Actualitate
Asociația Orașelor din România cheamă Guvernul României la parteneriat
Asociația Orașelor din România (A.O.R.), ca reprezentantă legitimă a celor 216 orașe mici și mijlocii, consideră că depăşirea momentelor dificile prin care trecem, în beneficiul colectivităților locale şi ale unei bune guvernări, este posibilă numai printr-un parteneriat în care structurile asociative ale unităţilor administrativ teritoriale sunt acceptate de către Guvernul României ca pateneri instituţionali, egali, acestea dispunând de o expertiză care trebuie să fie luată în seamă.
Constatând, din simulările făcute de A.O.R., că bugetele locale ale orașelor vor fi în continuare în suferință, făcându-ne incertă buna funcționare și lipsindu-ne de șansa unei dezvoltări locale ale comunităţilor pe care le reprezentăm,
Sufocaţi de atribuirea unor competențe către administrația locală care includ şi funcţionarea multor servicii publice care, pe lângă locuitorii propriilor orașe, deservesc şi locuitorii comunelor învecinate, în cele mai multe cazuri fără alocare de resurse financiare suficiente,
Preocupați de lipsa siguranţei pacienţilor din spitalele şi a elevilor din liceele pe care primarii şi consiliile locale din unitățile administrativ-teritoriale cu statut de oraș le administrează, cauzată de insuficienţa unei finanţări suficiente,
Constatând cu îngrijorare că dialogul Executivului cu autorităţile administraţiei publice locale din oraşele mici pare a nu duce la acceptăarea unor soluţii care să rezolve gravele probleme cu care se confruntă autoriţăţile administraţiei publice locale,
Asociația Orașelor din România solicită Guvernului, ca la elaborarea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2021, să ţină cont de următoarele principii:
- Cine are competenţele stabilite prin lege trebuie să aibă alocate şi resursele financiare necesare;
- O administraţie eficientă pentru cetăţean se poate realiza doar prin asigurarea de resurse financiare suficiente pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de Constituţie şi de legile în vigoare;
- Unitățile şi subdiviziunile administrativ-teritoriale care din resursele financiare de care dispun nu îşi pot asigura sumele necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege pot retransmite Guvernului competenţele transmise în procesul de descentralizare fără resursele financiare suficiente exercitării acestora;
- Asigurarea transparenţei sumelor alocate bugetelor locale prin cuprinderea în Legea bugetului de stat pe anul 2021 a anexei “Sume alocate din impozitul pe venit şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale în anul 2021 pe unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale”, asemănătoare anexei de la Legea bugetului de stat pe anul 2018.
Pentru evitatea repetării unei alocării discreţionare, asemănătoare celor din anii trecuţi, prin care legile bugetului de stat au defavorizat oraşelor mici şi mijlocii, solicităm Executivului ca pe langă măsurile stabilite, de curând, în acord cu Asociația Municipiilor din România, privind:
- alocarea de la bugetul de stat a 90 % din sumele necesare pentru asigurarea drepturilor pentru protecţie a copilului, a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti și județelor,
- alocarea de la bugetul de stat a sumelor necesare asigurării cuantumului minim al burselor de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social pentru elevii din învățământul preuniversitar de stat, cu frecvență, care se vor acorda în anul școlar 2020-2021, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 1064/2020,
- alocarea lunară din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale a unei cote de 65% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe ale căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit,
la elaborarea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2021, să aibă în vedere urmăroarele măsuri propuse de Asociația Oraşelor din România:
1. Pentru protejarea „unităţilor administrativ-teritoriale cu o situaţie mai grea din punct de vedere financiar (…) destinate să corecteze efectele repartiţiei inegale a resurselor potențiale de finanţare, precum şi a sarcinilor fiscale care le incumbă” (text din Carta europeană a autonomiei locale), astfel încât – în procesul de echilibrare a bugetelor locale ale comunelor, orașelor şi municipiilor, pentru anul 2021 – să fie folosit acelaşi mecanism de alocare de sume din cote şi din TVA prevăzut de Legea 5/2020, cu precizarea că pentru acest an “sumele provenite din cote şi din TVA să nu fie mai mici de 950 lei/locuitor/an şi nici mai mici de 2.000 mii lei/comună/an, 6.000 mii lei/oraş /an, 12.000 mii lei/oraş/an”.
2. Alocarea pentru unitățile administrativ-teritoriale care organizează şi asigură funcţionarea unor servicii publice de diversitate, mărime şi complexitate sporite, care deservesc, pe lângă locuitorii acestor UAT-uri şi locuitorii din comunele învecinate – licee; unităţi medicale (spitale / secţii externe ale unor spitale judeţene / centre de permanenţă); servicii de evidenţă informatizată a persoanei; creşe; centre permanente pentru persoane în varstă şi alte servicii sociale; poliţie locală ş.a. – a unor sume suplimentare între 200 şi 300 lei/locuitor/an, în funcţie de numărul categoriilor de servicii pe care le finanţează/cofinanţează.
PRECIZĂRI:
- Mai mult de o treime din populaţia României (peste 7 milioane de cetăţeni) beneficiază de serviciile publice pe care oraşele le organizează, finanţează/cofinanţează şi gestionează, beneficiarii fiind – în mod egal – locuitorii oraşelor şi comunelor învecinate.
- Dintre toate unităţile administrativ teritoriale ale căror locuitori beneficiază de aceste servicii publice, doar oraşele susţin – din bugetele proprii – efortul financiar necesar funcţionării acestora.
- Siguranţa pacienţilor din spitalele şi a elevilor din liceele pe care primarii şi consiliile locale din unitățile administrativ-teritoriale cu statut de oraș le administrează, cât şi calitatea tuturor serviciilor publice prestate nu pot fi asigurate fără o finanţare suficientă care să asigure îndeplinirea atribuţiilor pe care autorităţile administraţiei publice locale le au.
3. Cuprinderea în Legea bugetului de stat pe anul 2021 a sumelor necesare punerii în aplicare a prevederilor OUG nr. 156/2020 privind unele măsuri pentru susținerea dezvoltării teritoriale a localităților urbane și rurale din România cu finanțare din fonduri externe nerambursabile – în fapt, asigurarea sumelor necesare cofinanţării cheltuielilor eligibile şi a celor neeligibile pentru proiectele cu finanţare din fonduri nerambursabile.
4. Corelarea limitelor anuale privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate cu limitele anuale privind finanţările rambursabile care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, ţinând cont de următoarele propuneri:
PRECIZĂRI:
- suplimentarea limitelor anuale privind finanţările rambursabile care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale cu suma de 1.000 milioane lei, pentru fiecare dintre anii 2021,2022 si 2023;
- suplimentarea limitelor anuale privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale cu suma de 2.000 milioane lei, pentru fiecare dintre anii 2021, 2022 si 2023.
În speranţa unui dialog cât mai bun cu toţi partenerii, pentru rezolvarea rapidă şi pe cale de parteneriat, știut fiind că dispunem de o expertiză care trebuie să fie luată în seamă și pe care o vom folosi pentru a răspunde pozitiv ori de câte ori vom fi solicitați, folosind bunele practici ale activităţilor de administraţie publică din oraşe, Asociaţia Oraşelor din România doreşte să contribuie la rezolvarea problemelor privind continuarea reformei în administraţia publică, bazată pe creşterea autonomiei colectivităţilor locale, descentralizare, subsidiaritate şi eficientizare a administraţiei publice locale.
Actualitate
Arhitectura descurajării: Planul strategic pentru salvarea arsenalului nuclear de sub tutela birocrației energetice
Moștenirea Războiului Rece în fața noilor amenințări
Statele Unite se află într-un punct de cotitură nucleară, cel mai periculos de la finalul Războiului Rece. În timp ce Rusia își modernizează agresiv arsenalul și lansează amenințări directe, iar China își extinde forțele nucleare într-un ritm alarmant, barierele de control al armamentului par să se fi prăbușit. În acest peisaj volatil, descurajarea nucleară nu mai este un concept abstract, ci fundamentul supraviețuirii naționale. Totuși, managementul acestui arsenal vital rămâne prizonierul unui sistem administrativ depășit, conceput pentru o epocă apusă.
Conflict de interese: Securitate națională versus politici climatice
În prezent, responsabilitatea pentru descurajarea nucleară a SUA este plasată nefiresc în cadrul Departamentului Energiei (DOE). Deși peste trei sferturi din bugetul acestui departament sunt dedicate apărării, agenda publică a instituției este dominată de politici climatice, programe energetice interne și ecologizare. Această structură forțează securitatea strategică să concureze pentru atenție și resurse cu priorități interne complet străine de misiunea de apărare. Este un aranjament defectuos și, în ultimă instanță, periculos, care subminează capacitatea de reacție rapidă în fața inamicilor geopolitici.
Eroziunea responsabilității și capcana birocratică
Istoria demonstrează că succesul nuclear a fost clădit pe claritate și autonomie. În perioada Războiului Rece, agenții independente aveau misiunea unică de a proiecta și susține arsenalul nuclear. Această coerență a dispărut în 1977, odată cu absorbția misiunii nucleare de către Departamentul Energiei. Rezultatul a fost o derivă birocratică previzibilă: responsabilitate diluată, supraveghere excesivă și lupte bugetare interminabile. Chiar și crearea Administrației Naționale pentru Securitate Nucleară (NNSA) în anul 2000 a fost doar un paleativ, instituția fiind mai degrabă orientată spre evitarea riscurilor decât spre producția și livrarea accelerată de care America are nevoie astăzi.
O agenție independentă pentru un secol al provocărilor
Soluția necesită o decizie politică de o anvergură istorică: extragerea NNSA de sub tutela Departamentului Energiei și transformarea sa într-o agenție independentă, aflată sub autoritatea directă a președintelui. O astfel de reformă nu ar slăbi controlul civil, ci ar întări responsabilitatea prezidențială și ar clarifica hățișul de supraveghere congresională. Printr-o misiune unică și o finanțare directă prin comisiile de apărare, SUA pot transmite un mesaj fără echivoc Moscovei și Beijingului. Dacă această restructurare va fi implementată, ea va securiza fundamentul puterii americane pentru secolul XXI, marcând trecerea de la o birocrație lentă la o forță de descurajare modernă și implacabilă.
Actualitate
Miliarde pentru Pacific: Strategia Pentagonului de a „anula” lista de dorințe a amiralilor prin bugete record
Într-o mișcare strategică fără precedent, Pentagonul propune alocarea a aproape 12 miliarde de dolari pentru Inițiativa de Descurajare în Pacific (PDI) în anul fiscal 2027. Această infuzie masivă de capital pare să fi atins un prag istoric: pentru prima dată, comandantul operațiunilor din regiune sugerează că solicitările sale financiare au fost acoperite integral, eliminând necesitatea celebrei „liste de dorințe” cu cereri nefinanțate.
O premieră la INDOPACOM: „Zero” cereri suplimentare
Amiralul Samuel Paparo, șeful Comandamentului din Indo-Pacific, a confirmat în fața legiuitorilor că bugetul propus răspunde tuturor nevoilor raportate conform cerințelor legale. Deși a subliniat că „nu este niciodată pe deplin satisfăcut” având în vedere miza umană și materială a unui potențial conflict, Paparo a indicat că raportul oficial nu va conține cerințe neacoperite. Această situație este rară în contextul birocrației de la Washington, unde comandanții solicită anual fonduri extra peste bugetul de bază.
Reconcilierea Bugetară: 1,5 trilioane de dolari pentru Apărare
Planurile ambițioase vin pe fondul unei strategii mai largi a administrației de a cheltui 1,5 trilioane de dolari pentru Departamentul Apărării în 2027. Din această sumă, 11,7 miliarde de dolari sunt direcționate strict către descurajarea influenței în Pacific. Fondurile sunt segmentate în șase piloni critici, cele mai mari felii din buget fiind destinate exercițiilor militare și inovației (4,4 miliarde dolari), urmate de îmbunătățirea infrastructurii (3 miliarde dolari) și modernizarea prezenței militare (2,9 miliarde dolari).
Muniția, „călcâiul lui Ahile” în fața amenințării chineze
În ciuda optimismului bugetar, congresmenii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la stocurile de muniție critică, epuizate de conflictele din Orientul Mijlociu. Întrebați dacă acest consum afectează capacitatea de a descuraja China, oficialii militari au subliniat că soluția rezidă în accelerarea producției. Strategia pentru 2027 prevede triplarea sau chiar cvadruplarea ratelor de producție pentru proiectilele esențiale, precum și investiții în substitute inovatoare care să depășească tehnologia actuală.
Actualitate
Arsenalul Romei: Ucraina urcă pe podiumul exporturilor de armament ale Italiei
ROMA — Într-o schimbare strategică de proporții, Ucraina a devenit unul dintre principalii beneficiari ai exporturilor de tehnică militară din Italia. Cele mai recente date oficiale indică o ascensiune rapidă a Kievului în topul partenerilor comerciali ai Romei, consolidând o relație care depășește simpla asistență militară și se transformă într-o alianță industrială profundă.
Conform noilor statistici de export, Ucraina ocupă acum poziția a patra în rândul națiunilor care au primit licențe de export autorizate, cu o valoare de 349 de milioane de euro. Această cifră plasează Kievul imediat după giganți precum Kuweit, Germania și Statele Unite, subliniind rolul critic pe care industria italiană de apărare îl joacă în sprijinirea efortului de război ucrainean.
Pactul Dronelor: Dincolo de simpla furnizare de echipamente
Această evoluție comercială vine la scurt timp după o întâlnire la nivel înalt între liderii celor două state, axată pe o viziune pe termen lung: „Pactul Dronelor”. Acest format de securitate inovator vizează nu doar transferul de tehnologie, ci și o integrare a expertizei de luptă ucrainene cu capacitățile industriale italiene.
Obiectivul principal este crearea unui program de coproducție pentru vehicule aeriene fără pilot (UAV). Roma și-a exprimat un interes major pentru dezvoltarea comună în acest sector, recunoscând Ucraina drept o națiune lider în inovația tehnologică de pe front. Discuțiile vizează fuziunea capacităților în domenii precum rachetele, războiul electronic și sistemele autonome.
Un flux constant de tehnologie și know-how
Deși detaliile specifice ale sistemelor livrate sunt protejate de confidențialitate strategică, gama de echipamente autorizate pentru export este vastă. Aceasta include muniție de înaltă precizie, sisteme electronice avansate, software de luptă, vehicule terestre și, cel mai important, transfer de know-how pentru producție.
Până în prezent, sprijinul Italiei s-a materializat în peste zece pachete de asistență militară directă, inclusiv sisteme sofisticate de apărare aeriană dezvoltate în colaborare cu Franța. Valoarea totală a ajutorului direct oferit de Roma a atins pragul de 2,8 miliarde de euro, la care se adaugă contribuții substanțiale prin mecanismele Uniunii Europene.
Suveranitate prin producție: Liniile de asamblare ale viitorului
Noua direcție a cooperării bilaterale nu se limitează la frontierele geografice actuale. Strategia discutată de cele două guverne prevede stabilirea unor linii de producție ucrainene atât pe plan intern, cât și în străinătate, pentru a satisface cererea globală tot mai mare de tehnologie militară testată în condiții reale de conflict.
Prin acest parteneriat, Italia nu doar că își securizează un rol central în arhitectura de securitate a flancului estic, dar participă activ la transformarea Ucrainei într-un hub tehnologic de apărare, unde inovația forjată pe câmpul de luptă întâlnește precizia ingineriei europene.
-
Exclusivacum 5 zileFEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
-
Exclusivacum 4 zileIPJ PRAHOVA SI MIRACOLUL DE LA DRAJNA: CUM SĂ AI ZERO DOSARE, DAR MERITE DEOSEBITE ȘI RECOMPENSE DE ZIUA POLIȚIEI (I)
-
Exclusivacum 3 zileSINDICATUL SNPP – „FAMIGLIA” ȘI DINASTIA CĂTUȘELOR: Cum să fii umilit pe banii tăi sub sceptrul „Împărătesei” de la Jilava și al „Vătafului” de la Mărgineni
-
Exclusivacum 20 de oreOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Exclusivacum 3 zileDelirul măririi la umbra gratiilor: Cum să-ți rupi gâtul vânând funcții pe care nu le pricepi
-
Exclusivacum 5 zileBINGO PE MUNTELE DE GUNOI: Ploieștiul, orașul unde „Independentul” Polițeanu și „Magicianul” Ganea joacă „Alba-Neagra” cu 10 milioane de euro și sănătatea cetățenilor!
-
Exclusivacum 5 zileOPERAȚIUNEA „PENALA LA NATO”: CUM SE JOACĂ DARĂU ȘI OPREA DE-A ARMATA CU CARACATIȚA MIRON LA BUTOANE
-
Exclusivacum 4 zileOPERAȚIUNEA „BINOCLUL”: Cum a ajuns IOR jucăria privată a „Reginei Restructurărilor” sub binecuvântarea Ministerului



