Administratie
Mama mea, în mod direct și indirect, a fost o victimă a sistemului medical și a statului impotent, incapabil să ia decizii care să protejeze viețile cetățenilor săi
Astăzi se împlinesc două săptămâni de când s-a prăpădit mama mea, dezvaluia ieri pe reteaua sa de socializare, Emilia Sercan.
„S-a întâmplat a doua zi de Crăciun, pe 26 decembrie.
M-am gândit mult dacă să scriu despre lucrul ăsta și cum și-a găsit sfârșitul. Am decis să o fac pentru că mama mea, în mod direct și indirect, a fost o victimă a sistemului medical și a statului impotent, incapabil să ia decizii care să protejeze viețile cetățenilor săi.
Mimi, așa cum i-am spus întotdeauna mamei, a dus în ultimii 13 ani mai multe bătălii pentru propria viață și a suferit cum e greu de imaginat că cineva o poate face. A supraviețuit unui cancer de col uterin, depistat în stadiu 3B, și unui atac vascular cerebral, iar de la an la an a dezvoltat alte și alte probleme grave de sănătate.
A trecut prin cinci intervenții chirurgicale, iar în ultimii ani s-a luptat cu o hipertensiune arterială severă și o bronhopneumonie cronică din cauza cărora se învârtea într-un cerc vicios: făcea tensiune, iar din cauza ei nu mai putea să respire, sau făcea crize de respirație, iar din cauza lor îi creștea tensiunea spre 20.
Pe 10 decembrie a făcut o astfel de criză și a fost internată la Spitalul din Vatra-Dornei, spital non-covid. La internare a fost testată real-time PCR pentru covid, iar rezultatul a fost negativ. Scrie negru pe alb pe biletul de externare. A fost internată până pe 22 decembrie. Cu o seară înainte de externare, mi-a spus că a răcit puțin, lucru care m-a îngrijorat.
A doua zi, înainte de externare i-am spus medicului care o avea în grijă că aș vrea să fie testată pentru covid și m-am oferit să plătesc testarea. Era ora 10:55. Medicul mi-a spus că nu mai e posibil lucrul acesta pentru că recoltarea pentru covid se face până în ora 10:00.
Probabil în spital simptomele nu au fost foarte puternice pentru că a făcut tratament cu două antibiotice pentru o infecție nosocomială luată cel mai probabil de la o spirometrie făcută în octombrie. După externare a avut o stare ușor febrilă și probleme de respirație. A refuzat să meargă din nou la spital pentru că întotdeauna a urât spitalul din Vatra-Dornei. De fapt, ura mizeria cruntă de la WC-ul spitalului. De multe ori îmi spunea că probabil și la WC-ul din Gara de Nord e mai curat decât la cel din spital.
Pe 26 decembrie nepotul meu a chemat salvarea împotriva voinței ei pentru că starea i se degradase mult. A fost convinsă să fie transportată la spital. Circa cinci ore mai târziu a făcut stop cardio-respirator. Asta e cauza decesului în certificatul medical constatator, eliberat de Spitalul din Vatra-Dornei.
Cauza reală am aflat-o însă în dimineața zilei în care ne pregăteam de înmormântare, după ce am primit un sms de la DSP Suceava: fusese infectată cu SARS CoV-2. Nu pot povesti aici șocul, revolta, confuzia care ne-a cuprins, dar nici despre modul în care a trebuit ținută slujba de înmormântare.
Având în vedere severitatea problemelor de sănătate pe care le avea, Mimi a fost o victimă sigură. Odată infectată, șansele de recuperare în cazul ei ar fi fost minime. Totuși, problema e alta. Cum a fost posibil să fie infectată cu covid într-un spital non-covid? Care e protecția pe care statul o oferă persoanelor vulnerabile, care au nevoie de tratament și au nevoie să fie îngrijite, în sistemul de sănătate actual, paralizat de incompetență, dezordine și subfinanțare ?
L-am auzit aseară la televizor pe Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății, vorbind despre „siguranța pacientului”. Lucrul asta m-a determinat să scriu despre modul tragic și fulgerător în care s-a prăpădit mama mea. Deși avea probleme grave de sănătate, niciuna nu îi punea în mod iminent viața în pericol, iar dacă nu s-ar fi internat în spital și s-ar fi chinuit în continuare acasă, așa cum s-a chinuit de când a început pandemia, probabil că acum era în viață.
Sunt trei chestiuni pe care statul, ministrul sănătății și actualul guvern trebuie să le reglementeze astfel încât nicio altă viață să nu mai fie pierdută într-un mod asemănător: (1) testarea la externare a pacienților vulnerabili din spitalele non-covid; (2) testarea periodică a personalului medical și auxiliar din spitalele non-covid și (3) stabilirea unor proceduri de dezinfectare periodică a spitalelor non-covid.
- Numărul celor care se internează acum este infim comparativ cu perioada de dinainte de pandemie. Doar cei care sunt în situații limită ajung în spital. Totuși, cum e posibil să te internezi într-un spital non-covid și să te infectezi acolo? Să fii infectat acolo, mai exact. Ministerul Sănătății ar trebui să instituie un protocol care să prevadă în mod obligatoriu testarea pentru covid la externare a pacienților din grupele de risc din spitalele non-covid. Astfel, poate unele vieți mai pot fi salvate.
- Dacă toți pacienții sunt testați la internarea într-un spital non-covid, asta înseamnă că mama mea, care era negativă pe data de 10 decembrie, a luat infecția de la un cadru medical sau de la cineva din personalul auxiliar. Care e protocolul de testare periodică a acestora categorii? E normal ca personalul medical și auxiliar să fie testat doar dacă prezintă simptome, așa cum se întâmplă acum? Sper că nu e vreo surpriză pentru responsabilii din sănătate faptul că există persoane asimptomatice, iar aceste persoane asimptomatice, care pot fi medici, asistente, infirmiere etc., pot infecta pacienții din spitalele non-covid atunci când merg la muncă. Măcar să fie testate periodic cadrele medicale și personalul auxiliar mai ales că unii, prea mulți chiar, refuză vaccinarea.
- Mama mea s-a prăpădit în spital pe 26 decembrie. A stat într-un salon de spital, de tranzit, ce-i drept, timp de circa 7 ore. Rezultatul pentru testul ei a venit abia pe 29 decembrie pentru că pe 26 și 27 decembrie nu s-a lucrat. Saloanele din spitalele non-covid trebuie dezinfectate periodic printr-o procedură stabilită de Ministerul Sănătății sau de Institutul Național de Sănătate Publică și nu trebuie lăsat la mâna managementului fiecărei unități.
Și nu în ultimul rând, am două întrebări pentru autoritățile statului, pe care o voi adresa în mod formal către Ministerul Sănătății și către Institutul Național de Sănătate Publică:
- Care este numărul persoanelor care s-au infectat cu coronavirus, începând din martie și până acum, în toate spitalele non-covid din România?
- Care este numărul persoanelor care s-au infectat cu coronavirus în toate spitale non-covid din România, începând din martie și până acum, și care au murit?”. (Paul D.).
Administratie
De la sursă la robinet: traseul apei potabile
Apa care ajunge în locuințe parcurge un sistem amplu, proiectat să o transporte și să o pregătească pentru consum în condiții de siguranță. Procesul presupune mai multe etape, iar fiecare dintre ele contribuie la continuitatea serviciului.
Conductele aduc apa către tratare
Mai întâi, conductele de aducțiune transportă apa de la sursă către stațiile de tratare. Acolo, aceasta trece prin procesele necesare pentru a deveni potrivită consumului.
Tratarea și pomparea mențin fluxul
După tratare, apa este pompată prin sistem, iar clorinarea contribuie la dezinfectarea ei. Aceste operațiuni ajută la menținerea calității apei pe traseul către consumatori.
Rezervoarele și rețelele duc apa în comunități
Rezervoarele asigură înmagazinarea apei, iar rețelele de distribuție o transportă mai departe, până la robinetele consumatorilor.
Potrivit informațiilor prezentate de Hidro Prahova, fiecare verigă a acestui lanț are un rol esențial în furnizarea unui serviciu indispensabil vieții de zi cu zi.
Administratie
Rogobete: „Pacienții au nevoie de medicamente, nu de explicații”. Ministerul Sănătății pregătește măsuri pentru prevenirea sincopelelor în aprovizionare
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, anunță primele măsuri discutate cu reprezentanții producătorilor și distribuitorilor de medicamente, după ce presiunea financiară din ultimele luni a scos în evidență vulnerabilitățile sistemului. Printre soluțiile avute în vedere se numără monitorizarea săptămânală a consumului și stocurilor, identificarea punctelor critice din aprovizionarea spitalelor și creșterea rezervelor naționale de medicamente esențiale.
„Pacienții au nevoie de medicamente, nu de explicații”, a transmis ministrul, subliniind că accesul la tratament nu trebuie să depindă de spitalul la care ajunge pacientul sau de capacitatea acestuia de a căuta medicamente în mai multe unități medicale.
Finanțarea și nevoile reale ale spitalelor
Presiunea financiară acumulată în ultimele luni a evidențiat cât de vulnerabil poate deveni sistemul atunci când resursele disponibile nu țin pasul cu necesitățile reale ale spitalelor și ale pacienților, potrivit declarației ministrului.
În acest context, Alexandru Rogobete s-a întâlnit cu reprezentanții producătorilor și distribuitorilor de medicamente, inclusiv cu cei ai Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și ai Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
Ministrul a cerut colaborarea industriei pentru prevenirea întreruperilor în aprovizionare și pentru identificarea unor soluții care să sprijine continuitatea tratamentelor.
Raportare săptămânală a consumului și stocurilor
Una dintre măsurile discutate este transmiterea săptămânală către Ministerul Sănătății a datelor privind consumul și stocurile medicamentelor utilizate în cadrul programelor naționale de sănătate.
O astfel de monitorizare ar urma să ofere o imagine mai clară asupra disponibilității medicamentelor și a evoluției necesarului. Datele ar putea ajuta autoritățile să identifice din timp situațiile în care aprovizionarea devine dificilă și să intervină înainte ca pacienții să fie afectați.
Atenție sporită la tratamentele pentru boli grave
Discuțiile au vizat și identificarea punctelor vulnerabile din aprovizionarea spitalelor, cu accent pe medicamentele necesare pentru pacienții oncologici, pentru cei cu boli cardiovasculare și pentru persoanele care suferă de boli rare.
Potrivit ministrului, identificarea acestor blocaje este esențială pentru ca autoritățile și furnizorii să poată anticipa dificultățile și să găsească soluții înainte ca acestea să ducă la sincope în tratament.
Rezerve pentru intervenții rapide
O altă direcție avută în vedere este creșterea stocurilor naționale de medicamente critice. Aceste rezerve ar permite o reacție mai rapidă atunci când un spital se confruntă cu lipsuri, inclusiv prin redistribuirea medicamentelor către unitățile medicale care au nevoie de ele.
Obiectivul, a transmis Alexandru Rogobete, este ca pacienții să nu fie nevoiți să caute tratamentul de la un spital la altul. „Ministerul Sănătății trebuie să se asigure că medicamentele ajung la pacienți”, a afirmat ministrul.
„Responsabilitatea statului este să își protejeze pacienții”
Alexandru Rogobete le-a mulțumit producătorilor și distribuitorilor care și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la găsirea unor soluții. Ministrul a subliniat că efortul comun trebuie să urmărească protejarea pacienților și continuitatea tratamentelor.
În mesajul său, acesta a insistat că efectele dezechilibrelor financiare nu trebuie transferate asupra persoanelor care depind de medicamente și de serviciile spitalicești.
„Statul român are responsabilitatea să își protejeze pacienții, nu să transfere asupra lor consecințele dezechilibrelor financiare”, a transmis ministrul Sănătății.
Administratie
Ajutorul pentru fermierii afectați de secetă: proiectul clarifică modul de calcul
Ministerul Agriculturii a publicat în consultare publică un proiect de modificare a HG nr. 751/2026, care reglementează sprijinul financiar de urgență pentru culturile de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta pedologică din 2025. Proiectul definește indicatorul „grad de afectare” și propune folosirea suprafețelor confirmate de APIA la calcularea plăților.
Potrivit informării privind proiectul, baza de calcul va fi suprafața determinată în urma controalelor oficiale realizate de APIA pentru anul 2025, raportată la suprafața declarată de fermier în cererea de plată. Măsura urmărește să aplice o formulă unitară și să reducă diferențele care pot apărea între suprafețele înscrise inițial în procesele-verbale și cele confirmate prin verificări în teren.
Proiectul introduce și o definiție explicită a indicatorului de calamitate „grad de afectare”, exprimat ca valoare procentuală în documentele oficiale.
Cererile depuse rămân valabile
Conform anunțului, cererile de sprijin depuse până în prezent nu trebuie refăcute. Dacă proiectul va fi adoptat, sumele vor fi calculate și plătite potrivit noii formule, pe baza suprafețelor verificate.
Scopul declarat al modificărilor este compensarea pierderilor de venit rezultate direct din daunele provocate culturilor de porumb și floarea-soarelui de seceta pedologică manifestată în 2025.
Cum pot fi transmise propuneri
Cetățenii și instituțiile interesate pot trimite opinii, propuneri sau sugestii în scris, în termen de 10 zile de la data publicării proiectului, la adresa politici.agricole@madr.ro.
Expeditorii trebuie să indice articolul sau articolele la care se referă observațiile, data transmiterii și datele lor de contact.
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
-
Exclusivacum 3 zileArhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zile„Nu trage, că-s polițist, nu hoț… de rând!” – Cum s-a tras cu pușca în polițiști la Slatina, iar legea a clipit
-
Exclusivacum 3 zileM.A.I. si beția de impunitate: cum a parcat DNA dosarul în șanț și a pus sindicatele să plătească benzina
-
Exclusivacum 4 zileBine ați revenit, domnule ministru! Între timp, Poliția Penitenciară s-a transformat în club de selfie-uri, șefii ANP în influenceri, iar corupția a trecut la program de lucru full-time
-
Exclusivacum 4 zileIGPR – „Direcția de Ordine Publică”: campioni la dat din umeri. Sindicatul muncește, Poliția Română filosofește
-
Exclusivacum 22 de oreI.P.J. Prahova – Cascadorii „girofarului” – sezonul III: BMW-ul zburat, Renaultul kamikaze și Dacia-cazan cu folie de bezmetic de la Politia Baicoi




