Actualitate
Apel de proiecte finanțate prin Timbrul Monumentelor Istorice (sesiunea I / 2021)
5 milioane de lei disponibili pentru proiecte de punere în siguranță, elaborarea documentației tehnice pentru restaurare, întreținere și reparații curente la imobile monument istoric
Institutul Național al Patrimoniului (INP) anunță deschiderea sesiunii I / 2021 a apelurilor de proiecte finanțate din Timbrul Monumentelor Istorice (TMI). O finanțare totală în valoare de 5.000.000 lei este disponibilă pentru proiecte care se înscriu în cele patru categorii, și anume: 1) intervenții de urgență (1.500.000 lei), 2) pregătirea documentațiilor tehnico-economice pentru restaurarea monumentelor istorice (1.000.000 lei); 3) Reșița, 250 de ani de siderurgie, pentru protejarea patrimoniului industrial – lucrări de întreținere și reparații curente (1.000.000 lei), respectiv 4) Timișoara, Capitală Europeană a Culturii – lucrări de întreținere și reparații curente (1.000.000 lei).
Prioritățile anuale în vederea finanțării prin TMI sunt punerea în siguranță a monumentelor istorice în pericol, angajarea comunităților patrimoniale și a comunităților locale în protejarea monumentelor istorice și contribuția la marcarea unor aniversări istorice și la programe naționale și europene dedicate patrimoniului cultural. Prin urmare, primele două apeluri – intervenții de urgență și proiectare (elaborarea documentației tehnico-economice pentru restaurare) – au adresabilitate națională, în timp ce apelurile tematice vin să sprijine eforturile de recuperare și punere în valoare a patrimoniului construit, în contextul unor proiecte mai ample de promovare și de dezvoltare locală prin intermediul patrimoniului cultural.
,,După apelul derulat în perioada mai-iulie 2020, ale cărui roade se văd deja prin finalizarea unor proiecte de punere în siguranță necesare, respectiv avizarea documentației pentru intervenții de restaurare viitoare importante, revenim cu noi oportunități pentru proprietari și administratori de a salva și de a interveni în mod benefic asupra unor monumente istorice vulnerabile. Particularitatea apelului I / 2021 – pe lângă acțiunile tematice – constă, pe de o parte, în accentul pus pe intervențiile de urgență și punerea în siguranță – cu prioritate – a unora dintre cele mai amenințate monumente, iar pe de altă parte pe pregătirea documentației tehnice necesare în accesarea unor finanțări europene sau naționale mai ample, dedicate restaurării imobilelor de patrimoniu în următorul exercițiu financiar” declară Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.
Sumele disponibile în acest moment din fondul Timbrului Monumentelor Istorice fac posibile momentan doar cele patru subprograme de finanțare ante-menționate, ce urmează a fi lansate eșalonat, conform calendarului următor:
- Joi, 24 decembrie – subprogramul intervenții de urgență (IU) și pregătirea documentațiilor tehnico-economice pentru restaurarea monumentelor istorice (proiectare)
- Luni, 28 decembrie – subprogramul acțiuni tematice Reșița, 250 de ani de siderurgie pentru protejarea patrimoniului industrial – lucrări de întreținere și reparații curente
- Marți, 29 decembrie – subprogramul acțiuni tematice Timișoara, Capitală Europeană a Culturii – lucrări de întreținere și reparații curente.
Pot beneficia de finanțarea prin Timbrul Monumentelor Istorice, participând cu proiecte și cofinanțare în cadrul acestui apel, persoane fizice și persoane juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietar, titular al unui drept de superficie, de concesiune sau de folosință pentru o durată mai mare de 25 de ani sau titular al dreptului de administrare a unui monument istoric aflat pe teritoriul României. Valoarea minimă a cofinanțării puse la dispoziție sau atrase de beneficiar este de 10%, în numerar, din valoarea totală a finanțării solicitate. Institutul Național al Patrimoniului acordă aceste finanțări nerambursabile prin Timbrul Monumentelor Istorice pentru proiecte care au ca scop protejarea și promovarea monumentelor istorice, cu derulare în perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanțare și 31 octombrie 2021.
Fiecare subprogram are condiții specifice de eligibilitate și vă invităm să urmăriți pagina www.patrimoniu.ro/timbru pentru studierea documentației aferente înscrierii cu proiecte, pe măsură ce aceasta devine disponibilă.
Detalii şi clarificări pot fi obţinute prin e-mail la adresa [email protected] sau la telefon, la numărul: 021-336.60 (în timpul orelor de program).
Potențialii beneficiari sunt invitați, de asemenea, să se aboneze la notificările despre Apelurile de finanțate prin Timbrul Monumentelor Istorice, aici: https://bit.ly/3ppjcaH.
Pe parcursul lunii ianuarie 2021 vom desfășura sesiuni de clarificare publice (online) pentru fiecare dintre cele 4 subprograme ale prezentului apel. Calendarul acestora va fi anunțat în timp util, atât pe pagina www.patrimoniu.ro, cât și prin email către beneficiarii care și-au manifestat interesul abonându-se la notificări.
Detalii despre subprogramul intervenții de urgență (ante- și post-dezastru) (IU) 2021
În primul subprogram al prezentului apel sunt eligibile propuneri vizând punerea în siguranță a monumentelor istorice: intervenții directe – consolidare a elementelor structurale și de arhitectură; intervenții indirecte – sprijiniri, eșafodaje, acoperiri de protecție; lucrări conexe – desfacere/refacere a instalațiilor/echipamentelor, finisajelor interioare și exterioare, învelitorilor și altor elemente, necesare pentru realizarea intervențiilor.
Suma maximă care poate fi solicitată pentru finanțarea unui proiect este de 200.000 Lei.
Termenul limită pentru participarea în sesiunea curentă de finanțare este 1 martie 2021, iar procesul de aplicare se va desfășura exclusiv online, pe o platformă dedicată acestui program.
Mai multe detalii despre procesul de selecție, criteriile de evaluare a propunerilor, precum și setul complet de documente necesare transmiterii propunerilor de proiecte sunt disponibile urmând acest link.
Detalii despre subprogramul proiectare 2021
În cadrul acestui subprogram sunt eligibile propuneri vizând elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru intervenții asupra monumentelor istorice, în vederea solicitării de finanțări în viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene (2021-2027) și în cadrul diferitelor programe naționale, astfel: proiecte de anvergură și complexitate redusă, elaborate pentru toate fazele de proiectare (DALI, PT, DTAC și DE); proiecte complexe, elaborate la faza DALI, inclusiv studii și cercetări; proiecte pentru care există DALI avizat și se elaborează fazele de proiectare PT, DTAC și DE; proiecte fază unică (PFU) pentru componente artistice.
Suma maximă care poate fi solicitată pentru finanțarea unui proiect este de 140.000 Lei.
Termenul limită pentru participarea în sesiunea curentă de finanțare este, de asemenea, 1 martie 2021.
Mai multe detalii despre procesul de selecție, criteriile de evaluare a propunerilor, precum și setul complet de documente necesare transmiterii propunerilor de proiecte sunt disponibile urmând acest link.
,,Deși ne-am străduit să conturăm un program de finanțare mult simplificat și mai accesibil pentru proprietari privați mai puțin obișnuiți cu rigorile unei cereri de finanțare pentru fonduri europene, de pildă, recomandăm tuturor celor interesați de acest apel să coopteze încă de la primul pas specialiști cu experiență în protejarea monumentelor istorice și în managementul de proiect, pentru a se asigura că pregătesc o solicitare de finanțare completă, bine argumentată și conformă cu cerințele impuse de legislația în domeniu. În plus, cooptarea în demers a unor organizații neguvernamentale, a unor grupuri de inițiativă sau a comunității locale asigură proiectelor depuse o relevanță și susținere locală și șanse crescute de sustenabilitate, aspecte ce vor fi punctate la evaluare” completează Ștefan Bâlici, directorul INP.
Despre Timbrul Monumentelor Istorice
Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) este o taxă extrabugetară destinată finanțării lucrărilor de protejare a monumentelor istorice. Timbrul monumentelor istorice se aplică în procent de 2% asupra vânzărilor de produse și servicii care promovează sau utilizează imagini cu monumente istorice și se percepe de la operatorii economici, editori sau producători, de la proprietari, titulari ai dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra imobilelor situate în zona de protecție a monumentelor istorice în zonele construite protejate sau de la beneficiarii veniturilor realizate, după caz.
Dat fiind că scopul instituirii Timbrului Monumentelor Istorice este stimularea protejării patrimoniului construit, proprietarii sau operatorii economici care contribuie în mod direct la protejarea unor monumente istorice cu o sumă cel puțin egală cu cea calculată pentru Timbrul Monumentelor Istorice sunt exceptate de la plată.
Printre cei mai mari contribuabili la fondul Timbrului Monumentelor Istorice în anul precedent (2019) menționăm instituții precum Teatrul Național din București, Opera Națională București sau Turism Felix SA – Băile Felix, în timp ce în categoria exceptaților de la plata taxei care au contribuit la protejarea monumentelor istorice dorim să nominalizăm în mod special Compania de Administrare a Domeniului Bran, Teatrul Gong din Sibiu și Biserica Evanghelica fortificată din satul Viscri, jud. Brașov.
Mai multe informații despre Timbrul Monumentelor Istorice sunt disponibile urmând acest link.
Institutul Național al Patrimoniului (INP) este principala instituție centrală care pune în aplicare politicile publice în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. INP asigură activitățile de cercetare, evidență, inventariere, protejare și punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural – imobil, mobil, imaterial și digital – și gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural – Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic național, Inventarul patrimoniului cultural național mobil, Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, baze de date și depozite digitale.
De asemenea, INP elaborează și gestionează Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice [PNR] – principalul instrument prin care statul asigură finanțarea lucrărilor de protejare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului imobil -, colectează și gestionează Timbrul Monumentelor Istorice [TMI], gestionează atestarea specialiștilor și experților din domeniul patrimoniului imobil, este agregator național pentru Enciclopedia culturală europeană [europeana.eu], elaborează dosarele de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial, coordonează procesul de nominalizare pentru Marca Patrimoniului European.
Actualitate
Armata SUA integrează inteligența artificială în noua arhitectură de comandă și control
Armata americană dezvoltă componenta de inteligență artificială a arhitecturii Next Generation Command and Control (NGC2) împreună cu firma de software și tehnologie Striveworks, au declarat oficiali militari americani.
Anunțul vine într-un moment în care armata se pregătește să extindă, anul viitor, utilizarea platformei la nivel de corp de armată, cu o atenție specială acordată operațiunilor din regiunea Indo-Pacifică.
Mai multe date, presiune mai mare asupra structurilor de comandă
Trecerea de la nivelul diviziei la cel al corpului de armată va presupune procesarea unui volum considerabil mai mare de date și informații provenite din sisteme software, senzori și surse operaționale.
Joseph Welch, responsabil pentru achiziții în domeniul comandamentului, controlului și contracarării sistemelor de comandă adverse, a explicat că extinderea operațională va crește importanța instrumentelor bazate pe inteligență artificială.
Aceste soluții vor avea rolul de a sprijini procesarea informațiilor și de a ajuta comandanții să ia decizii într-un ritm adecvat unui câmp de luptă dominat de fluxuri de date în timp real.
Striveworks va construi fundația AI a sistemului NGC2
În luna iunie, Armata SUA a anunțat că Anduril va dezvolta stratul de date de bază al arhitecturii NGC2. Acesta este considerat fundația sistemului, deoarece oferă un cadru comun pentru aplicațiile software și serviciile care urmează să fie integrate.
Striveworks va completa această infrastructură prin dezvoltarea stratului de inteligență artificială. Compania, cu sediul în Austin, Texas, este specializată în operațiuni AI și în gestionarea modelelor utilizate pentru analiza datelor.
Obiectivul este transformarea volumului uriaș de informații colectate de pe câmpul de luptă în date utile pentru misiune. Potrivit directorului general al companiei, Jim Rebesco, activități care necesită astăzi ore întregi de muncă din partea statelor-majore ar putea fi realizate în doar câteva secunde.
De la drone și senzori la decizii operative
Noua arhitectură este concepută pentru a reuni date provenite de la drone, senzori și alte fluxuri operaționale. Cantitatea de informații generată de aceste sisteme depășește însă capacitatea de procesare manuală a personalului militar.
Stratul de date ar urma să elimine izolarea informațiilor în sisteme separate, în timp ce componenta AI va permite asocierea modelului potrivit cu setul de date relevant și cu obiectivul specific al misiunii.
În același timp, arhitectura va păstra mecanismele de supraveghere umană și de guvernanță, astfel încât rezultatele furnizate de algoritmi să poată fi verificate și utilizate în condiții de încredere operațională.
Testele de la nivel de divizie fac loc extinderii regionale
Prototipurile NGC2 au fost deja testate la nivelul diviziilor 4 Infanterie și 25 Infanterie. Următoarea etapă presupune adaptarea arhitecturii pentru operațiuni la nivel de corp de armată, unde volumul și complexitatea datelor sunt semnificativ mai mari.
În anul fiscal 2027, armata intenționează să introducă și să extindă sistemul în cadrul I Corps, cu sediul la Joint Base Lewis-McChord, în statul Washington. Structura are responsabilități asupra unităților americane desfășurate în regiunea Asia-Pacific.
Un registru comun pentru algoritmi și modele AI
Striveworks va furniza mai multe funcții esențiale pentru componenta de inteligență artificială: un registru de modele, instrumente de validare, mecanisme de implementare și sisteme de monitorizare.
Această infrastructură va permite urmărirea modelelor pe întregul lor ciclu de utilizare — de la dezvoltare și testare până la implementarea în teren și supravegherea performanței.
Un alt obiectiv este crearea unui depozit comun pentru algoritmii dezvoltați de militari și de alte structuri pentru nevoi specifice. În loc ca un model să rămână disponibil doar unei singure unități, acesta va putea fi accesat și adaptat de alți utilizatori din ecosistemul NGC2.
Armata vrea să reducă timpul dintre dezvoltare și utilizare
Prin stabilirea unor standarde comune, noul strat AI va permite integrarea mai rapidă a unor tehnologii dezvoltate de industrie sau de structurile militare.
Sistemul ar trebui să reducă intervalul dintre apariția unei noi capabilități și folosirea ei efectivă în operațiuni. În loc ca adoptarea unui algoritm să dureze luni sau ani, unitățile ar putea beneficia de soluții noi într-un timp mult mai scurt, cu condiția ca acestea să fie validate și compatibile cu arhitectura comună.
NGC2 este astfel construită ca o infrastructură digitală menită să unifice comunicațiile de pe câmpul de luptă, să elimine blocajele dintre sistemele informatice și să accelereze procesul de decizie la nivel tactic și operațional.
Actualitate
SUA reduc amploarea exercițiului militar cu Coreea de Sud, pe fondul tensiunilor cu Phenianul
Trump invocă mesajul „ostil” transmis Coreei de Nord și costurile ridicate
Statele Unite își vor diminua participarea la exercițiul militar comun cu Coreea de Sud, programat pentru această lună, a anunțat președintele Donald Trump într-un mesaj publicat duminică pe rețelele sociale.
Liderul american a susținut că astfel de manevre sunt costisitoare și transmit Phenianului „un semnal complet nepotrivit și ostil”. În același timp, Trump a invocat relația sa „foarte bună” cu liderul nord-coreean Kim Jong Un.
Decizia a fost asociată și cu refuzul Seulului de a participa la eventuale acțiuni militare împotriva Iranului. Trump a relatat că l-a întrebat recent pe președintele sud-coreean dacă țara sa dorește să se alăture eforturilor americane pentru denuclearizarea Republicii Islamice Iran, însă răspunsul ar fi fost negativ.
Exercițiul Ulchi Freedom Shield începe în această săptămână
Ulchi Freedom Shield, unul dintre cele mai importante exerciții militare anuale organizate de Statele Unite și Coreea de Sud, urma să înceapă luni și să se desfășoare până pe 27 august.
Donald Trump a precizat că anularea participării americane nu mai este posibilă, având în vedere apropierea debutului exercițiului. Totuși, el i-a cerut secretarului Apărării, Pete Hegseth, să reducă „substanțial” amploarea întregului program.
În anii precedenți, exercițiul a inclus trageri reale de amploare, misiuni de sprijin aerian apropiat și operațiuni de interdicție aeriană. La manevre au participat mii de aeronave în cadrul unor scenarii de antrenament, precum și forțe pentru operațiuni speciale însărcinate cu contracararea unor amenințări simulate cu arme de distrugere în masă.
Pentagonul evită să explice impactul concret al reducerilor
Un purtător de cuvânt al Pentagonului nu a oferit detalii despre modul în care va fi modificat exercițiul și a direcționat întrebările către Casa Albă.
În paralel, pagina dedicată exercițiului de pe site-ul Forțelor Americane din Coreea afișa luni dimineață un mesaj de eroare, indicând că materialul solicitat nu mai era disponibil.
Anunțul a stârnit reacții critice în Congres. Senatorul Mark Kelly, democrat de Arizona și membru al Comisiei pentru Forțele Armate, a calificat decizia drept „miopă” și „o greșeală”.
„Coreea de Nord și Coreea de Sud se află încă, din punct de vedere tehnic, în stare de război. Capacitatea noastră de a ne apăra aliatul în fața Coreei de Nord depinde de faptul că forțele noastre sunt bine instruite și pot coopera eficient cu armata sud-coreeană”, a avertizat Kelly.
La rândul său, senatorul Andy Kim, democrat de New Jersey, a declarat că mesajul președintelui ridică semne de întrebare și sugerează o lipsă de considerație față de relația bilaterală.
„Deciziile privind exercițiile comune trebuie luate împreună, nu anunțate unilateral pe rețelele sociale”, a afirmat acesta.
Relația Washington-Seul, afectată de discuțiile privind trupele americane
Anunțul lui Trump vine într-un moment în care relațiile Statelor Unite cu mai mulți aliați tradiționali traversează o perioadă de instabilitate. Una dintre principalele surse de tensiune este reticența unor parteneri de a sprijini campania militară americană împotriva Iranului.
Coreea de Sud se află în centrul acestor dispute. Administrația americană ar analiza inclusiv posibilitatea reducerii efectivelor militare staționate în Peninsula Coreeană.
Noua Strategie Națională de Apărare a Statelor Unite, publicată în ianuarie, a sugerat că Washingtonul dorește o redistribuire a responsabilităților în cadrul alianței cu Seulul. Documentul afirmă că armata sud-coreeană este capabilă să-și asume rolul principal în descurajarea Coreei de Nord, beneficiind de un sprijin american mai limitat, dar esențial.
Potrivit strategiei, această schimbare ar reflecta atât capacitățile Coreei de Sud, cât și interesul Statelor Unite de a-și adapta dispozitivul militar din Peninsula Coreeană.
Pentagonul ia în calcul noi reduceri ale exercițiilor
Alte diminuări ale exercițiilor militare americane ar putea urma, în condițiile în care administrația de la Washington și conducerea Pentagonului încearcă să reducă presiunea financiară și să aloce mai multe resurse Comandamentului Central al SUA, responsabil inclusiv de operațiunile din Orientul Mijlociu.
Generalul Kevin Schneider, comandantul Forțelor Aeriene americane din Pacific, a declarat recent că armata își reevaluează calendarul exercițiilor pentru a menține nivelul de pregătire operațională în fața angajamentelor tot mai numeroase de pe glob.
El a explicat că responsabilii militari analizează unde pot accepta riscuri și cum pot gestiona nivelul de pregătire, în timp ce prioritățile sunt concentrate asupra regiunii aflate sub responsabilitatea Comandamentului Central.
Actualitate
Armata SUA testează o rețea de producție 3D pentru aprovizionarea rapidă în războiul din Pacific
Într-un eventual conflict cu China, desfășurat la mii de kilometri de teritoriul american, lanțurile logistice ale Statelor Unite ar putea fi supuse unei presiuni fără precedent. Pentru a reduce dependența de transporturile clasice și de centrele îndepărtate de reparații, Marina SUA testează o soluție bazată pe fabricarea locală, la cerere, a pieselor de schimb — inclusiv la bordul navelor aflate pe mare.
Peste 50 de locații conectate într-o rețea securizată
Experimentul a fost desfășurat în cadrul exercițiului multinațional RIMPAC, la care au participat 31 de țări. Proiectul, coordonat de Naval Postgraduate School împreună cu organizația nonprofit FLEETWERX, urmărește dezvoltarea unui sistem de „producție avansată distribuită”.
Conceptul conectează, printr-un cloud securizat și neclasificat, peste 50 de locații dotate cu imprimante 3D, strunguri și mașini de frezat cu comandă numerică, precum și alte echipamente avansate. În rețea au fost incluse nave, baze militare, centre logistice, universități și companii din Statele Unite.
Unele piese au fost fabricate direct în timpul exercițiului, în timp ce altele au fost produse în centre aflate pe teritoriul american și expediate ulterior către utilizatori prin servicii comerciale de livrare. Sistemul a inclus și ambarcațiuni robotizate folosite pentru transporturi autonome de aprovizionare.
2.741 de solicitări în numai două săptămâni
Cererea depășită de capacitatea experimentală a rețelei a demonstrat amploarea problemei logistice. În decurs de două săptămâni au fost înregistrate 2.741 de solicitări pentru piese.
Rețeaua nu a putut răspunde decât unei fracțiuni din aceste cereri. Unele componente nu puteau fi produse prin imprimare 3D sau prelucrare CNC, iar echipa a fabricat în final aproximativ 75 de tipuri diferite de piese compatibile cu tehnologia disponibilă.
Unul dintre cele mai relevante rezultate a fost obținerea unor coliere metalice de mare rezistență, utilizate pentru fixarea conductelor de combustibil în timpul realimentării navelor pe mare. Prin procedurile tradiționale, obținerea unei oferte pentru o piesă de schimb putea dura aproximativ două luni. Prin imprimare 3D, colierele au fost fabricate în câteva zile, tratate împotriva coroziunii și aprobate în urma inspecțiilor.
Imprimarea 3D nu poate produce orice componentă
Testele au evidențiat însă și limite importante. Bateriile și plăcile electronice, de exemplu, nu pot fi fabricate în mod practic prin imprimare 3D. În alte cazuri, piesele au trecut de inspecția inițială și de testele preliminare, dar au cedat după instalare.
Un astfel de incident a implicat o componentă din titan, prelucrată prin tehnologie CNC pentru sistemul hidraulic al unui elicopter. Piesa a dezvoltat o scurgere minoră în timpul verificărilor de dinaintea zborului. O a doua versiune a componentei se află în prezent în testare.
Rezultatele confirmă că fabricarea aditivă poate accelera reparațiile, dar nu poate înlocui complet lanțurile tradiționale de aprovizionare și producție.
Argonul, o resursă esențială și dificil de transportat
Imprimantele 3D de înaltă performanță nu funcționează fără materii prime și consumabile specializate. Procesul utilizează pulberi fine de metal sau plastic, depuse strat cu strat și îmbinate cu ajutorul laserelor.
Procedura este extrem de sensibilă la contaminanți, iar oxigenul reprezintă una dintre principalele amenințări. În prezența oxigenului, procesul de sudare poate genera porozități, găuri și îmbinări defectuoase, compromițând rezistența piesei.
Din acest motiv, imprimarea se realizează într-o cameră etanșă, inundată cu argon — un gaz inert care împiedică reacțiile nedorite. În timpul exercițiului, au fost consumate numeroase recipiente de argon, a căror depozitare a ocupat aproximativ 7.000 de metri pătrați de spațiu la bordul unei nave.
Problema este amplificată de faptul că argonul este rar și costisitor de produs, reprezentând aproximativ 1% din atmosfera terestră.
Azotul ar putea reduce presiunea asupra logisticii
Pentru a diminua necesarul de argon, echipele de testare analizează dezvoltarea unor generatoare suficient de compacte pentru a fi instalate la bordul navelor, ideal într-un container standard de transport.
În timpul exercițiului desfășurat la bordul navei USS Essex a fost testată și utilizarea azotului, care poate fi extras din aer cu dispozitive suficient de mici pentru a fi integrate într-un sistem de imprimare 3D.
Azotul este mai reactiv decât argonul, ceea ce crește riscul apariției defectelor. Totuși, pentru anumite componente, performanța sa poate fi suficientă. Una dintre provocările următoarei etape este stabilirea exactă a pieselor care pot fi produse în siguranță cu azot și a celor care necesită argon.
Inteligența artificială trebuie să aleagă echipamentul potrivit
Testele au arătat că nu există o singură imprimantă 3D capabilă să răspundă tuturor solicitărilor. Rețeaua are nevoie de o combinație de imprimante, strunguri CNC, mașini de frezat și alte echipamente, coordonate de un sistem inteligent care să stabilească rapid ce utilaj este potrivit pentru fiecare piesă.
În cadrul ediției anterioare a exercițiului, instrumentele de inteligență artificială erau folosite în principal pentru căutări manuale și copierea informațiilor în aplicații conversaționale. Acest mod de lucru s-a dovedit prea lent și dificil de aplicat la scară largă.
În etapa actuală au fost testate două modele lingvistice de mari dimensiuni. Primul a fost antrenat pe politici, proceduri și standarde tehnice ale Marinei SUA, iar al doilea pe capacitățile diferitelor imprimante 3D și ale altor echipamente de producție.
Împreună, cele două sisteme au furnizat aproximativ 70% din răspunsul necesar pentru alegerea utilajului potrivit. Decizia finală a rămas în responsabilitatea experților umani.
Obiectivul este creșterea preciziei la 95%, astfel încât intervenția umană să fie redusă la minimum, iar sistemul să poată direcționa automat majoritatea comenzilor către echipamentul adecvat.
„Programul prezentului”, nu încă soluția finală
Rețeaua de producție avansată distribuită se află încă într-o etapă de dezvoltare și necesită numeroase îmbunătățiri. Nu există, deocamdată, o soluție capabilă să răspundă tuturor cerințelor logistice ale unui conflict de mare intensitate.
Scopul proiectului nu este impunerea unui sistem unic pentru întreaga armată americană, ci testarea unor tehnologii care pot reduce timpul de reparație și dependența de livrările pe distanțe lungi.
În forma sa actuală, inițiativa reprezintă mai degrabă „programul prezentului” decât un sistem operațional definitiv. Totuși, testele RIMPAC au demonstrat că o rețea conectată de echipamente de producție, experți și sisteme de inteligență artificială ar putea deveni un instrument important pentru menținerea forțelor americane în luptă, chiar și atunci când liniile logistice tradiționale sunt amenințate.
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 45 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. Lăutari cu epoleți, amante strategice și pipițe de protocol
-
Uncategorizedacum 5 zileEpisodul 43 – „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”. Resurse (In)Umane: de la „Academia de Cămătărie” la amanta făcută șefă
-
Exclusivacum 5 zileGradul de chestor, noul abonament „family & friends” în Poliția Penitenciară?
-
Exclusivacum 18 oreEpisodul 47 – I.P.J. Prahova – „Grădinița de cadre”: Manelistul Mocanu își șterge pozele, Iolanda filmează la șliț, iar Iacob „evadează” cu foliile pe spate
-
Exclusivacum 2 zileEpisodul 46 – «IPJ Prahova – Grădinița de cadre»: Mocanu Horia cântă tata la altă masă! SIPI și DGA joacă după ureche?
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 44 – IPJ Prahova, „Grădinița de cadre”: combinații, favoruri și dosare îngropate cu lopata
-
Exclusivacum 5 zileConsiliul care doar «ia act»: Cum îl spală C.A.-ul pe Nae Comisionaru’ la TCE, după ce-a dopat hipodromul și a jumulit transportul public
-
Exclusivacum 4 zileCai drogați, trolee decapitate și mecanici beți la TCE: Ploieștiul lui „Nae Comisionaru”



