Actualitate
EDITORIAL/GANDURI DESPRE SI PENTRU DUPA CRIZA COVID – 19

(#YouGotTheAnswer – SELECTIE DE PE TERMENE.RO)
În primele zile după ce criza COVID-19 a ajuns în România, 60% dintre companii isi desfășurau activitate normală.
După 25 martie, peste 10.000 de companii cu întreaga arie a codurilor CAEN isi schimbasera situația deja vizibil:
🔵 32% dintre companii aveau activitate normală,
🔵 38% și-au redus în mod semnificativ activitatea (în proporție de peste 50%),
🔵 30% și-au suspendat total activitatea,
Așadar, aproape 70% dintre companiile din România au fost impactate în mod semnificativ sau au fost obligate să oprească integral activitatea.
Care sunt industriile în care activează companiile care au considerat că au nevoie de certificatul de stare de urgență?
🟥 Industria comerțului (23% dintre companii)
🟥 Industria ho-re-ca,
🟥 Industria prelucrătoare,
🟥 Industria transporturilor (7% dintre companii)
Aproape 40% dintre companiile care au cerut certificat de stare de urgență sunt companii stabile, cu o vechime de peste 10 ani.
Deci, firmele care solicită CSU nu sunt neapărat cele care sunt în pericol. Din contră, companiile stabile, care preconizează că vor trece peste această criză, fiind interesate să profite de beneficiile acordate de acest certificat. Cel mai probabil ca să poată eșalona anumite plăți la nivel de chirii, de furnizori și așa mai departe.
Ce știm astăzi e că, de la începutul crizei, aproape 1,1 milioane de oameni au fost trimiși în șomaj tehnic sau au contractele de muncă suspendate în România. Cifrele reale sunt mai mari, deoarece se adauga muncitorii „la negru”.
In prezent, acestea au crescut semnificativ (n. n. – luna mai).
În prima zi în care certificatul de stare de urgență a fost disponibil pe site, au fost 3.000 de companii care l-au cerut. Apoi încă 3.200 de companii. În primele 2 zile am avut vârf, după care, de la zi la zi, numărul companiilor care au solicitat CSU a scăzut.
Astăzi sunt peste 25.000 de companii care au aplicat pentru obținerea certificatului.
În niciun caz nu putem trage concluzia că o companie care și-a luat certificatul de stare de urgență e în pericol să intre în insolvență.
Poate fi însă un bun indicator că această firmă e serioasă, e preocupată să-și pună lucrurile în ordine, face un management intern și are toate șansele să rămână pe picioare la finalul crizei.
Sa nu ne luam cu pandemia si sa uitam ABC-ul economic: lichiditățile sunt cele care îți țin firma în viață, iar cash flow-ul e ”diagnosticul” ei financiar. Altfel spus, cash flow-ul este mișcarea fondurilor din afacerea ta.
De obicei, firmele urmăresc fluxul de numerar săptămânal, lunar sau trimestrial. În esență, există două tipuri de fluxuri de numerar:
🔹 Fluxul de numerar pozitiv – apare atunci când numerarul care intră în afacerea ta este mai mare decât numerarul care iese din afacere.
🔹 Fluxul de numerar negativ – apare atunci când sumele de bani de plătit sunt mai mari decât numerarul de primit.
Dacă ne raportăm la cifrele anului 2018, disponibile pentru aproape toți solicitanții IMM Invest (mai puțin cei înființați ulterior), peste două din trei companii (aproximativ 68%) prezintă risc mediu spre foarte scăzut de insolvență.
Mihaela Mureșan, marketing strategist & brand architect at Brand Essence ne recomanda ce să NU facem acum în materie de marketing:
❌ Nu forțați vânzarea pe domeniile perdante și nu irosiți bugete. Când consumul e scăzut pe fond de panică, niciun buget de marketing nu îl poate resuscita.
❌ Nu profitați de moment. Chiar dacă oamenii au acum nevoie de anumite produse, își vor aduce aminte că tu li le-ai vândut la suprapreț. Astfel de pete pe imagine se duc foarte greu sau deloc.
❌ Nu transmiteți panică în momentele de nesiguranță. Cine e echilibrat devine reper, pentru că oamenii au nevoie de repere, fie ele oameni sau branduri.
❌ Dacă vreți să faceți reduceri de preț pentru că nu vindeți sau măriri de preț pentru că vindeți, gândiți-vă de două ori. Modificările de preț afectează percepția de valoare asupra produsului.
Modul în care îți evaluezi produsul pe care îl vinzi ar trebui să fie complet onest, iar prețul trebuie să fie stabilit ținând cont de costurile reale, cu toate componentele sale. Evident că poți negocia marja de profit, dar stabilește clar o limită inferioară sub care să nu cobori. Altfel, efectele pe termen lung vor dăuna afacerii și imaginii pe care încerci să o construiești pentru compania ta și pentru produsele tale.
DOs & DON’Ts în marketing pe timp de criză
Ce să faceți
✔️ Ajutați dacă puteți
✔️ Nu forțați vânzarea, dar păstrați relația și, eventual, reprofilați-vă activitatea
✔️ Gândiți în termeni actuali, dar cu perspectivă
✔️ Reevaluați-vă modelul de business, căutați puncte tari și diferențiatori
✔️ Construiți un brand de încredere
✔️ Construiți pe noile comportamente, cele de acum și cele care cresc
✔️ Faceți ușor haz de necaz (dar fără să deveniți desueți): românul râde când îi este greu
Ce să nu faceți
❌ Nu forțați vânzarea pe domeniile perdante și nu irosiți bugete. Când consumul e scăzut pe fond de panică, niciun buget de marketing nu îl poate resuscita.
❌ Nu profitați de moment. Chiar dacă oamenii au acum nevoie de anumite produse, își vor aduce aminte că tu li le-ai vândut la suprapreț. Astfel de pete pe imagine se duc foarte greu sau deloc.
❌ Nu transmiteți panică în momentele de nesiguranță. Cine e echilibrat devine reper, pentru că oamenii au nevoie de repere, fie ele oameni sau branduri.
❌ Dacă vreți să faceți reduceri de preț pentru că nu vindeți sau măriri de preț pentru că vindeți, gândiți-vă de două ori. Modificările de preț afectează percepția de valoare asupra produsului.
Sa fim optimisti: Plajele si terasele se deschid de la 1 IUNIE !
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 16 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!