Actualitate
Regizorul Florin Șerban, între ”Eu când vreau să fluier, fluier” și ”Trilogia Dragoste”: ”Felul în care fac film nu are vreo funcţie terapeutică, ci e singura unealtă pe care o cunosc şi în care am încredere că poate să schimbe lumea”
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
A trecut un deceniu de când regizorul Florin Șerban a propus cinefililor lungmetrajul ”Eu când vreau să fluier, fluier”, peliculă care a fost recompensată – la cea de-a 60-a ediție a Festivalului de Film de la Berlin – cu trei mai premii: Ursul de Argint, Marele Premiu al Juriului și Premiul Alfred Bauer. De altfel, filmul ”Eu când vreau să fluier, fluier” a fost selecționat și pentru Cel mai bun film într-o limbă străină la cea de-a 83-a Ceremonie a Premiilor Oscar, însă nu a reușit să ajungă pe lista finală.
”Încă din faza de scenariu, filmul a fost făcut pentru publicul român. E un subiect românesc, o problemă românească și am făcut filmul gândindu-ne la publicul tânăr din România. Faptul că a luat două premii e nemaipomenit, dar filmul e pentru public. Spui o poveste, dacă n-ai cui să spui povestea, degeaba o spui”, declara Florin Șerban pentru INTERVIURILE GÂNDUL.
Cel de-al doilea film al lui Florin Șerban, Box (2015), a avut premiera la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary, unde a câștigat premiul FIPRESCI. Filmul a fost prezentat și la Festivalul Internațional de Film de la Toronto 2015, dar și în cadrul altor 10 festivaluri naționale și internaționale, printre care trebuie amintite cele desfășurate la Toronto, Londra, Beijing și Salonic.
”Am povești de spus și încerc să găsesc cel mai bun mod de a spune acea poveste”
Florin Șerban
Florin Șerban și ”Școala de Actorie”: ”Pentru cei care doresc să studieze actoria cinematografică într-un mod diferit”
Născut la Reșița, în luna ianuarie a anului 1975, Florin Șerban este nu numai regizor, ci și scenarist, producător și editor, înființând casa de producție ”Fantascope Films”, dar și propria școală de actorie.
Absolvent al Facultății de Filosofie a Universității din Cluj – promoția 1997 -, al Universității Naționale de Teatru și Film „I.L. Caragiale” – promoția 2002 -, Florin Șerban a studiat filmul la Universitatea Columbia din New York, dar deține și o licență în filosofie și un master în filosofia culturii și hermeneutică.
”Am făcut Filosofie după liceu, apoi un masterat, am intrat după aceea la ATF. După ce am terminat și ATF, am dat la două universități americane, am fost acceptat la amândouă, dar am ales Columbia pentru că mi-a oferit o bursă consistentă. Îmi doream să ajung acolo pentru că filmul american e ceva cu totul special”, mai spunea Florin Șerban.

Școala de Actorie a apărut din atelierele de actorie conduse de Florin Șerban în diferite penitenciare din România cu tineri deținuți. A început ca un proiect social și a evoluat într-o sursă alternativă de talente pentru industria cinematografică românească. Școala de actorie lucrează cu oameni reali, povești reale implicate într-un alt mod de a acționa: ”fără convenții, fără compromisuri, fără minciuni”.
”Școala de actorie este un proiect personal foarte drag mie. Este parțial finanțat prin școlarizare de la oameni care își pot permite să o plătească și, de către mine, pentru persoanele care nu și-au putut permite școlarizarea, dar au ceva „în desfășurare”, spune regizorul.
”Școala de Actorie nu este doar pentru persoanele care nu au studiat actoria într-un institut, ci și pentru cei care doresc să studieze actoria cinematografică într-un mod diferit. Mai direct, mai visceral, foarte intuitiv, fără atât de mult „compromis” și „protecție”. Ei învață de la mine și de la alții”
Florin Șerban – (2015)
Ce îi transmite regizorul Florin Șerban unui tânăr artist?
Pentru regizorul Florin Șerban arta – în general – și cinematografia, în special, înseamnă a-ți urma un vis. Și, o spune chiar el, dacă ai senzația că visul tău dă senzația că se risipește, totul este să îl prinzi cu dinții și să nu îi dai drumul.
Recunoscând că a fost ajutat enorm de filosofie, Florin Șerban mărturisește că acceași filosofie l-a ajutat să fie ”obraznic” – dar în sens spiritual – și să capete acel curaj necesar pentru a te lupta ”cu orice idee”.
„Îi spun să închidă ochii şi să îşi urmeze visul, iar atunci cînd visul pare să se risipească, să îl prindă cu dinţii şi să nu îi dea drumul. Filosofia m-a ajutat foarte mult. M-a ajutat să fiu obraznic (în sens strict spiritual) şi să am curajul să mă iau la trântă cu orice idee. Mi-a plăcut în şcoală, îmi place în continuare, şi dacă aş avea vreme, m-aş înscrie din nou la şcoală. La Istorie sau la Psihologie. Poate o să am vreme şi o să mă înscriu“, spunea Florin Șerban, cu mai mult timp în urmă, în timpul unui interviu acordat Hotnews.
”Nu cred că ai nevoie de trei ani de şcoală de teatru ca să faci film. La noi e cumva regulă: eşti actor dacă ai patalama şi UNATC. Pe de altă parte, la cursuri de actorie poţi merge aşa cum mergi la gimnastică, la fitness sau la înot. Sau ca la dentist: scoţi ce nu este bun şi laşi ce e bun. Îţi pui sufletul pe masă, îl cureţi, după care îl pui la loc“
Florin Șerban

”Trilogia Dragoste”- ”Teritorii afective în care dragostea este asociată diverselor organe din care izvorăşte”
Fără a avea o legătură narativă cu “Dragoste 1. Câine”, “Dragoste 2. America” continuă “Trilogia Dragoste”, iar cel de-al treilea film este, încă, doar o frumoasă idee care urmează a fi pusă pe peliculă. Este vorba despre trei filme și ”despre trei feluri de a iubi”. Fiecare film explorează ”teritorii afective în care dragostea este asociată diverselor organe din care izvorăşte”.
“Dragoste 1. Câine” reprezintă dragostea este asociată vintrelor şi felului primar, vulcanic/posesiv de a iubi.
Dacă în “Dragoste 1. Câine” – care a avut premiera în 2018 -, este accentuată tocmai acea dragoste viscerală a unui pădurar pentru o femeie pe care o găseşte pe munte şi o salvează, în “Dragoste 2. America” – a apărut în cinematografiele din România la începutul acestui an -, relaţia amoroasă a celor două personaje este captivă unei realităţi la… marginea realităţii.
Florin Șerban: ”Întâi m-am prefăcut că în filmele pe care le fac nu vorbesc despre mine”
Paradoxal sau nu, regizorul Florin Șerban se declară… un narcisist. Și recunoaște că, inițial, a ales o atitudine de… expectativă constructivă, prefăcându-se că nu vorbește despre el în filmele sale. Însă nu trebuie să plece nimeni de la premisa că ar fi vorba, în toate filmele pe care le-a făcut până acum, despre ”luptele” sau ”amorurile” personale.
Trebuie privit mult mai ”adânc”, tocmai pentru a realiza ca, în ultimă instanță, este vorba despre ”nişte esenţe şi pulsiuni pe care le recunosc în mine şi care găsesc că sunt aproape universale”.
”Întâi m-am prefăcut că în filmele pe care le fac nu vorbesc despre mine. Îmi era un fel de jenă, de ruşine şi îmi era greu să recunosc că sunt de fapt narcisist. De fapt, în toate, în ”Eu când vreau să fluier, fluier”, în ”BOX”, în ”Dragoste 1. Câine” şi în ”Dragoste 2. America”, e vorba despre mine şi sunt narcisist. Nu despre luptele sau amorurile mele e vorba în filmele astea, ci despre nişte esenţe şi pulsiuni pe care le recunosc în mine şi care găsesc că sunt aproape universale. Felul în care fac film nu are vreo funcţie terapeutică, ci e singura unealtă pe care o cunosc şi în care am încredere că poate să schimbe lumea şi poate găsi un adevăr. Eu când vreau să fluier, fluier este cel mai premiat şi mai cunoscut film al meu. Dragoste 2. America e cel mai sincer, cel mai crud şi cel mai bun”, mărturisește regizorul Florin Şerban pe site-ul b-critic.ro.
Actualitate
Marina americană înființează un nou birou pentru consolidarea bazei industriale de apărare
Marina Statelor Unite lansează o structură dedicată consolidării bazei industriale de apărare, cu obiectivul de a-și securiza lanțul de aprovizionare și de a accelera integrarea tehnologiilor inovatoare în cadrul flotei.
Un nou responsabil pentru industria navală americană
Andrew Magliochetti, fost director al Biroului pentru Programe Destinate Întreprinderilor Mici din cadrul Marinei, va conduce noul Birou pentru Baza Industrială de Apărare. Numirea sa a fost anunțată luni de secretarul interimar al Marinei, Hung Cao.
În noua funcție, Magliochetti va acționa ca principal consilier civil al secretarului adjunct al Marinei pentru Cercetare, Dezvoltare și Achiziții. El va avea responsabilitatea de a coordona dezvoltarea și stabilitatea lanțului industrial care susține activitatea Marinei și a Corpului Pușcașilor Marini.
Accent pe producția internă și reducerea vulnerabilităților
Potrivit lui Hung Cao, noul responsabil va coordona măsuri menite să extindă ecosistemul național de producție, să reducă vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare și să accelereze adoptarea tehnologiilor comerciale cu utilizare duală.
Aceste tehnologii, care pot fi folosite atât în domeniul civil, cât și în cel militar, ar urma să contribuie la creșterea capacității operaționale a forțelor navale americane.
„Va conduce inițiativele pentru extinderea ecosistemului de producție internă, reducerea vulnerabilităților lanțurilor de aprovizionare și integrarea tehnologiilor comerciale cu utilizare duală, astfel încât să crească eficiența operațională a echipei formate din Marină și Corpul Pușcașilor Marini”, a declarat Cao.
Decizia vine după un memorandum prezidențial
Numirea lui Magliochetti are loc după emiterea unui memorandum prezidențial privind securitatea națională, prin care Pentagonului i s-a cerut să refacă atât capacitatea de producție, cât și nivelul concurenței din industria navală de apărare.
Măsura face parte dintr-un plan mai amplu de extindere a structurii forțelor navale americane și de creștere a capacității industriei de a susține viitoarele programe de înzestrare.
Tehnologiile comerciale, aduse mai rapid pe câmpul de luptă
Magliochetti a declarat că o bază industrială flexibilă și sigură reprezintă fundamentul pregătirii pentru luptă. El a precizat că își propune să accelereze livrarea unor lanțuri de aprovizionare reziliente și a unor tehnologii avansate către militarii americani.
Obiectivul final este ca marinarii și pușcașii marini să dispună rapid de echipamente și soluții tehnologice capabile să le susțină într-un conflict de mare intensitate.
Actualitate
FNSS prezintă İ-ZAHA, un vehicul amfibiu autonom destinat primului val al operațiunilor de desant
Vehiculul fără echipaj, proiectat pentru misiuni cu risc ridicat
Producătorul turc de vehicule militare FNSS a prezentat, în cadrul expoziției de apărare Teknofest, noul vehicul amfibiu autonom multifuncțional İ-ZAHA.
Platforma cu patru roți a fost concepută pentru a elimina echipajele umane din primul val al unui asalt amfibiu, considerat etapa cu cel mai ridicat nivel de risc. Vehiculul este destinat să opereze în cadrul unor echipe mixte om-mașină, alături de vehiculele de asalt marin aflate deja în dotarea Forțelor Navale Turce.
Opt tone, viteză de șapte noduri pe apă
İ-ZAHA are o masă de aproximativ opt tone și poate naviga de la zona maritimă către țărm. Vehiculul atinge o viteză de până la șapte noduri pe apă și poate rula cu maximum 70 de kilometri pe oră pe uscat.
Configurația sa permite utilizarea în mai multe tipuri de misiuni, de la sprijinul cu foc și deminare până la război electronic și combaterea dronelor.
Armament și sisteme pentru câmpul de luptă
Vehiculul poate fi echipat cu o mitralieră destinată sprijinului trupelor, sisteme pentru detectarea și neutralizarea minelor, module de război electronic și soluții pentru contracararea aeronavelor fără pilot.
La bord sunt integrate un sistem de navigație GNSS/INS, un modul de identificare „prieten sau dușman” — IFF — și capabilități de procesare a imaginilor bazate pe inteligență artificială.
Aceste tehnologii îi permit platformei să se deplaseze autonom, să identifice mediul operațional și să contribuie la desfășurarea unor misiuni în zone în care trimiterea unui echipaj uman ar implica riscuri majore.
Module interschimbabile pentru misiuni diferite
Una dintre principalele caracteristici ale İ-ZAHA este arhitectura sa modulară. Diferitele încărcături utile pot fi schimbate pe aceeași platformă de bază, în funcție de profilul operațional al misiunii.
Potrivit producătorului, înlocuirea unui modul poate fi realizată pe teren în aproximativ 40 de minute. Soluția permite adaptarea rapidă a vehiculului pentru operațiuni de sprijin cu foc, deminare, război electronic sau apărare împotriva dronelor.
FNSS accelerează dezvoltarea sistemelor autonome
FNSS este o companie privată turcă din industria de apărare, deținută integral de grupul Nurol Holding.
Directorul general al companiei, Selim Baybaş, a declarat că FNSS își extinde activitatea de cercetare și dezvoltare în domeniul vehiculelor fără echipaj și al platformelor autonome.
Potrivit acestuia, U-MAV reunește experiența inginerească a companiei, rezultatele obținute de vehiculele de asalt marin și investițiile continue în cercetare și dezvoltare, într-o platformă amfibie autonomă de nouă generație, destinată clasei grele.
Actualitate
SUA accelerează ofensiva dronelor: Casa Albă vrea producție internă și supremație tehnologică
Aproape 100 de reprezentanți ai industriei și administrației, reuniți la Washington
Administrația Trump a făcut un nou pas pentru dezvoltarea producției interne de drone. Aproape 100 de reprezentanți ai companiilor și ai instituțiilor guvernamentale s-au reunit la Washington, în clădirea Eisenhower Executive Office Building, în cadrul primei ediții a evenimentului „Drone Dominance”, organizat la Casa Albă.
La reuniune au participat reprezentanți ai aproximativ 40 de companii, care au primit informații despre direcțiile strategice ale administrației americane în domeniul dronelor. Printre oficialii prezenți s-au numărat Sebastian Gorka, director principal pentru combaterea terorismului în cadrul Consiliului Național de Securitate, Emil Michael, subsecretar al Apărării pentru cercetare și inginerie, și Kelly Loeffler, administratorul Small Business Administration.
„Cavaleria guvernamentală a venit să se întâlnească cu propria dumneavoastră cavalerie din sectorul privat, pentru a ne asigura că Statele Unite nu vor avea doar suficiente drone sau o poziție de paritate, ci vor domina acest domeniu”, le-a transmis Emil Michael participanților.
Washingtonul vrea să rupă dependența de furnizorii străini
Evenimentul face parte dintr-un plan mai amplu al administrației americane, menit să consolideze producția națională de drone într-un moment în care industria trebuie să respecte simultan cerințele Departamentului Apărării, reglementările Administrației Federale a Aviației și noile restricții privind materiile prime strategice.
O ordonanță executivă acordă companiilor termen până la începutul anului 2027 pentru a elimina din lanțurile de aprovizionare materialele și mineralele critice provenite din Rusia, Iran, Coreea de Nord și, în special, China.
Pentru sectorul apărării, Emil Michael a anunțat noi investiții guvernamentale, după modelul unui împrumut condiționat în valoare de 820 de milioane de dolari acordat recent companiei Performance Drone Works prin intermediul Office of Strategic Capital.
„În următoarele două săptămâni veți vedea mai multe astfel de acorduri. Construim capacitatea industrială în Statele Unite pentru a garanta reziliența lanțului de aprovizionare și pentru a răspunde nevoilor industriei”, a declarat oficialul.
Un „târg” guvernamental pentru companiile din domeniu
După discursurile susținute în prima parte a zilei, participanții au putut vizita o expoziție organizată sub forma unui târg. Mai multe instituții americane au amenajat standuri unde reprezentanții companiilor puteau discuta direct despre finanțare, reglementări, achiziții publice și oportunități de colaborare.
Printre instituțiile prezente s-au aflat Departamentul Apărării, Departamentul Comerțului, Small Business Administration, Export-Import Bank of the United States, Departamentul pentru Securitate Internă și Administrația Federală a Aviației.
Un oficial al Casei Albe a precizat ulterior că evenimentul a fost conceput pentru a sprijini toate componentele producției interne de drone, nu doar fabricarea aparatelor propriu-zise. La reuniune au participat și producători de baterii, camere video, senzori termici și motoare.
De la ordinul prezidențial la reorganizarea Pentagonului
Reuniunea de la Washington a avut loc la peste un an de la semnarea, în iunie 2025, a ordinului executiv intitulat „Unleashing American Drone Dominance”, prin care administrația Trump a stabilit obiectivul extinderii rapide a capacităților americane în domeniul dronelor.
O lună mai târziu, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a emis o directivă menită să reducă procedurile birocratice și să accelereze dezvoltarea, achiziția și introducerea dronelor în dotarea forțelor armate.
În lunile care au urmat, Pentagonul a lansat mai multe inițiative pentru punerea în aplicare a programului. Printre acestea se numără înființarea funcției de manager al portofoliului pentru autonomia militară, prezentarea unui plan de aproape 55 de miliarde de dolari pentru înlocuirea inițiativei „Replicator”, creată în timpul administrației Biden, precum și dezvoltarea programului Defense Autonomous Warfare Group, cunoscut sub acronimul DAWG.
Un miliard de dolari pentru drone de atac de mici dimensiuni
Programul „Drone Dominance” este prezentat drept principalul mecanism prin care Pentagonul intenționează să aloce un miliard de dolari în următorii doi ani pentru drone de atac de mici dimensiuni.
Pentru selectarea furnizorilor, oficialii americani organizează competiții succesive, în cadrul cărora companiile trebuie să-și demonstreze rapid capacitățile tehnice și de producție. Ulterior, firmele câștigătoare primesc comenzi directe.
Prima rundă, denumită „Gauntlet 1”, s-a concentrat pe drone de atac de mici dimensiuni, concepute pentru o singură misiune. Potrivit clasamentului programului, 11 companii au obținut deja contracte pentru furnizarea a 24.320 de arme aeriene fără pilot.
Prin aceste măsuri, administrația americană urmărește să construiască o bază industrială capabilă să producă drone la scară largă, să reducă dependența de furnizorii externi și să asigure Statelor Unite un avantaj decisiv într-un domeniu devenit esențial pentru conflictele moderne.
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 49: Manelistul cu epoleți s-a ofilit, proxeneta cu insignă se ascunde, iar ofițerul făcut cu șpagă își ia examenele la plic
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre”, Episodul 50. Mocanu Horia – manelistul cu epoleți, drogatul cu grade și șantajistul cu interpuși
-
Exclusivacum 3 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE: Nae Comisionaru’ își mută imperiul pe banii fraierilor de la capăt de linie
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 51: MOCANU, „CAVALERU’ P..II”, LAUTARUL CU EPOLEȚI
-
Exclusivacum o ziTCE Ploiești, cetatea lui Nae: organigrama croită pentru rude, fini și oameni de încredere
-
Exclusivacum o ziOperațiunea „Glock-ul de Hârtie”: cum a ajuns un ordin de salarizare să fie tratat ca dosar CIA cu spioni și droguri
-
Exclusivacum 17 oreLa TCE Ploiești, organigrama cu iz de „chiloteală” a rămas fără aplauze: AGA a tras frâna de mână



