Se pare că rațiunea a fost trimisă în concediu fără plată la Guvernul României, mai ales când vine vorba de pensiile militare. Sindicatul Europol trage semnalul de alarmă – și nu e un simplu fluierat, ci o sirenă de incendiu – despre o nouă cruciadă a premierului Ilie Bolojan. O cruciadă împotriva bunului simț și a stabilității, deghizată, cum altfel, în ‘reformă’. Problema? Această ‘reformă’ a fost deja făcută. Bifat. Jalon îndeplinit în PNRR. Banii europeni, deja virați. Dar, cui îi pasă de fapte când ești în febra tăierilor și a distrugerii sistematice?
Dubla tăiere, dubla minciună: O „reformă” deja finalizată, dar niciodată suficientă!
În peisajul pitoresc al deciziei politice românești, un jalon bifat și niște bani europeni încasați nu înseamnă, se pare, absolut nimic. Coaliția de guvernare, în special aripa PNL-USR, pare să fi descoperit o nouă axiomă: o reformă nu e niciodată suficient de reformată! Așa că, sub privirile perplexe ale oricui a crezut în coerența deciziilor, Guvernul Bolojan insistă cu un al doilea ‘bisturiu’ pe aceeași rană deja bandajată a pensiilor militare. Este o demonstrație de cinism pur, o sfidare a logicii și a angajamentelor luate, totul sub pretextul inepuizabil al ‘ajustării’ și ‘optimizării’. Evident, logica e un concept pentru muritorii de rând, nu pentru strategii noștri guvernamentali, care par să navigheze pe o hartă desenată la beție.
PSD, mielul tăcut sau lupul deghizat? Dilema ‘social-democrată’ a tăierilor.
Și ce face PSD în acest balet macabru al tăierilor? Până mai ieri, aplaudau frenetic orice efort de ‘reducere a deficitului bugetar’, chiar și cel care lăsa buzunarele goale. Acum, brusc, discursul se schimbă. Un soi de iluminare tardivă, poate? Sau, mai degrabă, o reașezare strategică în vederea următoarelor alegeri, încercând să mimeze grija pentru popor? Semnalele din spațiul public sugerează un ‘poate-o-să-ne-opunem’, dar, știm cu toții, în politica românească, ‘poate’ e fratele mai mic al lui ‘mai vedem’, iar ‘opoziția’ e adesea doar un teatru ieftin. Verdictul final e o enigmă, demnă de un thriller politic prost scris, în care victimele sunt, ca de obicei, cetățenii de rând.
Măcelul administrativ și excepțiile ‘miraculoase’: Cine plătește nota de plată?
Într-un elan de ‘eficiență’ demn de un autocrat, premierul Bolojan a anunțat, senin, reduceri ‘masive’ de posturi. Zece la sută, taie-n carne vie! Centrală, locală, totul se duce pe apa sâmbetei birocratice. Ah, dar există excepții! Miraculos, Ministerul de Interne și cel al Apărării, tocmai instituțiile vizate de tăierile mascate prin blocarea pensiilor, sunt scutite de concedieri directe, ba chiar ‘beneficiază’ de o majorare a vârstei de pensionare. O logică impecabilă: nu te dau afară, te țin până îți cad dinții în gură și apoi te pensionez cu ce-ți mai rămâne. O gestionare ‘accelerată’ a pensionării, imposibil de susținut bugetar, dar prezentată ca o soluție genială. În realitate? O amenințare directă la siguranța cetățeanului și la stabilitatea statului, care va rămâne fără resursă umană calificată și motivată.
Promisiunile ‘aurite’ ale apărării: Concedieri zero, pensiuni sub zero!
Ministrul Apărării Naționale, într-o tentativă disperată de a calma spiritele, aruncă pastile dulci: ‘Nu vor fi concediați militari! Salariile nu se diminuează!’ Frumos, poetic, dar total irelevant. Problema nu e concedierea directă, ci șubrezirea pensiilor militare și condamnarea la muncă forțată, mult peste limita rezistenței umane, sub pretextul acoperirii deficitului de personal. Este o tactică veche: îți iau drepturile pe șest, nu direct. Așa-zisa ‘echilibrare bugetară’ pe 2026? O bombă cu ceas, care va destabiliza iremediabil sistemul de ordine publică și siguranță națională, transformând profesioniștii dedicați în sclavi bugetari, prinși într-un sistem fără ieșire și fără demnitate.
OUG-ul fantomă: Teatru ieftin și varietăți ‘blânde’ care omoară pe tăcute.
Deși toată lumea vorbește despre tăieri și modificări, un proiect oficial de OUG lipsește cu desăvârșire. Doar ‘variante vehiculate pe surse’, ca niște șoapte venite dintr-un fundal sonor malefic. De ce? Pentru că e mai ușor să arunci pe piață o ‘sperietoare’, apoi să vii cu o variantă ‘mai blândă’, dar la fel de toxică, care să fie primită cu ‘ușurare’. O strategie cinică, menită să amețească mii de angajați și să saboteze buna funcționare a unor sisteme vitale. Să nu uităm că Guvernul Ciolacu, în 2025, a avut nevoie de peste 20.000 de polițiști și angajați din penitenciare în stradă pentru a renunța la tăierile salariale. O demonstrație de forță publică în fața unui guvern ‘surd’ la nevoile reale!
Prețul demnității în 2026: Proteste grandioase sau ‘like’-uri virtuale?
Dacă un miting masiv a reușit să oprească tăierile în 2025, ce mobilizare ar fi necesară acum, sub bagheta lui Bolojan, pentru a stopa măsuri care leagă angajații de scaun până la epuizare fizică și psihică, punând în pericol nu doar sănătatea lor, ci și siguranța noastră, a tuturor? E nevoie de dublul, triplul, cvadruplul numărului? Sau vom asista la o luptă ‘virtuală’, cu petiții online și comentarii furioase, în iluzia că se pot obține rezultate? Deciziile actuale ale guvernului nu sunt doar niște cifre într-un tabel, ci lovesc direct în siguranța cetățeanului, subminând fundația statului român. Cât vom mai suporta această batjocură înainte ca sistemul să cedeze complet, lăsându-ne pradă haosului și insecurității? (Irinel I.).
Chiar și în condițiile în care, ce-i drept, presiunile din aceste zile pentru înscăunarea comisarului șef Cătălin Bâgu drept inspector șef al IPJ Vaslui sunt identificate în raportul contrainformativ intrat în posesia noastră ca fiind unele făcute pe ”pista Mihaela Iosipescu”. Adică nimeni alta decât actuala procuror șef adjunct al DIICOT. Și chiar dacă relația dintre cei doi, Bâgu și Iosipescu este binecunoscută în sistem încă de când actuala șefă a DIICOT activa tot la Bârlad, ministrul Lucian Bode se poate lămuri pe acest subiect printr-o simplă parcurgere a raportului solicitat de predecesorul său Marcel Vela. Corpul de control fiind trimis să verifice plângerile cu privire la ”siamezii” din Poliția vasluiană, Cătălin Bâgu și Cătălin Bejinariu.
Mai ales că nu are cum să nu fie ”dezgropat” raportul Corpului de control care, la solicitarea fostului ministru de Interne Marcel Vela a verificat pe teren ”înșurubarea pesedistă” de la nivelul IPJ Vaslui, în frunte cu activitatea comisarilor Cătălin Bâgu și Cătălin Bejinariu. Și care au verificat informațiile cu privire la faptul că Bâgu, pe atunci șef la DIICOT Vaslui, ar fi amenințat procurorii de la alte structuri centrale care ”își permiteau” să facă percheziții în ”Republica Vaslui”. Sau cum Bejinariu, pe când conducea Poliția Municipiului Vaslui, și-ar fi trecut în declarația de avere un împrumut de 25.000 euro luat de la Marius Cordas, personaj condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru furt din bancomate! Mai mult, acțiunea declanșată de ministrul Vela a avut la bază atât plângerile multor cetățeni, cât și a unor lideri ai sindicatelor din Poliție, precum SNPPC! Ba chiar și cea a unui procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui. Acesta informând că dintr-un dosar instrumentat de comisarul șef Cătălin Bâgu, pe atunci șeful Biroului de Combatere a Crimei Organizate Vaslui ar lipsi mai multe file probatorii! Astfel că ancheta nu a mai putut fi continuată!
