Actualitate
TRANSPARENTA/ SECRETIZAREA INFORMATIILOR AR TREBUI SA CONSTITUIE O EXCEPTIE
- Cum SRI a inceput sa secretizeze absolut tot pentru a-si acoperi propriile ilegalitati, va prezentam cum se procedeaza in democratiile autentice.
- Transparenţa şi accesul la informaţiile deţinute de stat sunt condiţii necesare pentru guvernanţa democratică, protecţia drepturilor omului şi prevenirea abuzului de putere. Prin urmare, secretizarea ar trebui să constituie o excepţie. În ceea ce priveşte comunitatea de informaţii, secretizarea trebuie motivată printr-un prejudiciu precizat şi semnificativ care ar putea să se producă în urma dezvăluirii de informaţii. Ea ar trebui limitată la acele aspecte a căror dezvăluire ar periclita în mod serios viaţa unor persoane, serviciile de informaţii, statul sau ţara în ansamblul ei. Prejudiciul cauzat de dezvăluire ar trebui pus în balanţă cu interesul public ce obligă la dezvăluire.
- Responsabilitatea pentru elaborarea legislaţiei referitoare la protecţia informaţiilor şi accesul la informaţii trebuie să revină departamentului de justiţie sau pentru probleme constituţionale, şi nu serviciilor de informaţii. Prin strădania lui, parlamentul trebuie să se asigure că legislaţia este compatibilă cu normele democratice.
- Legislaţia trebuie să sublinieze că transparenţa şi accesul la informaţii sunt principii fundamentale ale democraţiei, iar secretizarea informaţiilor trebuie utilizată cu moderaţie. Criteriile de clasificare trebuie să indice un nivel îndeajuns de ridicat al prejudiciului şi certitudinea că nedivulgarea este garantată. Legislaţia trebuie să permită unei persoane acuzate de dezvăluirea ilegală a unor informaţii clasificate să-şi întemeieze apărarea pe motivul raţiunilor de interes public. Executivul trebuie să fie obligat să promoveze şi să faciliteze accesul public la informaţiile deţinute de stat, inclusiv la cele referitoare la serviciile de informaţii.
- Parlamentul trebuie informat cu privire la: priorităţile din domeniul intelligence; politicile, reglementările şi acţiunile în materie ale executivului; evaluările, bugetele şi rapoartele financiare din domeniul intelligence; rapoartele SAI cu privire la serviciile de informaţii; activităţile şi constatările organismelor specializate de supraveghere a respectivelor servicii; şi orice investigaţii asupra conduitei serviciilor de informaţii. Comisia parlamentară de supraveghere a serviciilor de informaţii trebuie să primească în mod confidenţial informaţii mai detaliate şi mai sensibile cu privire la subiectele de mai sus. Informaţiile trebuie să fie suficiente comisiei pentru a-şi îndeplini într-o manieră corespunzătoare funcţiile de supraveghere. Detaliile în acest sens trebuie specificate în legislaţie.
- Legislaţia referitoare la inspectorul general pentru informaţii şi/sau la organismul specializat de supraveghere a serviciilor de informaţii trebuie să prevadă că nu se poate refuza accesul entităţii şi al staffului său la informaţii, date sau incinte aflate sub controlul serviciilor de informaţii şi că orice refuz de acest fel constituie o infracţiune.
- În cazurile penale sau civile care implică serviciile de informaţii, decizia de a examina cazurile respective parţial sau integral cu uşile închise trebuie luată de judecătorul care prezidează.
- Organismele de supraveghere trebuie să prezinte parlamentului rapoarte şi să publice pe website-ul lor propriile rapoarte, precum şi rapoarte ale serviciilor de informaţii.
Pot fi luate măsuri pentru reducerea riscului ca membrii comisiei parlamentare de supraveghere a serviciilor de informaţii să divulge, deliberat sau involuntar, informaţii clasificate: membrii săi pot fi verificaţi de un serviciu de informaţii; ei pot fi instruiţi în vederea protejării informaţiilor clasificate; iar birourile, computerele, telefoanele şi sistemele de evidenţă pot fi protejate împotriva urmăririi
Actualitate
Rheinmetall achiziționează Loc Performance: Un pas strategic pentru expansiunea pe piața americană
Actualitate
USR, Lasconi și iluzia progresului: O analiză asupra influenței curentului ‘woke’ în România
O ideologie problematică importată
Într-o amplă analiză, Simona Tănăsescu discută despre impactul curentului „woke” în România, evidențiind cum această ideologie, promovată agresiv de partide precum USR, a adus mai mult rău decât bine. În special, Tănăsescu atrage atenția asupra efectelor negative asupra comunităților vulnerabile, inclusiv LGBTQ+, care, în lipsa speranței, s-au agățat de promisiunile unei ideologii care, în realitate, nu le va oferi salvarea.
Promisiuni înșelătoare
Adevărul, așa cum îl prezintă Tănăsescu, este că niciun partid sau niciun curent nu va salva comunitățile marginalizate. Iubirea și identitatea acestor persoane au fost folosite ca instrumente în jocurile politice. „În spatele zâmbetelor politicienilor și a discursurilor despre diversitate, realitatea este că sunteți manipulați,” scrie aceasta, subliniind că ideologia nu a oferit sprijin real, ci a perpetuat problemele.
Efectul devastator al curentului woke
Curentul „woke” nu numai că a eșuat în a aduce schimbări pozitive, dar a creat și mai multă divizare și ură. Sustinătorii acestuia sunt transformați în pioni pe tabla de şah a jocului politic, abandonati când nu mai sunt considerați utili. Exemplele date de Tănăsescu subliniază cum Lasconi a decis să se distanțeze de comunitate atunci când a realizat că nu poate câștiga alegerile folosind această susținere.
Scanarea realității emoționale
Tănăsescu afirmă că curentul „woke” a distrus nu doar relații, ci și conexiuni fundamentale între generații. Nicio lege nu va putea schimba sentimentele părinților sau va umple golurile lăsate de respingerea familială. „Realitatea care doare” nu poate fi ștearsă prin aprobări sociale avute în vedere de politici și campanii.
Fraza centrală a dezamăgirii
„Curentul woke a distrus mai mult decât a construit,” concluzionează Tănăsescu, subliniind tranziția iubirii în marfă de negociat pe scena politică. Comunitățile sunt invitate să se vadă nu ca statistici sau simboluri ale progresului, ci ca indivizi cu nevoi și aspiratii personale.
Apel la acțiune autentică
Tănăsescu face apel la cetățeni să recunoască această manipulare și să nu mai fie pioni într-un sistem care nu le oferă nimic în schimb. Schimbarea adevărată, spune ea, nu începe cu voturi sau petiții, ci cu curajul de a căuta validare interioară și reconectarea cu familiile lor.
Un drum anevoios, dar esențial
Calea spre schimbare reală este dureroasă și poate părea imposibilă, dar este considerată singura care merită efortul. „Restul e doar zgomot. Iar zgomotul, în cele din urmă, se stinge,” concluzionează Tănăsescu, invitând la reflecție asupra valorilor reale și a iubirii care contează cel mai mult.
Actualitate
Expoziția dedicată Revoluției din Decembrie 1989 se deschide la 1 Decembrie, pentru elevii Timișoarei
În urmă cu 35 de ani, Timișoara a schimbat mersul istoriei. A oprit timpul în loc.
De aceea, nu avem voie să uităm, fiind datori să lăsăm în urma noastră grija de a duce mai departe memoria lui Decembrie 1989. De a o lăsa moștenire copiilor noștri.
În acest context, Duminică, 1 Decembrie 2024, la ora 17:00, va avea loc, la Comenduirea Garnizoanei din Piața Libertății, deschiderea pentru elevi a expoziției „’35”, dedicată Revoluției din Decembrie 1989.
Expoziția, care este o producție comună a Societății Timișoara și a Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, este adresată atât scenei de artă contemporană, cât și publicului larg, tinerilor – din dorința de a facilita aprofundarea subtilităților unui moment de schimbare a paradigmei socio-politice și culturale din România. Astfel, publicul este invitat și provocat să reflecteze la dinamica puterii, la interacțiuni pierdute, la anxietăți sociale, să privească simultan la trecut și la viitor.
Definită drept „un spațiu și un timp de trecere, între before and after 1989”, expoziția abordează, pe de o parte, divizarea asociată cu controlul și, pe de altă parte, solidaritatea și transformarea – teme relevante nu doar în societate și în politică, ci și în dinamica valorilor și principiilor umane fundamentale. În acest context, viziunea artistului Adrian Florin Pop este completată de experiența trăită a revoluționarului Cătălin Regea, precum și de interpretarea curatorilor Cristina Daju și Mihai Toth, care au resemnificat spațiul simbolic, al vechii Comenduiri a Garnizoanei din Piața Libertății.
Lucrările de artă sunt realizate cu tehnici diverse de la pictură la video, sunet, instalație artistică, folosind ca punct de plecare fotografii și filmări originale.
Calendarul expoziției este următorul:
Duminică, 1 decembrie 2024, ora 17:00 Deschiderea expoziției, pentru elevi
2-16 decembrie 2024, orele 10:00-14:00 Vizite ghidate destinate elevilor
17 decembrie 2024, ora 17:00 Vernisajul oficial al expoziției
17 decembrie 2024-30 ianuarie 2025 Vizite ghidate destinate publicul larg
orele 16:00-20:00
În perioada 2-16 decembrie, vizitarea expoziției este deschisă exclusiv grupurilor de elevi. Aceasta se poate face de luni până vineri, între orele 10:00-14:00, prin rezervare prealabilă, pe mailul office@ccmt.ro
Vizitele programate for fi ghidate de mediatori, prezenți în acest interval orar la sediul Garnizoanei, pentru a facilita înțelegerea, de către elevi, a intenției autorilor.
Parteneri:
Direcția pentru Cultura Timiș, Brigada 18 ISR „Decebal”, Inspectoratul Școlar Județean Timiș, Școala Gimnazială 19 „Avram Iancu”
-
Exclusivacum o zi
Guvernul răspunde criticilor Avocatului Poporului privind pensiile militare
-
Exclusivacum 2 zile
Moștenirea lui Silviu Prigoană: Un labirint al corupției și alianțelor periculoase (II)
-
Exclusivacum 2 zile
Mihai Polițeanu promite legalitate în Ploiești: Acțiuni impotriva ilegalităților în zona Hale și Piețe
-
Exclusivacum 4 zile
Sindicatele din Penitenciare reacționează la declarația lui Ilie Bolojan cu privire la pensiile militare
-
Exclusivacum 5 zile
Afacerea ROSAL: Meciul subteran între mafia deșeurilor și justiție
-
Exclusivacum 3 zile
Acuzații de corupție în procesul de mutare a Polițiștilor de Penitenciare
-
Exclusivacum 3 zile
Moștenirea lui Silviu Prigoană: Un labirint al corupției și alianțelor periculoase
-
Exclusivacum 4 zile
Impactul protestului pensionarilor militari din 29 noiembrie 2024: O privire asupra așteptărilor și cerințelor