plătește, tataie, că-ți dăm vechime beton!” Bun venit în România profundă, ediția MAI – unde statul te unge cu...
Minunea de la IGPR: după ani de blocaj, polițiștii descoperă că se poate și PROMOVA, nu doar munci pe gratis
Promovările, scoase de la naftalină: IGPR își amintește brusc că are polițiști, nu voluntari Într-o străfulgerare administrativă demnă de o...
Alexandri Nicolae – Nae Comisionarul care a încercat să rescrie legea trapului. ANZ îl contrazice: decizie ilegală, cal descalificat, scandal cu tentă penală (DOCUMENTE)
Hipodromul rușinii: ANZ îi face KO pe „Nae Comisionaru’” și pe „Stimatu’ cu caii dopabili”. De la dopaj protejat la...
I.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM
„Volga neagră” de Păulești și SIPI-stul cu capul în SMURD Ziarul de investigații Incisiv de Prahova revine, cu și mai...
Polițiști-hamali la IPJ Sibiu: „Voluntariat” la cărat mobilă, verificat cu ștampilă, nu cu bun-simț
Polițistul român, noul brigadier la mobilă Doi polițiști care, potrivit relatărilor Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, se plictiseau acasă, s-au...
Cum a inventat IGPR sclavia de lux în uniformă
Un an de „foarte bine, tovarăși, dar pe gratis!” – La muncă dar retrogradați la leafă Promovarea polițiștilor pe funcții...
-
Exclusivacum 5 zile
I.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM
-
Exclusivacum 2 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XLI (41): „MAI 62487 – CĂRUȚA CU GIROFAR ȘI CREIER PE AVARII” (POZE SI VIDEO)
-
Exclusivacum 4 zile
Triatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”: Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!
-
Exclusivacum 4 zile
Alexandri Nicolae – Nae Comisionarul care a încercat să rescrie legea trapului. ANZ îl contrazice: decizie ilegală, cal descalificat, scandal cu tentă penală (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zile
Republica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului
-
Featuredacum 5 zile”Reforma cu capul în nori”. Vicepremierul Gheorghiu le explică bugetarilor că protestează… de prea bine
-
Exclusivacum 5 zile
Cum a inventat IGPR sclavia de lux în uniformă