Actualitate
Mesajul președintelui Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, cu ocazia celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a ONU: ”Viitorul pe care îl dorim, organizația de care avem nevoie!”
Cea de-a 75-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite s-a desfășurat, anul acesta, în condiții specifice induse de pandemia de coronavirus. De altfel, criza medicală fără precedent declanșată, la nivel mondial, de amenințarea COVID-19 a constituit tema principală a declarațiilor, însă au fost abordate și alte subiecte de interes global pe termen mediu și lung.
Într-un amplu discurs pe care l-a susținut în fața Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, a abordat, cu pragmatism și accente emoționale bine punctate, temele prioritare ale acestei perioade, printre acestea numărându-se pericolul noului coronavirus, lupta asiduă a specialiștilor pentru descoperirea cât mai rapidă a unui vaccin salvator, dar și un proiect comun pentru construirea unei ”Lumi noi” prin eforturile tuturor națiunilor.
Totodată, Președintele Kazahstanului a tras un puternic semnal de alarmă și a insistat asupra ideii esențiale că devine ”o obligație morală comună” reflectarea la paradigma construirii unei noi realități, la nivel mondial, omenirea aflându-se, din cauza acestei pandemii a coronavirusului, ”într-un moment de transformare sau dezintegrare”.
”Anul acesta comemorăm cea de-a 75-a aniversare a Națiunilor Unite, iar cea mai mare provocare a epocii noastre – pandemia de coronavirus – continuă să provoace suferințe profunde în rândul oamenilor din întreaga lume, afectând grav economia mondială. În urma acestei tragedii umane fără precedent, în numele tuturor locuitorilor din Kazahstan, exprim profunda recunoștință în fața tuturor profesioniștilor din domeniul medical, precum și membrilor personalului din prima linie care lucrează, zi de zi, pentru a ne proteja de această amenințare fără precedent”, a declarat Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev.
”Este obligația noastră morală să reflectăm la paradigma construirii unei „Lumi Noi”
Președintele Kazahstanului a mai atras atenția, în discursul său, că această criză medicală fără precedent s-a transformat și într-un ”test de stres” la nivel mondial, ceea ce a avut repercusiuni negative la toate nivelurile societății. Pericolul unei ”stări de disfuncționalitate globală” trebuie luat în calcul și înțeles în profunzimea sa, iar națiunile pot depăși această criză medicală doar dacă vor lupta împreună.
În contextul actual, lumea se află la doar un pas răsturnări dramatice, iar consecințele pot fi ireversibile. Nici ”greșelile trecutului” nu ar trebui să fie uitate, concluziile pragmatice având ca punct de reper fundamental o ”cooperare globală” dorită și necesară.
”Actuala situație de urgență mondială este un adevărat test de stres pentru noi toți, ducând la turbulențe de sănătate, umanitare și socio-economice. Pe de altă parte, criza noului coronavirus a scos în evidență greșelile și eșecurile trecutului. Am asistat la un colaps critic al cooperării globale – ca răspuns la această criză -, la protecționism comercial și naționalism politic, apropiindu-ne de ceea ce unii au numit deja ”o stare de disfuncționalitate globală”, a spus președintele Kazahstanului în timpul discursului.
Întreaga lume este la un pas de răsturnări dramatice care pot duce la consecințe ireversibile. Lipsa încrederii reciproce, neînțelegerea concurenței internaționale, războaiele comerciale și sancțiunile subminează perspectivele și speranțele pentru o lume mai bună. Să fim sinceri – în lumea post-război rece am ratat în mare măsură șansa de a construi un sistem internațional cu adevărat drept, concentrat pe nevoile oamenilor. Soarta generațiilor viitoare depinde de înțelegerea acestei realități, în primul rând de către noi, liderii statelor.
”Născut cu un secol înainte de înființarea ONU, un mare poet și filosof kazah, Abai, și-a propus propria formulă privind interacțiunea globală: „Umanitatea are nevoie de iubire, compasiune, acțiuni îndrăznețe, de fapte și gândire”
Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev
Kazahstanul propune înființarea unui organism multilateral special – Agenția Internațională pentru Siguranța Biologică
Imediat după izbucnirea crizei coronavirusului, diferitele fonduri, programe și agenții ale ONU au făcut un pas înainte pentru a combate criza. ”Cu toate acestea, comunitatea internațională trebuie să facă mai mult”, susține Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev.
- În primul rând, a declarat Președintele Tokayev, pentru a construi un sistem global de sănătate puternic trebuie acordată prioritate modernizării instituțiilor naționale de sănătate, prin sprijinul oportun și coordonat din partea țărilor dezvoltate și a agențiilor ONU.
- În al doilea rând, trebuie să scoatem factorul politic din lupta pentru obținerea unui vaccin împotriva COVID-19. Nu este prea târziu pentru a ajunge la un acord comercial și de investiții privind vaccinul COVID-19 care să protejeze lanțurile globale de producție și aprovizionare.
- În al treilea rând, ar putea fi necesară revizuirea Regulamentelor internaționale de sănătate, tocmai pentru a crește capacitatea Organizației Mondiale a Sănătății și pentru a dezvolta capacități naționale în prevenirea și reacția la boli.
- În al patrulea rând, sugerăm examinarea atentă a ideii unei rețele de centre regionale pentru controlul bolilor și securitatea biosecurității sub auspiciile ONU. Kazahstanul este pregătit să găzduiască un astfel de centru regional.
- Nu în ultimul rând, în contextul pandemiei globale, lansarea unui sistem de control al armelor biologice devine mai acută ca niciodată.
Prin vocea Președintelui Kassym-Jomart Tokayev, Kazahstanul propune, de altfel, înființarea unui organism multilateral special – Agenția Internațională pentru Siguranța Biologică – bazat pe Convenția privind armele biologice din 1972 și ”responsabil în fața Consiliului de Securitate al ONU”.
Kassym-Jomart Tokayev: ”Propun Organizației Națiunilor Unite să proclame Anul internațional al mobilizării voluntarilor pentru dezvoltare”
Este nevoie de eforturi concertate urgente pentru o redresare economică cu adevărat globală, iar Președintele Kazahstanului se alătură apelului secretarului general referitor la ”pachetul de salvare în valoare de 10% din economia mondială” și împărtășește opinia sa conform căreia ”răspunsul la pandemie ar trebui să se bazeze pe un nou acord global pentru a crea oportunități egale și mai largi pentru toți”.
”Credem că suspendarea rambursării datoriilor de către cele mai sărace țări va contribui la reducerea incertitudinii. Instituțiile financiare internaționale trebuie să pună în aplicare soluții inovatoare, cum ar fi swap-urile de la datoria la sistemul de sănătate. Sper că viitoarea reuniune la nivel înalt privind finanțarea dezvoltării va produce măsuri concrete. Țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare au fost afectate în mod deosebit de COVID-19, care a afectat grav lanțurile comerciale și de aprovizionare”, a declarat Președintele Kazahstanului în fața Adunării Generale a ONU.
”În calitate de actual președinte al Grupului LLDC, Kazahstanul a propus o foaie de parcurs a ONU pentru a revigora implementarea Programului de acțiune de la Viena. Cea mai mare așteptare a oamenilor noștri este rezultatele practice în cadrul Agendei 2030. Avem nevoie de pași promptați și bine coordonați pentru a ne întoarce pe drumul cel bun pentru o decadă de acțiune SDG accelerată – probabil cel mai critic deceniu al generației noastre”
Kassym-Jomart Tokayev
Obiectivul de bază – dispariția înfometării, la nivel global – trebuie susținut necondiționat. În acest context, Președintele Kazahstanului a reamintit importanța convocării unui Summit care să aibă ca subiect esențial ”sistemele alimentare în 2021”. Organizația Islamică pentru Securitatea Alimentară –inițiată de Kazahstan – este pregătită să sprijine campania umanitară internațională prin crearea de rezerve alimentare.
- Ar trebui să ne reînnoim angajamentul de a nu lăsa pe nimeni în urmă, în special femeile, tinerii, copiii, bătrânii, persoanele cu dizabilități, afectați în mod disproporționat de criză. Cea mai mare perturbare a sistemelor de învățământ din istorie ar trebui oprită din a deveni o catastrofă generațională.
- Angajamentul civic și implicarea sectorului privat sunt, de asemenea, esențiale pentru rezolvarea problemelor urgente actuale.
- În ultimele luni am asistat la o solidaritate puternică în întreaga lume prin voluntariat.
”Pentru a recunoaște rolul voluntarilor, propun Organizației Națiunilor Unite să proclame Anul internațional al mobilizării voluntarilor pentru dezvoltare. În Kazahstan am declarat anul 2020 un ”An al voluntarilor”, a mai anunțat Președintele Kazahstanului.
Kazahstanul a fost modelul unui stat responsabil prin abandonarea de bună voie a arsenalului său nuclear
Există încă două crize care se profilează chiar în spatele pandemiei. Una dintre ele este ”neproliferarea nucleară și criza dezarmării”. Kazahstanul a fost modelul unui stat responsabil prin abandonarea de bună voie a arsenalului său nuclear și închiderea celui mai mare loc de testare nucleară din lume. Cu toate acestea, eroziunea continuă a regimului de neproliferare creează o situație periculoasă care nu poate fi trecută cu vederea.
În astfel de condiții, Kazahstanul se așteaptă ca toate statele membre să se alăture apelului său către puterile nucleare pentru a lua măsurile necesare și urgente prin care omenirea poate fi salvată de la un ”dezastru nuclear”.
”În acest sens, apreciem un rol activ jucat de instituțiile relevante ale ONU, inclusiv Organizația Tratatului de interzicere a testelor nucleare cuprinzătoare. Credem că ar trebui să se dea asigurări de securitate negative obligatorii din punct de vedere juridic pentru fiecare stat care nu are arme nucleare. De aceea, îndemnăm toate țările P5 să ratifice respectivele protocoale la tratatele privind zona liberă de arme nucleare, inclusiv Tratatul de la Semipalatinsk”, a mai afirmat Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev.
O altă criză existențială pentru civilizația este reprezentată de ”schimbările climaterice care afectează întreaga planetă”. Nu este doar o problemă periculoasă în sine, ci este și un „multiplicator de amenințări”. Urgența climatică este o cursă pe care o pierdem. Dar recuperarea post-COVID ne oferă ocazia unică de a pune protecția mediului în fruntea agendei internaționale. Trebuie să ne unim în jurul celor șase acțiuni climatice pozitive ale ONU.
Kazahstanul rămâne, încă, vulnerabil la diversele efecte negative ale schimbărilor climaterice. Tragediile din Mării Aral și situl de testare nucleară Semipalatinsk, topirea rapidă a ghețarilor și deșertificarea amenință nu numai Kazahstanul și regiunea Asiei Centrale, ci și întreaga lume.
”Vom reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 15% până în 2030 prin revizuire economică și modernizare industrială. Și totuși, în următorii cinci ani vom planta mai mult de două miliarde de copaci. Pentru a aborda aceste crize globale, trebuie să restabilim o atmosferă de încredere între statele membre și să consolidăm instituțiile multilaterale. Lipsa de încredere între națiuni a devenit toxică pentru relațiile internaționale.
Este o datorie morală să demonstrăm angajamentul nostru față de scopurile și principiile de bază ale Cartei ONU. Datorită cererii imens în creștere pentru consolidarea încrederii, Kazahstanul își propune să transforme Conferința privind interacțiunea și măsurile de consolidare a încrederii în Asia într-o organizație cu drepturi depline pentru securitate și dezvoltare în Asia”
Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev
Este nevoie de o ”ideologie a toleranței, a înțelegerii reciproce și a diversității culturale”
Comunitatea mondială ar trebui să promoveze din ce în ce mai mult o ideologie de toleranță, înțelegere reciprocă și diversitate culturală. Aceasta este o cheie pentru a contracara ura și intoleranța.
Președintele Kazahstanului a evidențiat, încă o dată, necesitatea creării unei coaliții unificate pentru a contracara o altă provocare globală – terorismul internațional -, invitând toate țările să adere la Codul de Conduită pentru realizarea unei lumi libere de terorism.
”Kazahstanul a fost printre primii care ne-au repatriat femeile și copiii din Siria și Irakul devastat de război. Nu a fost o decizie ușoară, ci absolut necesară. Credem cu tărie că Națiunile Unite trebuie să conducă efortul global de a depăși pandemia, de a accelera recuperarea și de a îmbunătăți perspectivele de guvernanță globală. Prin urmare, fiecare agenție ONU ar trebui să își restabilească eficiența și relevanța față de sarcinile pe care ni le propunem. Nu avem altă alternativă decât să ne ridicăm la înălțimea marii provocări de a construi o ONU mai robustă și orientată spre viitor. Critica Națiunilor Unite nu este întotdeauna corectă. ONU face exact atât cât permite voința politică a statelor membre”, a mai transmis Președintele Tokayev.
Președintele Kazahstanului: ”Efectuăm reforme politice și economice care se așteaptă să dea un impuls dezvoltării societății noastre, pentru a răspunde așteptărilor oamenilor”
Deși diferite, fiecare dintre aceste trei crize reprezintă, de fapt o provocare de guvernare, a specificat Președintele Kazahstanului. Pentru a realiza o lume cu adevărat dreaptă și centrată pe oameni, măsurile la nivel internațional ar trebui să fie însoțite de eforturi dedicate la nivel național.
”Kazahstanul este hotărât să construiască un „stat ascultător” puternic din punct de vedere economic, avansat democratic și orientat spre om. Prin urmare, efectuăm reforme politice și economice care se așteaptă să dea un impuls dezvoltării societății noastre pentru a răspunde așteptărilor oamenilor noștri. Am dezincriminat defăimarea, am adoptat noi legi privind partidele politice și reuniunile de masă pașnice. Pentru a îndeplini un drept fundamental la viață și demnitate umană, am decis să ne alăturăm celui de-al doilea protocol opțional la Pactul internațional privind drepturile civile și politice privind abolirea pedepsei cu moartea”, a anunțat Președintele Kazahstanului în fața Adunării Generale a ONU.
O altă prioritate este asigurarea egalității de șanse pentru femei și tineri, protecția copiilor, iar în Kazahstan a fost redusă valoarea indicelui de inegalitate de gen de două ori, fiind introdusă o cotă obligatorie de 30% pentru femei și tineri în listele partidelor electorale.
”Am ajutat 4,5 milioane concetățeni care și-au pierdut temporar veniturile în timpul pandemiei, alocând pentru acest obiectiv 1,1 miliarde de dolari. Peste un milion de persoane au primit pachete alimentare și de uz casnic. A fost o măsură fără precedent în partea noastră de lume. Cooperarea regională a fost întotdeauna principalul nostru obiectiv și angajament”, a mai completat Kassym-Jomart Tokayev.
”Asia Centrală se află într-o transformare rapidă prin extinderea semnificativă a cooperării regionale în diverse domenii. Fără îndoială că o Asia Centrală prosperă, puternică și unită este benefică atât pentru părțile interesate regionale, cât și pentru cele globale. În ceea ce privește stabilitatea regională, utilizarea rațională a resurselor de apă transfrontaliere este instrumentală. Astfel propunem înființarea unui consorțiu regional de apă și energie”
Kassym-Jomart Tokayev
”Toate eforturile ar trebui să fie ghidate de imperativul moral – de a pune oamenii pe primul loc”
În finalul discursului pe care l-a susținut în fața Adunării Generale a ONU, Kassym-Jomart Tokayev a reamintit că toate crizele aduc și ”oportunități”, iar o lume mai bună poate fi reconstruită.
Dar accentul ar trebui pus, neapărat, pe cauzele profunde care declanșează astfel de crize mondiale, pe măsurile de prevenție și pe creșterea eficienței resurselor limitate.
”Trebuie să ne amintim că în criză vine o oportunitate. Putem reconstrui pentru o lume mai bună, mai ecologică, mai eficientă, echitabilă și incluzivă. Accentul trebuie pus pe cauzele profunde, măsurile preventive și creșterea eficienței resurselor noastre limitate. Toate eforturile ar trebui să fie ghidate de imperativul moral – de a pune oamenii pe primul loc. Kazahstanul va rămâne întotdeauna un puternic susținător al ONU și va participa activ la îndeplinirea aspirației noastre colective pentru un viitor mai bun și mai fericit. Vă mulțumesc pentru atenție”, a încheiat Kassym-Jomart Tokayev, președintele Kazahstanului.
Actualitate
Era flotei hibride: USS Theodore Roosevelt pleacă în misiune cu „umbrele” sale robotizate
Într-o mișcare ce marchează sfârșitul erei experimentale și începutul integrării depline a sistemelor autonome în teatrele de operațiuni, portavionul USS Theodore Roosevelt se pregătește de desfășurare alături de nava autonomă Seahawk. Această premieră absolută pentru un grup de luptă al Marinei reprezintă un punct de cotitură strategic, transformând dronele de suprafață din „proiecte științifice” în componente vitale ale arsenalului activ.
Din laborator direct în teatrul de operațiuni: Adio, experimente!
Desfășurarea navei Seahawk — un model avansat dezvoltat de Leidos pentru vânătoarea de submarine și monitorizarea domeniului maritim — nu este doar un exercițiu de rutină. Experții militari consideră că acest moment va pune bazele viitorului concept de operațiuni (CONOPS) al întregii flote. Până în prezent, navele fără echipaj au fost testate în medii controlate, însă integrarea lor într-un grup de luptă complet, în condiții reale de misiune, forțează Marina să definească clar cum și când vor deveni aceste platforme nucleul forțelor navale.
Trecerea de la prototip la unitate operațională semnalează o schimbare de paradigmă: Marina nu mai așteaptă soluții perfecte de la mal, ci alege să „învețe din mers”, punând tehnologia autonomă la treabă alături de navele cu echipaj uman.
Strategia „Hedge Force”: Răspunsul la criza de structură a flotei
Această accelerare a tehnologiei autonome vine într-un moment de tensiune maximă pentru structura forțelor navale. Cu o flotă aflată în contracție și un ritm operațional epuizant — exemplificat de misiunile record de peste 300 de zile ale altor grupuri de luptă — sistemele robotizate sunt văzute ca o soluție de salvare.
Noua strategie de tip „hedge force” (forță de protecție/alternativă) urmărește să creeze opțiuni tactice flexibile, care să nu mai depindă exclusiv de modelul tradițional al portavionului escortat de distrugătoare. Navele autonome pot prelua sarcini riscante sau monotone, permițând echipajelor umane să se concentreze pe deciziile strategice complexe.
Dilema comandamentului: Cine conduce „flota fantomă”?
Deși tehnologia avansează rapid, Marina se confruntă cu ceea ce amiralii numesc „dilema autonomiei”. În prezent, nu există un model de comandă și control unitar pentru sistemele robotizate, acestea fiind fragmentate între diverse domenii (submarin, aerian, cibernetic).
Se discută intens despre crearea unui centru de dezvoltare a războiului robotic sau chiar despre numirea unui comandant dedicat pentru sistemele autonome. Provocarea majoră rămâne însă integrarea: cum pot fi coordonate aceste drone astfel încât să nu devină o povară logistică suplimentară pentru comandanții de grupuri de luptă, ci un multiplicator de forță?
Logistica viitorului: Între viteza portavioanelor și autonomia dronelor
Misiunea de bord a USS Theodore Roosevelt va scoate la iveală limitările practice ale navelor precum Seahawk. Deși au o rezistență impresionantă pe mare, aceste nave autonome nu ating întotdeauna viteza de croazieră a unui portavion nuclear. Astfel, Marina va trebui să dezvolte tactici noi pentru a preveni situația în care „umbrele” robotizate sunt lăsate în urmă în timpul tranzitelor rapide.
Mai mult, testele vor viza capacitatea de realimentare și mentenanță în larg, fără a pune în pericol navele de aprovizionare. De la transportul de piese de schimb și hrană, până la misiuni de război electronic sau deminare în puncte critice, precum strâmtorile internaționale, Seahawk va fi evaluată prin prisma utilității sale imediate în scenarii de conflict.
Un semnal pentru industria de apărare: Piața se mută pe mare
Succesul acestei desfășurări va dicta direct strategia de achiziții a Marinei. Trecerea la un model de tip „marketplace” pentru navele de suprafață medii (MUSV) indică dorința militarilor de a cumpăra platforme gata de luptă, nu doar promisiuni tehnologice.
Pe măsură ce Congresul solicită strategii clare de integrare înainte de a aproba noi bugete, performanța navei Seahawk sub comanda grupului Theodore Roosevelt va decide cât de repede va fi finanțată și construită viitoarea flotă hibridă a secolului XXI. Ceea ce se întâmplă acum în largul oceanului va deveni, cel mai probabil, noul standard de operare pentru deceniile următoare.
Actualitate
Cursa pentru supremația orbitală: De ce „inima” noilor sateliți este scrisă în cod, nu turnată în oțel
Spațiul cosmic a încetat de mult să mai fie un sanctuar al cercetării pașnice, devenind un domeniu de conflict deschis. În acest nou peisaj geopolitic, abordarea tradițională axată pe hardware-ul rigid al sateliților a devenit depășită. Statele Unite și aliații săi forțează acum trecerea către arhitecturi definite prin software, unde agilitatea, reziliența și capacitatea de actualizare în timp real sunt noile arme ale dominației orbitale.
Sfârșitul erei „hardware-ului static”: Spațiul ca domeniu cinetic
Timpul în care un satelit era lansat cu o singură misiune, neschimbată pe parcursul a zece ani, a apus. Astăzi, necesitatea de a domina „înălțimea supremă” impune o viteză de reacție care nu poate fi susținută de limitările fizice ale metalului. Strategii militari avertizează: pentru a evita surpriza operațională și pentru a contracara mișcările adversarilor, platformele orbitale trebuie să devină evolutive.
Prin utilizarea unei arhitecturi cu sisteme deschise, sateliții moderni integrează inteligența artificială (IA) și învățarea automată direct în orbită. Astfel, senzorii și capacitățile de luptă sunt îmbunătățite constant prin linii de cod securizate, transformând fiecare activ spațial dintr-un instrument fix într-un nod dinamic de putere.
De la controlul propulsoarelor la super-computerele de pe orbită
Din punct de vedere istoric, vehiculele spațiale erau prizonierele unei capacități de calcul extrem de limitate. Designul era rigid, iar resursele de energie și greutate (SWaP) permiteau doar sarcini de bază, precum controlul orientării. Schimbarea de paradigmă a venit odată cu evoluția calculului de înaltă performanță și a straturilor de abstractizare a software-ului.
Marea inovație a prezentului constă în capacitatea de a face „mai mult cu mai puțin”. Implementarea unui mediu software sofisticat elimină necesitatea de a lansa un vehicul nou de fiecare dată când cerințele misiunii se schimbă. În contextul trecerii spațiului de la un simplu strat de comunicații la un domeniu de confruntare cinetică și non-cinetică, controlul înălțimii depinde de manevre defensive și pivotări tactice executate în timp real, direct din software.
Realitatea operațională: Centre de date la mii de kilometri altitudine
Ceea ce părea a fi teorie în urmă cu câțiva ani a devenit deja realitate operațională. Primele micro-centre de date orbitale și regiuni de cloud hibrid au fost deja desfășurate pe Stația Spațială Internațională. Aceste etape demonstrează că utilizarea tehnologiilor comerciale de serie (COTS) în spațiu nu este doar posibilă, ci matură.
Secretul succesului rezidă în procesarea datelor la „margine” (edge computing). Volumul masiv de informații generat în orbită necesită o procesare cu latență scăzută chiar la sursă. Prin analiza datelor direct pe satelit, se reduce dependența critică de transportul datelor către sol și se închide „bucla OODA” (Observă-Orientează-Decide-Acționează) în spațiu, oferind autonomia necesară pentru a supraviețui într-un mediu ostil.
O „plasă” de reziliență împotriva amenințărilor hipersonice
Pe măsură ce amenințările hipersonice și tentativele de bruiaj se multiplică, arhitectura spațială trebuie să devină o rețea globală, nu o serie de ținte izolate. Strategia actuală vizează o structură de tip „mesh” multi-constelație și multi-orbitală. Lecțiile din conflictele terestre recente sunt clare: centrele de date centralizate sunt primele ținte. În spațiu, soluția este distribuirea capacităților pe mai multe straturi, astfel încât, dacă un nod este compromis, misiunea să continue neîntrerupt.
Această viziune depășește granițele naționale, necesitând o integrare totală între sistemele aliate. Printr-un standard software global și unificat, datele și capacitățile pot fi partajate instantaneu între partenerii internaționali. În vacuumul spațiului, „timpul real” este un standard greu de atins, dar este singura cale prin care o forță combinată poate asigura succesul misiunii în fața provocărilor de mâine.
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă un contract de 2 miliarde de dolari pentru sateliții MUOS
Într-o mișcare surprinzătoare care modifică peisajul furnizorilor de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru a extinde constelația de comunicații critice, preluând ștafeta de la constructorul original al sistemului.
O victorie strategică în fața rivalilor de la Lockheed Martin
Space Systems Command (SSC) a anunțat oficial atribuirea unui contract de 2 miliarde de dolari către Boeing pentru dezvoltarea și livrarea a doi noi sateliți din cadrul sistemului Mobile User Objective System (MUOS). Decizia marchează o schimbare semnificativă de direcție, Boeing reușind să se impună în fața celor de la Lockheed Martin, compania care a proiectat și construit primele cinci unități ale acestei flote orbitale.
Noul acord acoperă întregul proces, de la dezvoltare și integrare până la testarea pe orbită. Această extindere a duratei de viață a serviciului MUOS este rezultatul unei competiții strânse, începută în 2024, când ambii giganți ai industriei au primit contracte inițiale de design în valoare de 66 de milioane de dolari.
Securizarea comunicațiilor navale până în anul 2035
Noile unități spațiale sunt programate pentru lansare începând cu anii 2031 și 2032, urmând să ridice numărul total de sateliți din constelația MUOS la șapte. Această infrastructură este vitală pentru armata americană și aliații săi, oferind comunicații securizate în banda ultra-înaltă (UHF), esențiale în special pentru coordonarea forțelor navale la nivel global.
Odată cu implementarea acestor noi sateliți, sistemul va putea rămâne operațional cel puțin până în 2035. Efortul financiar este unul considerabil, bugetul estimat pentru cercetare, dezvoltare și achiziții ridicându-se la peste 2,6 miliarde de dolari până în anul 2031, reflectând importanța strategică a menținerii unei conexiuni sigure în teatrele de operațiuni.
Orizontul comercial și viitorul comunicațiilor militare
În timp ce Boeing se pregătește pentru faza de construcție, arhitectura viitoare a comunicațiilor militare ar putea suferi transformări profunde. Dincolo de investiția actuală, autoritățile militare explorează o strategie pe termen lung care ar putea implica transferul parțial sau total al misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali.
Această abordare hibridă ar putea oferi o mai mare flexibilitate și reziliență, într-un moment în care spațiul devine un domeniu din ce în ce mai contestat. Până la implementarea noilor viziuni comerciale, sateliții MUOS construiți de Boeing vor rămâne coloana vertebrală a dialogului criptat pentru forțele de intervenție rapidă.
-
Exclusivacum 5 zile„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
-
Exclusivacum 4 zileO feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
-
Exclusivacum 4 zilePrahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
-
Exclusivacum 3 zileDe la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileBebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
-
Exclusivacum 3 zileMame cu pistol la brâu, drepturi la coadă: cum își bate statul joc de femeile din uniformă
-
Ancheteacum 4 zileMarea repartiție a promoției iunie 2026: Peste 1.300 de noi agenți, trimiși să astupe „găurile negre” din Poliția Română
-
Exclusivacum 2 zile„Purul adevăr” al chestorului Drăgan: cum se împuternicește Minciuna și se desemnează Nerușinarea



