Administratie
Pe butucii lui Ludovic Orban
România e pusă pe butuci. În mod direct, de către Ludovic Orban. Dacă acesta citește editorialul de față, și în cazul în care nu este de rea credință, va înțelege perfect semnificația titlului. Cum a ajuns România, numai în primele 6 luni ale acestui an, la sabotarea industriei cinematografice, astfel încât să piardă peste 100 de milioane de euro? S-a întâmplat ca nu mai puțin de șapte proiecte de film să plece începând din ianuarie în Ungaria, Serbia și Bulgaria. Cum și-a dat Ludovic Orban cu dreptul în stângul și care sunt consecințele aducerii la sapă de lemn a unei intregi industrii?
În analiza de ieri am explicat cum funcționa un mecanism care să înlesnească pătrunderea pe teritoriul industriei cinematografice a unor producții, mecanism creat pentru a atrage investițiile, prin acordarea unor facilități unor case de film. Producătorilor. În anumite limite, acestora li se deconta o parte dintre cheltuielile efectuate pe teritoriul național. Țări europene, cum sunt Polonia, Ungaria, Bulgaria și Serbia utilizează de ani de zile, cu mult succes, acest mecanism. În cele din urmă a înțeles și guvernul PSD. Am scris corect: Guvernul PSD. Care, în 2018, a scos o hotărâre în acest sens. Și mai multe ordine prin care noile acte normative urmau să fie aplicate. Și morișca a început să se învârtă. Nu prea mult. În decembrie anul trecut, la putere a venit Guvernul Orban. Care a făcut praf și pulbere acest proiect. În prezent, acesta este motivul pentru care pierdem, în primele 6 luni ale anului, pe puțin 100 de milioane de euro. O sumă colosală. Bani care au migrat în state care nu au privilegiul de a-l avea premier pe Ludovic Orban. Dar aceasta este doar prima și cea mai vizibilă consecință. Nu și cea mai dureroasă.
În ultimii 30 de ani în România au fost turnate circa 450 de filme artistice, cele mai multe având producții din Statele Unite. Dintre acestea, cele mai importante studiouri și case de film au asigurat 350 de producții. Bugetul unui film artistic poate ajunge la 30 – 40 milioane de euro. De exemplu, filmul Cold Mountain, care a fost realizat la Castel Film, a costat 35 de milioane euro. Pe diverse căi, o mare parte din acești bani intră direct sau indirect în beneficiul statului gazdă. Orice film care este realizat în România atrage, inevitabil, 20-30 de actori de primă mărime, precum și circa 50 de regizori, cameramani, producători, specialiști în efecte și așa mai departe. Mulți dintre aceștia locuiesc în cele mai scumpe hoteluri. Hoteluri românești plătite cu bani mulți americani. Dincolo de infuzia financiară, prezența acestor vedete în România ne aduce prestigiu, ne face mai mult PR decât toate guvernele la un loc, și constituie pentru orașele în care sunt turnate filmele, o extraordinară reclamă turistică. Sunt vedete care au un cuvânt greu de spus, păstrează nostalgia satelor si caselor românești, a peisajelor noastre, în special a celor montane, si povestesc mai departe despre minunatele locuri văzute în România. Multe dintre marile orașe ale lumii recurg chiar la sponsorizarea unor filme numai și numai pentru a-și atrage astfel o faimă sporită, și implicit mai mulți turiști. Ca să înțeleagă și mai bine Ludovic Orban ce vreau să spun, îi ofer un detaliu. Pe metroul din New York sunt afișate trei reclame care anunță că New Yorkul este orașul cel mai prietenos cu industria filmului. Ne putem deci ușor imagina ce avantaje poate crea pentru o metropolă sau pentru un stat industria cinematografică. Iar acum m-am referit la avantajele indirecte.
Dar România încearcă din răsputeri, având scenariști, regizori și actori de bună calitate, să repună pe picioare propria industrie cinematografică bazată pe filme finanțate și realizate de noi. Îi atrag atenția lui Ludovic Orban, în măsura în care are capacitatea de a înțelege acest lucru, că cele mai multe studiouri de film din România investesc o bună parte din sumele realizate prin cooperarea cu producătorii străini în realizarea de producții românești de film. În felul acesta funcționează nu numai o industrie, ci și o artă a cinematografiei, care ne poate aduce prestigiu. Dintre aceste filme se știe că unele au primit importante premii internaționale. Dacă industria cinematografică e pusă pe butuci, acest lucru nu se va mai întâmpla.
De aceea insist într-o tentativă poate inutilă – eu sper că nu – de a-l determina pe Ludovic Orban să deschidă bine ochii. Să vadă ce a stricat Guvernul său. Să afle cum poate fi reparat ceea ce poate fi stricat. Să ia măsuri cât încă nu este prea târziu. Dacă nu mai puțin de șapte proiecte de film au plecat din România în statele din jur, e ușor de imaginat ce se va întâmpla în următoarele 6 luni ale acestui an, când nu va mai exista pandemie sau când pandemia va fi serios diminuată în întreaga lume. În curând aeronavele cu actori, regizori, operatori, cameramani și tehnicieni de sunet vor porni din nou din Los Angeles, din New York și din alte metropole americane către Europa pentru realizarea de noi filme artistice. Ar fi dramatic ca aceste aeronave să ocolească aeroportul Henri Coandă. Și să se îndrepte către alte destinații. Și să mai pierdem de câteva ori mai mulți bani decât am pierdut in primele 6 luni. Fără a mai pune la socoteală celelalte beneficii ale industriri cinematografice.
Sorin Rosca Stanescu
Administratie
Dincolo de cifre și programe: Tinerii, motorul schimbării în viziunea lui Victor Negrescu
Într-un peisaj politic adesea dominat de statistici și bugete reci, Ziua Tineretului devine un prilej de reflecție asupra adevăratei resurse a Europei: capitalul uman. Europarlamentarul PSD Victor Negrescu propune o schimbare de paradigmă, mutând reflectorul de pe succesul birocratic către potențialul real al noii generații.
Banii nu sunt totul: Când Erasmus+ se transformă în destine
Deși bilanțul activității sale la Bruxelles include realizări financiare de necontestat, precum obținerea unor fonduri record pentru programul Erasmus+ sau negocierea resurselor pentru Anul European al Tineretului, Victor Negrescu avertizează că politicile publice rămân simple documente dacă nu au în centru omul. „Aș putea să menționez inițiativele concrete dedicate tinerilor. Sunt importante, dar nu spun totul”, subliniază europarlamentarul PSD, punctând faptul că succesul unei strategii se măsoară în vieți schimbate, nu doar în cifre raportate.
Colaboratorii de azi, liderii de mâine: Puterea ideilor noi
Pentru Negrescu, motivația din spatele activității sale legislative provine direct din interacțiunea cu tinerii care trec pragul cabinetului său. Stagiarii și colaboratorii cu care a lucrat de-a lungul timpului nu au fost doar simpli asistenți, ci veritabili catalizatori de energie.
„Tinerii m-au impresionat prin idei, prin ambiție și prin felul în care privesc viitorul. Energia lor nu este doar o promisiune, este deja schimbare”, afirmă acesta. Această abordare pragmatică demonstrează că tineretul nu mai este doar „viitorul de mâine”, ci o forță activă care remodelează prezentul politic și social al României și al Uniunii Europene.
Solidaritate fără bariere: Șanse egale pentru mediile vulnerabile
Dincolo de holurile instituțiilor europene, realitatea din teren impune măsuri de sprijin direct. Prin implicarea constantă alături de PES activists România, Victor Negrescu își concentrează eforturile pe susținerea copiilor și tinerilor proveniți din medii defavorizate.
Mesajul este unul de solidaritate socială: succesul individual al unui tânăr vulnerabil reprezintă o victorie colectivă. „Atunci când un tânăr reușește, câștigăm cu toții”, susține europarlamentarul, reafirmând responsabilitatea clasei politice de a crea mecanisme care să ofere fiecăruia, indiferent de mediul de proveniență, șansa corectă la reușită.
În viziunea lui Victor Negrescu, Ziua Tineretului nu este doar o celebrare calendaristică, ci un memento al datoriei de a transforma promisiunile electorale în rampe de lansare pentru generația care deține deja cheile schimbării.
Administratie
Ofensiva pe A7: Tronsonul Pașcani-Suceava intră în linie dreaptă prin finanțarea strategică SAFE
O nouă bornă kilometrică a fost atinsă în proiectul „Autostrăzii Moldovei”. Guvernul României a oficializat semnarea contractelor pentru proiectarea și execuția tronsonului Pașcani-Suceava, o investiție de aproape 6 miliarde de lei care promite să schimbe radical fața regiunii de Nord-Est până în 2029.
Regiunea Moldovei face un pas decisiv către modernizarea infrastructurii rutiere. Prim-ministrul Ilie Bolojan a participat vineri la evenimentul de semnare a contractelor pentru cele două loturi ale autostrăzii care va uni Pașcaniul de Suceava. Potrivit unui comunicat oficial transmis de Guvernul României, acest tronson de 62 de kilometri reprezintă o premieră absolută pentru portofoliul de finanțări al țării.
Premiera Programului SAFE: Infrastructură cu rol dual pentru siguranța națională
Elementul de noutate al acestui proiect constă în sursa de finanțare. Premierul Ilie Bolojan a ținut să sublinieze că acesta este primul contract din România susținut prin Programul SAFE. Această platformă europeană nu vizează doar simpla mobilitate civilă, ci finanțează investiții în infrastructură cu rol dual – civil și militar.
„Această finanțare permite continuarea proiectelor mari de infrastructură, în condițiile în care presiunea pe bugetele existente este ridicată”, a declarat șeful Executivului, indicând faptul că utilizarea fondurilor SAFE este o soluție strategică pentru a menține ritmul investițiilor în ciuda constrângerilor bugetare actuale.
Cursa contra cronometru: 30 de luni pentru 62 de kilometri de asfalt
Execuția celor două loturi a fost adjudecată de un consorțiu românesc de renume, Asocierea SA&PE CONSTRUCT S.R.L. – SPEDITION UMB S.R.L. – TEHNOSTRADE S.R.L. Contractul, cu o valoare totală de aproximativ 5,93 miliarde de lei (fără TVA), impune un calendar extrem de riguros. Constructorul are la dispoziție 6 luni pentru proiectare și doar 24 de luni pentru execuția efectivă a lucrărilor.
Defalcat pe loturi, investiția se prezintă astfel:
- Lotul 1: 3,068 miliarde de lei (fără TVA)
- Lotul 2: 2,862 miliarde de lei (fără TVA)
Dacă graficul de execuție va fi respectat fără sincope, Guvernul estimează că primii șoferi vor putea circula pe acest tronson în cursul anului 2029.
Nord-Estul iese din izolare: Conectivitate spre Siret și Ungheni
Dincolo de cifre și termene, importanța proiectului este una geopolitică și economică. Finalizarea tronsonului Pașcani-Suceava este văzută ca o condiție esențială pentru dezvoltarea întregii zone de Nord-Est. Premierul Ilie Bolojan a punctat că această legătură, care va continua ulterior spre Siret și Ungheni, va crea un culoar vital pentru mobilitate și investiții străine.
Evenimentul de vineri nu a fost însă lipsit de tensiuni politice. Deși a fost o festivitate dedicată infrastructurii, prezența reprezentanților social-democrați a adus o notă de impredictibilitate, premierul având parte de o „surpriză” din partea acestora, semn că marea asfaltare a Moldovei rămâne un subiect fierbinte de dispută electorală și administrativă între partidele de la guvernare.
Administratie
Sfârșitul mitului „primul venit, primul servit”: Ministerul Educației impune reguli stricte pentru înscrierile la creșă și grădiniță în 2026
Într-un efort de a elimina stresul și cozile inutile la porțile unităților de învățământ, Ministerul Educației aduce clarificări cruciale pentru părinții care se pregătesc de înscrierea celor mici. Instituția avertizează: viteza de depunere a dosarului nu garantează un loc, procesul fiind guvernat exclusiv de criterii de departajare bine definite.
Pregătirile pentru anul școlar 2026-2027 intră în linie dreaptă, iar Ministerul Educației ține să demonteze una dintre cele mai mari temeri ale părinților: necesitatea de a fi primii la ușa grădiniței. Conform noilor precizări, numărul de înregistrare al cererii nu constituie un avantaj, înscrierea bazându-se pe o metodologie riguroasă care prioritizează nevoile reale și criteriile specifice, nu rapiditatea depunerii documentelor.
Metodologia bate viteza: Criteriile care decid viitorul preșcolarilor
Sursa citată subliniază că ordinea înscrierii este irelevantă în procesul de selecție. Unitățile de învățământ vor analiza dosarele în funcție de criteriile generale și specifice prevăzute în legislația actuală. Această măsură este menită să asigure un acces echitabil pentru toți copiii, eliminând presiunea psihologică asupra familiilor.
Pentru a facilita procesul și a evita aglomerația, Ministerul a dispus ca unitățile de învățământ să ofere posibilitatea programării telefonice pentru completarea sau validarea cererilor-tip. Totuși, autoritățile atrag atenția: o astfel de programare este un simplu instrument logistic. Ea nu echivalează cu o „preînscriere” și nu oferă niciun fel de prioritate în fața altor solicitanți.
Calendarul riguros al Etapei I: Trei săptămâni decisive pentru părinți
Procesul de înscriere pentru anul 2026 este structurat pe faze clare, menite să maximizeze șansele de ocupare a locurilor disponibile după etapa de reînscrieri. Potrivit calendarului oficial publicat de Ministerul Educației, Etapa I se va desfășura între 25 mai și 18 iunie 2026, după următorul program:
- 25 – 29 mai: Perioada dedicată colectării cererilor de înscriere;
- 2 – 8 iunie: Procesarea cererilor pentru prima opțiune exprimată de părinți;
- 9 – 12 iunie: Faza a II-a, dedicată procesării cererilor pentru a doua opțiune;
- 15 – 17 iunie: Ultima fază a primei etape, pentru procesarea cererilor aferente celei de-a treia opțiuni.
Transparență totală: Afișarea rezultatelor și a locurilor rămase libere
Finalul primei etape va aduce claritate pentru mii de familii. Pe data de 18 iunie 2026, unitățile de învățământ vor afișa atât listele cu copiii admiși, cât și situația locurilor rămase libere după acest prim asalt administrativ.
Ministerul Educației recomandă părinților să consulte metodologia completă disponibilă pe canalele oficiale și să utilizeze programările telefonice pentru a asigura un proces de validare a dosarelor cât mai fluid și lipsit de riscuri. Astfel, prin aceste reglementări, sistemul de educație timpurie face un pas spre digitalizare și organizare modernă, punând accent pe corectitudine în detrimentul norocului sau al rapidității.
-
Exclusivacum 5 zileMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 4 zileOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 14 oreCan-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
-
Exclusivacum 5 zileVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 5 zileEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 5 zileOPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
-
Exclusivacum 3 zileMarea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie
-
Exclusivacum 3 zileAdio, „Secret de Stat” la budă! Sindicatul Diamantul dă stingerea paranoiei din Ministerul Afacerilor Interne



