Administratie
Pe butucii lui Ludovic Orban
România e pusă pe butuci. În mod direct, de către Ludovic Orban. Dacă acesta citește editorialul de față, și în cazul în care nu este de rea credință, va înțelege perfect semnificația titlului. Cum a ajuns România, numai în primele 6 luni ale acestui an, la sabotarea industriei cinematografice, astfel încât să piardă peste 100 de milioane de euro? S-a întâmplat ca nu mai puțin de șapte proiecte de film să plece începând din ianuarie în Ungaria, Serbia și Bulgaria. Cum și-a dat Ludovic Orban cu dreptul în stângul și care sunt consecințele aducerii la sapă de lemn a unei intregi industrii?
În analiza de ieri am explicat cum funcționa un mecanism care să înlesnească pătrunderea pe teritoriul industriei cinematografice a unor producții, mecanism creat pentru a atrage investițiile, prin acordarea unor facilități unor case de film. Producătorilor. În anumite limite, acestora li se deconta o parte dintre cheltuielile efectuate pe teritoriul național. Țări europene, cum sunt Polonia, Ungaria, Bulgaria și Serbia utilizează de ani de zile, cu mult succes, acest mecanism. În cele din urmă a înțeles și guvernul PSD. Am scris corect: Guvernul PSD. Care, în 2018, a scos o hotărâre în acest sens. Și mai multe ordine prin care noile acte normative urmau să fie aplicate. Și morișca a început să se învârtă. Nu prea mult. În decembrie anul trecut, la putere a venit Guvernul Orban. Care a făcut praf și pulbere acest proiect. În prezent, acesta este motivul pentru care pierdem, în primele 6 luni ale anului, pe puțin 100 de milioane de euro. O sumă colosală. Bani care au migrat în state care nu au privilegiul de a-l avea premier pe Ludovic Orban. Dar aceasta este doar prima și cea mai vizibilă consecință. Nu și cea mai dureroasă.
În ultimii 30 de ani în România au fost turnate circa 450 de filme artistice, cele mai multe având producții din Statele Unite. Dintre acestea, cele mai importante studiouri și case de film au asigurat 350 de producții. Bugetul unui film artistic poate ajunge la 30 – 40 milioane de euro. De exemplu, filmul Cold Mountain, care a fost realizat la Castel Film, a costat 35 de milioane euro. Pe diverse căi, o mare parte din acești bani intră direct sau indirect în beneficiul statului gazdă. Orice film care este realizat în România atrage, inevitabil, 20-30 de actori de primă mărime, precum și circa 50 de regizori, cameramani, producători, specialiști în efecte și așa mai departe. Mulți dintre aceștia locuiesc în cele mai scumpe hoteluri. Hoteluri românești plătite cu bani mulți americani. Dincolo de infuzia financiară, prezența acestor vedete în România ne aduce prestigiu, ne face mai mult PR decât toate guvernele la un loc, și constituie pentru orașele în care sunt turnate filmele, o extraordinară reclamă turistică. Sunt vedete care au un cuvânt greu de spus, păstrează nostalgia satelor si caselor românești, a peisajelor noastre, în special a celor montane, si povestesc mai departe despre minunatele locuri văzute în România. Multe dintre marile orașe ale lumii recurg chiar la sponsorizarea unor filme numai și numai pentru a-și atrage astfel o faimă sporită, și implicit mai mulți turiști. Ca să înțeleagă și mai bine Ludovic Orban ce vreau să spun, îi ofer un detaliu. Pe metroul din New York sunt afișate trei reclame care anunță că New Yorkul este orașul cel mai prietenos cu industria filmului. Ne putem deci ușor imagina ce avantaje poate crea pentru o metropolă sau pentru un stat industria cinematografică. Iar acum m-am referit la avantajele indirecte.
Dar România încearcă din răsputeri, având scenariști, regizori și actori de bună calitate, să repună pe picioare propria industrie cinematografică bazată pe filme finanțate și realizate de noi. Îi atrag atenția lui Ludovic Orban, în măsura în care are capacitatea de a înțelege acest lucru, că cele mai multe studiouri de film din România investesc o bună parte din sumele realizate prin cooperarea cu producătorii străini în realizarea de producții românești de film. În felul acesta funcționează nu numai o industrie, ci și o artă a cinematografiei, care ne poate aduce prestigiu. Dintre aceste filme se știe că unele au primit importante premii internaționale. Dacă industria cinematografică e pusă pe butuci, acest lucru nu se va mai întâmpla.
De aceea insist într-o tentativă poate inutilă – eu sper că nu – de a-l determina pe Ludovic Orban să deschidă bine ochii. Să vadă ce a stricat Guvernul său. Să afle cum poate fi reparat ceea ce poate fi stricat. Să ia măsuri cât încă nu este prea târziu. Dacă nu mai puțin de șapte proiecte de film au plecat din România în statele din jur, e ușor de imaginat ce se va întâmpla în următoarele 6 luni ale acestui an, când nu va mai exista pandemie sau când pandemia va fi serios diminuată în întreaga lume. În curând aeronavele cu actori, regizori, operatori, cameramani și tehnicieni de sunet vor porni din nou din Los Angeles, din New York și din alte metropole americane către Europa pentru realizarea de noi filme artistice. Ar fi dramatic ca aceste aeronave să ocolească aeroportul Henri Coandă. Și să se îndrepte către alte destinații. Și să mai pierdem de câteva ori mai mulți bani decât am pierdut in primele 6 luni. Fără a mai pune la socoteală celelalte beneficii ale industriri cinematografice.
Sorin Rosca Stanescu
Administratie
„Festivalul Cocorilor” a renăscut la Cocorăștii Colț după două decenii
O tradiție locală readusă în mijlocul comunității
După o pauză de 20 de ani, locuitorii comunei Cocorăștii Colț s-au reunit pentru a celebra o tradiție care a făcut parte, cândva, din viața comunității: „Festivalul Cocorilor”. Evenimentul a readus în atenție obiceiurile locale și a oferit oamenilor prilejul de a petrece din nou împreună, într-o atmosferă de bucurie și apropiere.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a transmis că revenirea festivalului reprezintă mai mult decât reluarea unei manifestări culturale. În opinia sa, cel mai important moment a fost reîntâlnirea comunității și redescoperirea unei tradiții întrerupte în urmă cu două decenii.
Copiii, garanția continuității
Potrivit declarației lui Virgiliu Daniel Nanu, ediția reluată a festivalului a fost dedicată atât tradițiilor și obiceiurilor locale, cât și legăturilor dintre generații. Copiii, părinții și bunicii au avut ocazia să petreacă timp împreună și să contribuie la reînvierea unei povești importante pentru localitate.
Președintele CJ Prahova a remarcat, în mod special, prezența numeroasă a copiilor, considerând că aceștia sunt cei care vor duce mai departe tradițiile și sentimentul de apartenență față de locul în care se formează.
Felicitări pentru organizatori
Virgiliu Daniel Nanu i-a felicitat pe primarul Adrian Călin, echipa administrației locale și toate persoanele implicate în organizarea evenimentului. Acesta a subliniat că eforturile lor au făcut posibilă revenirea „Festivalului Cocorilor” acolo unde îi este locul: în mijlocul comunității din Cocorăștii Colț.
Administratie
Elis Rapeanu, desemnată Cetățean de Onoare al comunei Valea Călugărească
Distincție acordată pentru contribuția la păstrarea istoriei și identității locale
Profesoara Elis Rapeanu a primit titlul de Cetățean de Onoare al comunei Valea Călugărească, în semn de recunoaștere pentru activitatea sa academică și literară, precum și pentru contribuția la promovarea istoriei și tradițiilor comunității în care s-a născut.
Distincția i-a fost înmânată de reprezentanții Primăriei comunei Valea Călugărească, administrație condusă de primarul Ioana Neagu.
Potrivit unui mesaj publicat de Primăria Valea Călugărească, acordarea titlului reprezintă o expresie a aprecierii comunității față de activitatea profesoarei și față de atașamentul constant pe care aceasta l-a manifestat față de locurile natale.
Cartea care păstrează memoria localității
Un rol important în promovarea patrimoniului local îl are lucrarea „Valea Călugărească pe spirala de timp”, reeditată și completată de-a lungul anilor de Elis Rapeanu.
Prin această lucrare, profesoara a documentat povești, personalități, tradiții și momente importante din trecutul comunei, contribuind la păstrarea memoriei comunității pentru generațiile actuale și viitoare.
Cercetările și scrierile sale au readus în atenție elemente semnificative ale identității locale și au oferit cititorilor o perspectivă asupra evoluției comunei Valea Călugărească de-a lungul timpului.
Titlul, aprobat prin hotărâre a Consiliului Local
Titlul de Cetățean de Onoare a fost acordat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 71 din 27 august 2026.
Administrația locală a precizat că această recunoaștere onorifică recompensează întreaga contribuție a profesoarei Elis Rapeanu la promovarea comunei și la conservarea valorilor sale istorice și culturale.
„Prin activitatea sa academică și literară, prin talent și prin dragostea față de meleagurile natale, doamna Elis Rapeanu a contribuit la promovarea și păstrarea identității locale”, se arată în mesajul transmis de Primăria comunei Valea Călugărească.
Mesaj de recunoștință din partea administrației locale
Primarul Ioana Neagu i-a transmis profesoarei Elis Rapeanu felicitări și mulțumiri pentru modul în care a continuat să promoveze locurile natale și să păstreze vie legătura cu oamenii și istoria comunității.
Administrația locală a subliniat că întreaga comună este mândră de activitatea unei fiice a localității care, prin realizările sale, a dus numele Văii Călugărești mai departe.
„Vă mulțumim pentru tot ceea ce ați dăruit comunității noastre și pentru că ați păstrat aceste locuri în suflet și în paginile istoriei”, a transmis Primăria comunei Valea Călugărească.
Administratie
Aproximativ 60 de saci de deșeuri, strânși în zona râului Teleajen din Plopeni Sat
Primăria Dumbrăvești s-a alăturat campaniei „Let’s Do It, Romania!”
O acțiune de ecologizare desfășurată în mai multe zone din Plopeni Sat a dus la colectarea a aproximativ 60 de saci cu deșeuri abandonate. Inițiativa a fost organizată în cadrul campaniei naționale „Let’s Do It, Romania!”, la care s-a alăturat și Primăria comunei Dumbrăvești.
Potrivit unui mesaj transmis de instituție, acțiunea s-a concentrat inclusiv într-o zonă cunoscută pentru acumulările de gunoaie de pe lunca râului Teleajen.
Mobilizare pentru un mediu mai curat
Reprezentanții administrației locale au subliniat că implicarea comunității poate produce schimbări concrete în localitate. Pe parcursul zilei, participanții au colectat deșeurile din mai multe puncte ale localității, contribuind la igienizarea spațiilor afectate de depozitarea necorespunzătoare a gunoiului.
„Atunci când ne mobilizăm, putem face lucruri importante pentru comunitatea noastră”, a transmis Primăria comunei Dumbrăvești.
Acțiunea a fost prezentată drept un demers civic bazat pe responsabilitate, respect față de natură și grijă pentru spațiile comune. Fiecare sac colectat a contribuit la curățarea și îmbunătățirea aspectului zonei.
Primarul Dorin Gabriel Răducanu le-a mulțumit participanților
Primarul comunei Dumbrăvești, Dorin Gabriel Răducanu, le-a transmis mulțumiri tuturor celor care au participat la campania de ecologizare.
„Le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat, celor care au venit cu energie, mănuși și dorința de a lăsa în urmă un loc mai îngrijit”, a declarat edilul, într-un mesaj publicat de Primăria Dumbrăvești.
Edilul a evidențiat că protejarea mediului începe prin gesturi simple, dar concrete, și prin implicarea fiecărui membru al comunității.
„O comunitate curată începe cu fiecare dintre noi”
Administrația locală a transmis că rezultatele unor astfel de acțiuni devin vizibile atunci când locuitorii își asumă responsabilitatea pentru spațiile care aparțin întregii comunități.
Campania de la Plopeni Sat a reprezentat, potrivit Primăriei Dumbrăvești, nu doar o acțiune de colectare a deșeurilor, ci și un exemplu de implicare civică și de colaborare în beneficiul mediului.
„O comunitate curată începe cu fiecare dintre noi. Dacă avem grijă împreună de ceea ce ne aparține tuturor, rezultatele se văd”, a mai transmis primarul Dorin Gabriel Răducanu.
-
Exclusivacum 4 zile„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
-
Exclusivacum 5 zileImperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
-
Exclusivacum 2 zileREPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Featuredacum 3 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum 5 zileMarele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
-
Exclusivacum 2 zileLovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zile113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
-
Exclusivacum 5 zileE‑pontajul, sfântul graal al MAI: îți numără fiecare minut, dar ghidul e secret de stat… cu drepturi de autor



