Actualitate
Medicul Radu Țincu: „Dacă nu vom folosi la timp vaccinul, este posibil ca virusul să nu mai răspundă”
Radu Ţincu, medic primar toxicolog la secţia ATI a Spitalului ”Floreasca” din București, a afirmat, joi, că este important ca o mare parte a populației să se vaccineze împotriva coronavirusului, pentru că s-ar putea ca, la un moment dat, vaccinul să nu mai fie eficient, relatează TVR 1.
Radu Țincu: „Această șansă istorică de a utiliza vaccinul trebuie să nu o irosim”
„Această șansă istorică de a utiliza vaccinul trebuie să nu o irosim pentru că, în acest moment, varianta care a fost mutată este în continuare cu aceeași proteină de suprafață pentru care a fost creat vaccinul, însă nu știm pentru cât timp va mai fi această proteină pe suprafața virusului. Dacă nu vom folosi la timp vaccinul și nu vom avea campanie de vaccinare care să cuprindă o mare parte din populație, este posibil, la un moment dat, ca virusul să nu mai răspundă”, a detaliat medicul Radu Țincu.
Care sunt elementele de diferențiere ale fiecărui vaccin anti-COVID-19
De când au fost depistate primele cazuri de coronavirus, la începutul anului, companiile farmaceutice s-au mobilizat la o viteză fără precedent pentru dezvoltarea unui vaccin sigur şi eficient în scopul opririi răspândirii Covid-19.
În total, sunt acum peste 300 de proiecte pentru dezvoltarea de vaccinuri, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), utilizând o serie de tehnici pentru activarea anticorpilor şi a celulelor de contracarare a virusului.
În prezent, sunt testate privind siguranţa şi dozajul 44 de vaccinuri, 19 se află în teste de siguranţă, 18 în testare pe grupuri mari, cinci sunt aprobate pentru utilizarea în etapa iniţială şi în mod limitat, iar două vaccinuri au primit aprobare în regim de urgenţă pentru utilizarea completă.
BioNTech/Pfizer
Vaccinul produs de compania germană BioNTech şi de grupul farmaceutic american Pfizer are o eficienţă de 95% şi utilizează tehnologie de tip mARN. A fost primul vaccin care a primit aprobare în Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Australia, Uniunea Europeană şi în numeroase ţări.
Vaccinul este utilizat prin administrarea a două doze.
În 2021, ar urma să fie produse 1,3 miliarde de doze ale acestui vaccin. Producţia se realizează în oraşele germane Mainz, Idar-Oberstein şi Marburg, în oraşul belgian Puurs şi în Kalamazoo, statul american Michigan.
Vaccinul va fi distribuit în Uniunea Europeană, Marea Britanie, SUA şi Japonia. BioNTech va furniza 100 de milioane de doze Chinei, în cadrul parteneriatului cu grupul Fosun Pharma.
Condiţii de stocare: Vaccinul poate fi transportat la temperaturi de minus 75 de grade Celsius. Are o valabilitate de cinci zile în condiţii de stocare la temperaturi între 2 şi 8 grade Celsius.
Moderna
Şi compania americană Moderna utilizează tehnologia de tip mARN, iar acesta este a doilea vaccin anti-Covid-19 aprobat în Statele Unite. Vaccinul are o eficienţă de 94,1%, iar compania Moderna, cu sediul în Boston, a anunţat că va furniza 200 de milioane de doze în SUA, de două ori mai multe decât Pfizer/BioNTech.
Vaccinul ar urma să fie aprobat şi în Uniunea Europeană în ianuarie.
Ar urma să fie produse între 500 de milioane şi un miliard de doze în 2021, unităţile de producţie fiind în SUA, Elveţia şi Spania. Vaccinul va fi distribuit în majoritatea ţărilor dezvoltate.
Condiţii de stocare: Vaccinul Moderna trebuie transportat la minus 20 de grade Celsius. Are o valabilitate de 30 de zile dacă este stocat la temperaturi cuprinse între 2 şi 8 grade Celsius.
AstraZeneca / Universitatea Oxford
Vaccinul produs de compania anglo-suedeză AstraZeneca şi de cercetătorii Universităţii Oxford a generat controverse după anunţul că eficienţa variază între 62% şi 90% în funcţie de dozaj. Eficienţa medie este de 70%.
Vaccinul funcţionează prin tehnologie anti-adenovirus, fiind administrat în două doze. Rezultatele preliminare ale testelor sunt analizate în Marea Britanie, dar rezultatele etapei a treia nu au fost furnizate. Vaccinul nu este aprobat deocamdată.
Dacă va fi aprobat, ar urma să fie produse trei miliarde de doze în 2021, iar unităţile de producţie vor fi în Marea Britanie, India şi Brazilia.
Condiţii de stocare: Vaccinul trebuie menţinut la temperaturi cuprinse între 2 şi 8 grade Celsius, iar valabilitatea nu expiră.
Johnson & Johnson
Vaccinul dezvoltat de compania americană Johnson & Johnson este în etapa a treia de testare în SUA, iar rezultatele preliminare sunt aşteptate în ianuarie. Este vorba de un vaccin cu tehnologie anti-adenovirus.
Solicitarea de aprobare ar urma să fie depusă în februarie, dacă rezultatele testelor vor fi pozitive. Ar urma să fie produse un miliard de doze în 2021, în unităţi din SUA, Europa, Asia şi Africa.
Condiţii de stocare: Poate fi transportat şi stocat timp de trei luni la temperaturi cuprinse între 2 şi 8 grade Celsius. Valabilitatea este de doi ani la temperaturi sub minus 20 de grade Celsius.
Novavax
Compania americană Novavax a lansat în septembrie etapa a treia a testării vaccinului, iar rezultatele sunt aşteptate la începutul anului viitor.
Vaccinul utilizează tehnologia recombinării „proteinelor cu ţepi” (proteine de tip S) şi ar fi administrat în două doze.
Ar urma să fie produse între un miliard şi două miliarde de doze în 2021, în SUA, Cehia, Spania, Suedia, Danemarca şi Coreea de Sud.
Condiţii de stocare: Vaccinul va putea fi transportat şi depozitat la temperaturi cuprinse între 2 şi 8 grade Celsius.
Medicago/GSK
Medicago, o companie farmaceutică deţinută parţial de marca de ţigări Philip Morris, lucrează la un vaccin care utilizează particule asemănătoare cu cele ale virusului, neinfecţioase, crescute în plante. Compania s-a asociat cu GSK pentru un vaccin menit să stimuleze reacţiile sistemului imunitar.
Vaccinul utilizează tehnologia recombinării proteinelor de tip S, iar rezultatele preliminare ale testelor clinice sunt aşteptate în primul trimestru din 2021.
Condiţii de stocare: Vaccinul ar urma să aibă o valabilitate de 12 luni la temperaturi cuprinse între 2 şi 8 grade Celsius.
CureVac
Cea mai veche dintre principalele trei companii care dezvoltă vaccinuri de tip mARN, CureVac (Germania/SUA), este în urma BioNTech şi Moderna în privinţa testelor clinice la scară largă. Însă vaccinul CureVac are câteva avantaje: este stabil timp de trei luni la temperaturi de refrigerare normale, iar dozajul este mai mic decât în cazul companiilor rivale.
Vaccinul ar urma să fie distribuit în primul rând în Uniunea Europeană.
Condiţii de stocare: Vaccinul are valabilitate de trei luni dacă este păstrat la 5 grade Celsius şi de 24 de ore la temperatura normală a camerei.
Gamaleya
Rusia a surprins întreaga lume în august, când a aprobat un vaccin dezvoltat de Institutul public Gamaleya, permiţând utilizarea publică limitată înainte de începerea etapei a treia a testelor clinice.
Vaccinul funcţionează prin reacţie anti-adenovirus, iar eficienţa este de 95%.
Etapa a treia a testelor clinice este în curs, dar preşedintele Vladimir Putin a ordonat începerea vaccinării personalului medical şi didactic.
Rusia a primit comenzi preliminare de 1,2 miliarde de doze şi anticipează comenzi de 2,4 miliarde de doze. Vaccinul este distribuit în Rusia, în foste state sovietice, în India, Emiratele Arabe Unite, Ungaria, Arabia Saudită şi ţări din America Latină.
Condiţii de stocare: În forma dehidratată, vaccinul poate fi stocat la temperaturi cuprinse între 2 şi 8 grade Celsius. În forma lichidă, trebuie ţinut la minus 20 de grade Celsius. Poate fi stocat şase luni la aceste temperaturi.
CanSino
Grupul CanSino, cu sediul în provincia semiautonomă chineză Hong Kong, efectuează teste clinice în Mexic, Pakistan şi Rusia pentru un vaccin cu reacţie anti-adenovirus.
Vaccinul a fost aprobat pentru uz limitat în China în iunie, dar etapa a treia a testelor clinice continuă. Ar urma să fie produse 300 de milioane de doze în 2021.
Condiţii de stocare: Vaccinul poate fi ţinut la temperaturi cuprinse între 2 şi 8 grade Celsius.
Sinopharm I şi Sinopharm II (China)
Grupul Naţional Biotehnologic din China (Sinopharm) dezvoltă două vaccinuri. Primul este produs în colaborare cu Institutul pentru Produse Biologice din Wuhan, iar al doilea împreună cu Institutul pentru Produse Biologice din Beijing.
Ambele vaccinuri au fost distribuite deja în China pentru uz limitat, dar testele clinice continuă. Aproximativ un milion de persoane au fost deja vaccinate.
Vaccinurile funcţionează prin inactivarea virusului şi sunt necesare două doze.
China urmează să producă peste un miliard de doze, iar vaccinurile ar urma să fie distribuite şi în ţări din sud-estul Asiei, din zona Golfului Persic, din Orientul Mijlociu, Africa şi America Latină.
Condiţii de stocare: Temparaturi cuprinse între 2 şi 8 grade Celsius.
SinoVac
Compania chineză SinoVac a lansat etapa a treia a testelor clinice. Vaccinul este deja aprobat pentru utilizare limitată.
Vaccinul funcţionează prin inactivarea virusului şi poate fi stocat la temperaturi cuprinse între 2 şi 8 grade Celsius.
ZFSW (China)
Compania Anhui Zhifei Longcom şi Academia chineză a Ştiinţelor Medicale au lansat în decembrie etapa a treia a testelor clinice pentru vaccinul ZFSW, care va funcţiona prin recombinarea proteinelor de tip S.
China ar urma să producă 300 de milioane de doze anual. Condiţiile de stocare nu au fost anunţate.
Bharat Biotech (India)
Vaccinul Bharat Biotech a fost dezvoltat în colaborare cu specialiştii Consiliului indian de Cercetare Medicală şi cu Institutul Naţional de Virologie din India.
În prezent, în India se desfăşoară etapa a treia a testelor clinice. Vaccinul va funcţiona prin inactivarea virusului.
În 2021, ar urma să fie produse 300 de milioane de doze, în unităţi din India. Vaccinul va putea fi păstrat la temperaturi cuprinse între 2 şi 8 grade Celsius.
Actualitate
Armata SUA integrează inteligența artificială în noua arhitectură de comandă și control
Armata americană dezvoltă componenta de inteligență artificială a arhitecturii Next Generation Command and Control (NGC2) împreună cu firma de software și tehnologie Striveworks, au declarat oficiali militari americani.
Anunțul vine într-un moment în care armata se pregătește să extindă, anul viitor, utilizarea platformei la nivel de corp de armată, cu o atenție specială acordată operațiunilor din regiunea Indo-Pacifică.
Mai multe date, presiune mai mare asupra structurilor de comandă
Trecerea de la nivelul diviziei la cel al corpului de armată va presupune procesarea unui volum considerabil mai mare de date și informații provenite din sisteme software, senzori și surse operaționale.
Joseph Welch, responsabil pentru achiziții în domeniul comandamentului, controlului și contracarării sistemelor de comandă adverse, a explicat că extinderea operațională va crește importanța instrumentelor bazate pe inteligență artificială.
Aceste soluții vor avea rolul de a sprijini procesarea informațiilor și de a ajuta comandanții să ia decizii într-un ritm adecvat unui câmp de luptă dominat de fluxuri de date în timp real.
Striveworks va construi fundația AI a sistemului NGC2
În luna iunie, Armata SUA a anunțat că Anduril va dezvolta stratul de date de bază al arhitecturii NGC2. Acesta este considerat fundația sistemului, deoarece oferă un cadru comun pentru aplicațiile software și serviciile care urmează să fie integrate.
Striveworks va completa această infrastructură prin dezvoltarea stratului de inteligență artificială. Compania, cu sediul în Austin, Texas, este specializată în operațiuni AI și în gestionarea modelelor utilizate pentru analiza datelor.
Obiectivul este transformarea volumului uriaș de informații colectate de pe câmpul de luptă în date utile pentru misiune. Potrivit directorului general al companiei, Jim Rebesco, activități care necesită astăzi ore întregi de muncă din partea statelor-majore ar putea fi realizate în doar câteva secunde.
De la drone și senzori la decizii operative
Noua arhitectură este concepută pentru a reuni date provenite de la drone, senzori și alte fluxuri operaționale. Cantitatea de informații generată de aceste sisteme depășește însă capacitatea de procesare manuală a personalului militar.
Stratul de date ar urma să elimine izolarea informațiilor în sisteme separate, în timp ce componenta AI va permite asocierea modelului potrivit cu setul de date relevant și cu obiectivul specific al misiunii.
În același timp, arhitectura va păstra mecanismele de supraveghere umană și de guvernanță, astfel încât rezultatele furnizate de algoritmi să poată fi verificate și utilizate în condiții de încredere operațională.
Testele de la nivel de divizie fac loc extinderii regionale
Prototipurile NGC2 au fost deja testate la nivelul diviziilor 4 Infanterie și 25 Infanterie. Următoarea etapă presupune adaptarea arhitecturii pentru operațiuni la nivel de corp de armată, unde volumul și complexitatea datelor sunt semnificativ mai mari.
În anul fiscal 2027, armata intenționează să introducă și să extindă sistemul în cadrul I Corps, cu sediul la Joint Base Lewis-McChord, în statul Washington. Structura are responsabilități asupra unităților americane desfășurate în regiunea Asia-Pacific.
Un registru comun pentru algoritmi și modele AI
Striveworks va furniza mai multe funcții esențiale pentru componenta de inteligență artificială: un registru de modele, instrumente de validare, mecanisme de implementare și sisteme de monitorizare.
Această infrastructură va permite urmărirea modelelor pe întregul lor ciclu de utilizare — de la dezvoltare și testare până la implementarea în teren și supravegherea performanței.
Un alt obiectiv este crearea unui depozit comun pentru algoritmii dezvoltați de militari și de alte structuri pentru nevoi specifice. În loc ca un model să rămână disponibil doar unei singure unități, acesta va putea fi accesat și adaptat de alți utilizatori din ecosistemul NGC2.
Armata vrea să reducă timpul dintre dezvoltare și utilizare
Prin stabilirea unor standarde comune, noul strat AI va permite integrarea mai rapidă a unor tehnologii dezvoltate de industrie sau de structurile militare.
Sistemul ar trebui să reducă intervalul dintre apariția unei noi capabilități și folosirea ei efectivă în operațiuni. În loc ca adoptarea unui algoritm să dureze luni sau ani, unitățile ar putea beneficia de soluții noi într-un timp mult mai scurt, cu condiția ca acestea să fie validate și compatibile cu arhitectura comună.
NGC2 este astfel construită ca o infrastructură digitală menită să unifice comunicațiile de pe câmpul de luptă, să elimine blocajele dintre sistemele informatice și să accelereze procesul de decizie la nivel tactic și operațional.
Actualitate
SUA reduc amploarea exercițiului militar cu Coreea de Sud, pe fondul tensiunilor cu Phenianul
Trump invocă mesajul „ostil” transmis Coreei de Nord și costurile ridicate
Statele Unite își vor diminua participarea la exercițiul militar comun cu Coreea de Sud, programat pentru această lună, a anunțat președintele Donald Trump într-un mesaj publicat duminică pe rețelele sociale.
Liderul american a susținut că astfel de manevre sunt costisitoare și transmit Phenianului „un semnal complet nepotrivit și ostil”. În același timp, Trump a invocat relația sa „foarte bună” cu liderul nord-coreean Kim Jong Un.
Decizia a fost asociată și cu refuzul Seulului de a participa la eventuale acțiuni militare împotriva Iranului. Trump a relatat că l-a întrebat recent pe președintele sud-coreean dacă țara sa dorește să se alăture eforturilor americane pentru denuclearizarea Republicii Islamice Iran, însă răspunsul ar fi fost negativ.
Exercițiul Ulchi Freedom Shield începe în această săptămână
Ulchi Freedom Shield, unul dintre cele mai importante exerciții militare anuale organizate de Statele Unite și Coreea de Sud, urma să înceapă luni și să se desfășoare până pe 27 august.
Donald Trump a precizat că anularea participării americane nu mai este posibilă, având în vedere apropierea debutului exercițiului. Totuși, el i-a cerut secretarului Apărării, Pete Hegseth, să reducă „substanțial” amploarea întregului program.
În anii precedenți, exercițiul a inclus trageri reale de amploare, misiuni de sprijin aerian apropiat și operațiuni de interdicție aeriană. La manevre au participat mii de aeronave în cadrul unor scenarii de antrenament, precum și forțe pentru operațiuni speciale însărcinate cu contracararea unor amenințări simulate cu arme de distrugere în masă.
Pentagonul evită să explice impactul concret al reducerilor
Un purtător de cuvânt al Pentagonului nu a oferit detalii despre modul în care va fi modificat exercițiul și a direcționat întrebările către Casa Albă.
În paralel, pagina dedicată exercițiului de pe site-ul Forțelor Americane din Coreea afișa luni dimineață un mesaj de eroare, indicând că materialul solicitat nu mai era disponibil.
Anunțul a stârnit reacții critice în Congres. Senatorul Mark Kelly, democrat de Arizona și membru al Comisiei pentru Forțele Armate, a calificat decizia drept „miopă” și „o greșeală”.
„Coreea de Nord și Coreea de Sud se află încă, din punct de vedere tehnic, în stare de război. Capacitatea noastră de a ne apăra aliatul în fața Coreei de Nord depinde de faptul că forțele noastre sunt bine instruite și pot coopera eficient cu armata sud-coreeană”, a avertizat Kelly.
La rândul său, senatorul Andy Kim, democrat de New Jersey, a declarat că mesajul președintelui ridică semne de întrebare și sugerează o lipsă de considerație față de relația bilaterală.
„Deciziile privind exercițiile comune trebuie luate împreună, nu anunțate unilateral pe rețelele sociale”, a afirmat acesta.
Relația Washington-Seul, afectată de discuțiile privind trupele americane
Anunțul lui Trump vine într-un moment în care relațiile Statelor Unite cu mai mulți aliați tradiționali traversează o perioadă de instabilitate. Una dintre principalele surse de tensiune este reticența unor parteneri de a sprijini campania militară americană împotriva Iranului.
Coreea de Sud se află în centrul acestor dispute. Administrația americană ar analiza inclusiv posibilitatea reducerii efectivelor militare staționate în Peninsula Coreeană.
Noua Strategie Națională de Apărare a Statelor Unite, publicată în ianuarie, a sugerat că Washingtonul dorește o redistribuire a responsabilităților în cadrul alianței cu Seulul. Documentul afirmă că armata sud-coreeană este capabilă să-și asume rolul principal în descurajarea Coreei de Nord, beneficiind de un sprijin american mai limitat, dar esențial.
Potrivit strategiei, această schimbare ar reflecta atât capacitățile Coreei de Sud, cât și interesul Statelor Unite de a-și adapta dispozitivul militar din Peninsula Coreeană.
Pentagonul ia în calcul noi reduceri ale exercițiilor
Alte diminuări ale exercițiilor militare americane ar putea urma, în condițiile în care administrația de la Washington și conducerea Pentagonului încearcă să reducă presiunea financiară și să aloce mai multe resurse Comandamentului Central al SUA, responsabil inclusiv de operațiunile din Orientul Mijlociu.
Generalul Kevin Schneider, comandantul Forțelor Aeriene americane din Pacific, a declarat recent că armata își reevaluează calendarul exercițiilor pentru a menține nivelul de pregătire operațională în fața angajamentelor tot mai numeroase de pe glob.
El a explicat că responsabilii militari analizează unde pot accepta riscuri și cum pot gestiona nivelul de pregătire, în timp ce prioritățile sunt concentrate asupra regiunii aflate sub responsabilitatea Comandamentului Central.
Actualitate
Armata SUA testează o rețea de producție 3D pentru aprovizionarea rapidă în războiul din Pacific
Într-un eventual conflict cu China, desfășurat la mii de kilometri de teritoriul american, lanțurile logistice ale Statelor Unite ar putea fi supuse unei presiuni fără precedent. Pentru a reduce dependența de transporturile clasice și de centrele îndepărtate de reparații, Marina SUA testează o soluție bazată pe fabricarea locală, la cerere, a pieselor de schimb — inclusiv la bordul navelor aflate pe mare.
Peste 50 de locații conectate într-o rețea securizată
Experimentul a fost desfășurat în cadrul exercițiului multinațional RIMPAC, la care au participat 31 de țări. Proiectul, coordonat de Naval Postgraduate School împreună cu organizația nonprofit FLEETWERX, urmărește dezvoltarea unui sistem de „producție avansată distribuită”.
Conceptul conectează, printr-un cloud securizat și neclasificat, peste 50 de locații dotate cu imprimante 3D, strunguri și mașini de frezat cu comandă numerică, precum și alte echipamente avansate. În rețea au fost incluse nave, baze militare, centre logistice, universități și companii din Statele Unite.
Unele piese au fost fabricate direct în timpul exercițiului, în timp ce altele au fost produse în centre aflate pe teritoriul american și expediate ulterior către utilizatori prin servicii comerciale de livrare. Sistemul a inclus și ambarcațiuni robotizate folosite pentru transporturi autonome de aprovizionare.
2.741 de solicitări în numai două săptămâni
Cererea depășită de capacitatea experimentală a rețelei a demonstrat amploarea problemei logistice. În decurs de două săptămâni au fost înregistrate 2.741 de solicitări pentru piese.
Rețeaua nu a putut răspunde decât unei fracțiuni din aceste cereri. Unele componente nu puteau fi produse prin imprimare 3D sau prelucrare CNC, iar echipa a fabricat în final aproximativ 75 de tipuri diferite de piese compatibile cu tehnologia disponibilă.
Unul dintre cele mai relevante rezultate a fost obținerea unor coliere metalice de mare rezistență, utilizate pentru fixarea conductelor de combustibil în timpul realimentării navelor pe mare. Prin procedurile tradiționale, obținerea unei oferte pentru o piesă de schimb putea dura aproximativ două luni. Prin imprimare 3D, colierele au fost fabricate în câteva zile, tratate împotriva coroziunii și aprobate în urma inspecțiilor.
Imprimarea 3D nu poate produce orice componentă
Testele au evidențiat însă și limite importante. Bateriile și plăcile electronice, de exemplu, nu pot fi fabricate în mod practic prin imprimare 3D. În alte cazuri, piesele au trecut de inspecția inițială și de testele preliminare, dar au cedat după instalare.
Un astfel de incident a implicat o componentă din titan, prelucrată prin tehnologie CNC pentru sistemul hidraulic al unui elicopter. Piesa a dezvoltat o scurgere minoră în timpul verificărilor de dinaintea zborului. O a doua versiune a componentei se află în prezent în testare.
Rezultatele confirmă că fabricarea aditivă poate accelera reparațiile, dar nu poate înlocui complet lanțurile tradiționale de aprovizionare și producție.
Argonul, o resursă esențială și dificil de transportat
Imprimantele 3D de înaltă performanță nu funcționează fără materii prime și consumabile specializate. Procesul utilizează pulberi fine de metal sau plastic, depuse strat cu strat și îmbinate cu ajutorul laserelor.
Procedura este extrem de sensibilă la contaminanți, iar oxigenul reprezintă una dintre principalele amenințări. În prezența oxigenului, procesul de sudare poate genera porozități, găuri și îmbinări defectuoase, compromițând rezistența piesei.
Din acest motiv, imprimarea se realizează într-o cameră etanșă, inundată cu argon — un gaz inert care împiedică reacțiile nedorite. În timpul exercițiului, au fost consumate numeroase recipiente de argon, a căror depozitare a ocupat aproximativ 7.000 de metri pătrați de spațiu la bordul unei nave.
Problema este amplificată de faptul că argonul este rar și costisitor de produs, reprezentând aproximativ 1% din atmosfera terestră.
Azotul ar putea reduce presiunea asupra logisticii
Pentru a diminua necesarul de argon, echipele de testare analizează dezvoltarea unor generatoare suficient de compacte pentru a fi instalate la bordul navelor, ideal într-un container standard de transport.
În timpul exercițiului desfășurat la bordul navei USS Essex a fost testată și utilizarea azotului, care poate fi extras din aer cu dispozitive suficient de mici pentru a fi integrate într-un sistem de imprimare 3D.
Azotul este mai reactiv decât argonul, ceea ce crește riscul apariției defectelor. Totuși, pentru anumite componente, performanța sa poate fi suficientă. Una dintre provocările următoarei etape este stabilirea exactă a pieselor care pot fi produse în siguranță cu azot și a celor care necesită argon.
Inteligența artificială trebuie să aleagă echipamentul potrivit
Testele au arătat că nu există o singură imprimantă 3D capabilă să răspundă tuturor solicitărilor. Rețeaua are nevoie de o combinație de imprimante, strunguri CNC, mașini de frezat și alte echipamente, coordonate de un sistem inteligent care să stabilească rapid ce utilaj este potrivit pentru fiecare piesă.
În cadrul ediției anterioare a exercițiului, instrumentele de inteligență artificială erau folosite în principal pentru căutări manuale și copierea informațiilor în aplicații conversaționale. Acest mod de lucru s-a dovedit prea lent și dificil de aplicat la scară largă.
În etapa actuală au fost testate două modele lingvistice de mari dimensiuni. Primul a fost antrenat pe politici, proceduri și standarde tehnice ale Marinei SUA, iar al doilea pe capacitățile diferitelor imprimante 3D și ale altor echipamente de producție.
Împreună, cele două sisteme au furnizat aproximativ 70% din răspunsul necesar pentru alegerea utilajului potrivit. Decizia finală a rămas în responsabilitatea experților umani.
Obiectivul este creșterea preciziei la 95%, astfel încât intervenția umană să fie redusă la minimum, iar sistemul să poată direcționa automat majoritatea comenzilor către echipamentul adecvat.
„Programul prezentului”, nu încă soluția finală
Rețeaua de producție avansată distribuită se află încă într-o etapă de dezvoltare și necesită numeroase îmbunătățiri. Nu există, deocamdată, o soluție capabilă să răspundă tuturor cerințelor logistice ale unui conflict de mare intensitate.
Scopul proiectului nu este impunerea unui sistem unic pentru întreaga armată americană, ci testarea unor tehnologii care pot reduce timpul de reparație și dependența de livrările pe distanțe lungi.
În forma sa actuală, inițiativa reprezintă mai degrabă „programul prezentului” decât un sistem operațional definitiv. Totuși, testele RIMPAC au demonstrat că o rețea conectată de echipamente de producție, experți și sisteme de inteligență artificială ar putea deveni un instrument important pentru menținerea forțelor americane în luptă, chiar și atunci când liniile logistice tradiționale sunt amenințate.
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 45 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. Lăutari cu epoleți, amante strategice și pipițe de protocol
-
Uncategorizedacum 5 zileEpisodul 43 – „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”. Resurse (In)Umane: de la „Academia de Cămătărie” la amanta făcută șefă
-
Exclusivacum 5 zileGradul de chestor, noul abonament „family & friends” în Poliția Penitenciară?
-
Exclusivacum 18 oreEpisodul 47 – I.P.J. Prahova – „Grădinița de cadre”: Manelistul Mocanu își șterge pozele, Iolanda filmează la șliț, iar Iacob „evadează” cu foliile pe spate
-
Exclusivacum 2 zileEpisodul 46 – «IPJ Prahova – Grădinița de cadre»: Mocanu Horia cântă tata la altă masă! SIPI și DGA joacă după ureche?
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 44 – IPJ Prahova, „Grădinița de cadre”: combinații, favoruri și dosare îngropate cu lopata
-
Exclusivacum 5 zileConsiliul care doar «ia act»: Cum îl spală C.A.-ul pe Nae Comisionaru’ la TCE, după ce-a dopat hipodromul și a jumulit transportul public
-
Exclusivacum 4 zileCai drogați, trolee decapitate și mecanici beți la TCE: Ploieștiul lui „Nae Comisionaru”



